28,122 matches
-
dintre lumi, dar de acolo revine, firesc, În viață. Așa Încât viața este cea care, finalmente, o preocupă. Se face simțită o atenție Încordată asupra clipei, asupra sensului ei, generat de raportarea fără odihnă la realitatea revelată a morții. Poeziile din Sora mea de dincolo sunt expresia acestei atenții Încordate asupra clipei trecute și asupra celei prezente, degrabă lunecând, și ea, spre trecut. Versurile rodesc dintr-o spiritualitate discretă, care angajează viața și În care este prezent Dumnezeu. Sunt o coborâre În
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
rostul, nu Îl caută dincolo, ci Îl ia din sine. Astfel, poezia este vindecătoare, dar nu prin mângâiere, ci prin ceea ce Tolstoi numea „chemarea la viață” a celui Îndoliat. O curată impresie de tăcere o Înconjoară, ca o aură, pe sora Îndoliată. Ea apare, În toate imaginile recuperate poetic, Într-o Încordare mută, cu simțurile toate deschise către realitate, atentă la consistența fiecărei clipe. Rezultă de aici o puternică impresie a vieții, căci Întreaga viață pare să se concentreze În gesturi
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
Îi este simțit din plin prețul. Cu rădăcini În Sfântul Apostol Pavel, răscumpărarea are rol crucial În mântuirea pe care poeta o Întrevede, o intuiește și o speră. Scrisul creează o legătură tămăduitoare Între trecut și prezent. Mai mult, scriind, sora de aici Își păstrează vie sensibilitatea la nevoile surorii de dincolo (Pr. Filoteu Faros) și răspunde acestor nevoi adânci, tainice, greu de cristalizat În afara legăturii, a complicității fraterne. Memoria (și visul, În poeziile care Închid volumul) este cărare bătută ades
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
Sfântul Apostol Pavel, răscumpărarea are rol crucial În mântuirea pe care poeta o Întrevede, o intuiește și o speră. Scrisul creează o legătură tămăduitoare Între trecut și prezent. Mai mult, scriind, sora de aici Își păstrează vie sensibilitatea la nevoile surorii de dincolo (Pr. Filoteu Faros) și răspunde acestor nevoi adânci, tainice, greu de cristalizat În afara legăturii, a complicității fraterne. Memoria (și visul, În poeziile care Închid volumul) este cărare bătută ades de Ileana Mălăncioiu până la pragul peste care a trecut
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
dincolo (Pr. Filoteu Faros) și răspunde acestor nevoi adânci, tainice, greu de cristalizat În afara legăturii, a complicității fraterne. Memoria (și visul, În poeziile care Închid volumul) este cărare bătută ades de Ileana Mălăncioiu până la pragul peste care a trecut zâmbind sora moartă și Înapoi În viață. Nu se trăiește ușor cu o astfel de luciditate. Și totuși, uitarea este refuzată simplu, fără emfază, așa cum este refuzată, la Ileana Mălăncioiu, orice iluzie. Rezistența la iluzie este, În fond, piatra din capul unghiului
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
o taină. Nu fapt divers, nu problemă statistică. Rezistența la iluzie nu Îl imunizează pe om În fața păcatului, dar are marele avantaj că menține sufletul Într-o stare de tensiune care Îl ferește de anchiloze, de mineralizare. Lectura poeziilor din Sora mea de dincolo atrage, firesc și simplu, asumarea personală a doliului. În strai cernit, cititorul jelește moartea Înainte de vreme a Dorinei, a surorii de dincolo, și se alătură, prin poezie, durerii surorii de aici. Volumul Ilenei Mălăncioiu este deopotrivă Împărtășire
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
menține sufletul Într-o stare de tensiune care Îl ferește de anchiloze, de mineralizare. Lectura poeziilor din Sora mea de dincolo atrage, firesc și simplu, asumarea personală a doliului. În strai cernit, cititorul jelește moartea Înainte de vreme a Dorinei, a surorii de dincolo, și se alătură, prin poezie, durerii surorii de aici. Volumul Ilenei Mălăncioiu este deopotrivă Împărtășire a suferinței aproapelui și Însingurare pentru trăirea propriei suferințe venite din conștiința sfârșitului.
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
ferește de anchiloze, de mineralizare. Lectura poeziilor din Sora mea de dincolo atrage, firesc și simplu, asumarea personală a doliului. În strai cernit, cititorul jelește moartea Înainte de vreme a Dorinei, a surorii de dincolo, și se alătură, prin poezie, durerii surorii de aici. Volumul Ilenei Mălăncioiu este deopotrivă Împărtășire a suferinței aproapelui și Însingurare pentru trăirea propriei suferințe venite din conștiința sfârșitului.
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
Cartea șoaptelor cu ”deprinderea ciudată de a muri mai degrabă decât de a trăi”. Se Încheagă apoi imaginea lui Armen Garo și organizarea ”primei misiuni justițiare din istorie, numită Misiunea specială”, salvarea din cercurile morții a lui Sahag Șeitan, ”soțul surorii bunicii mele și nașul meu de botez” și existența lui alături de Yusuf, acel alter-ego dobândit odată cu numele dat de arabul care l-a cumpărat (salvându-l astfel de la o moarte sigură) pe un sac de făină care s-a dovedit
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
botez” și existența lui alături de Yusuf, acel alter-ego dobândit odată cu numele dat de arabul care l-a cumpărat (salvându-l astfel de la o moarte sigură) pe un sac de făină care s-a dovedit insuficient pentru a-i salva și sora. Pentru toți acești oameni care se perindă printre paginile Cărții șoaptelor așa cum destinul i-a făcut să se perinde printre evenimentele cumplite ale secolului al XX-lea, ”lumea era o suprapunere de hărți, Împânzite de săgeți care semnificau debarcări, eliberări
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
Cartea șoaptelor cu ”deprinderea ciudată de a muri mai degrabă decât de a trăi”. Se Încheagă apoi imaginea lui Armen Garo și organizarea ”primei misiuni justițiare din istorie, numită Misiunea specială”, salvarea din cercurile morții a lui Sahag Șeitan, ”soțul surorii bunicii mele și nașul meu de botez” și existența lui alături de Yusuf, acel alter-ego dobândit odată cu numele dat de arabul care l-a cumpărat (salvându-l astfel de la o moarte sigură) pe un sac de făină care s-a
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
și existența lui alături de Yusuf, acel alter-ego dobândit odată cu numele dat de arabul care l-a cumpărat (salvându-l astfel de la o moarte sigură) pe un sac de făină care s-a dovedit insuficient pentru a-i salva și sora. Pentru toți acești oameni care se perindă printre paginile Cărții șoaptelor așa cum destinul i-a făcut să se perinde printre evenimentele cumplite ale secolului al XX-lea, ”lumea era o suprapunere de hărți, Împânzite de săgeți care semnificau debarcări, eliberări
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
Lewis. Ea are curajul unui bărbat și nu se lasă intimidată, ci devine din ce În ce mai dârză, mai hotărâtă să lupte Împotriva propriilor frustrări și a prejudecății celorlalți. Crescând privind scenele de violență a tatălui Împotriva mamei, neglijată și eclipsată de frumusețea surorii mai mari, Înțelegând ipocrizia convențiilor sociale, fata vede În Lewis un dublu și atracția pentru acesta e, mai degrabă, nevoia de a regăsi un strop de normalitate, În afara normelor contrafăcute ale societății sufocante, pline de imoralitate. Dacă Sadie Jones ar
ALECART, nr. 11 by Iris Tincu () [Corola-journal/Science/91729_a_92886]
-
Întâmplă Între ea si fratele ei nu e decât iubire pură, nu incestuoasă, iar puritatea sentimentului ar curăța rușinea păcatului. Dragostea asta nu are șanse pentru că nu e pe bune. Dacă autorul ar fi crezut În ea, atunci Rene și sora sa ar fi avut o șansă. Dar așa, el construiește numai ca să Îmbolnăvească personajul de melancolie. Romanul ăsta după mine nu-i nici măcar un roman de dragoste. Este doar o demonstrație a virtuților romantice și a modului simplist În care
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
apoi dacă spui povestea asta unui călugăr, ea are valoare de confesiune, ceea ce Înseamnă că moralmente vorbind, tu ai făcut deja o alegere care nu este În favoarea sentimentelor tale profunde. Personajul de când se naște trăiește În umbra unei fatalități, iar sora lui va funcționa ca un fel de mamă, ceea ce duce la o poveste mult mai veche și mult mai frumoasă. Chiar și după ce am revăzut scena de câteva ori, nici În acest moment nu pot spune cu siguranță că am
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
sensibilitatea Cristinei, șantajând-o emoțional. Într-adevăr, pasiunea cu siguranță nu lipsea din relația lor și din acest punct de vedere legătura lor seamănă mai mult cu o poveste de dragoste decât cea cu Alexandra: „simțeam că parcă suntem două surori de nedespărțit”. Tensiunea se manifestă gradat, evoluând de la liniște interioară spre conflict, disperare, agitație și din nou la o formă de liniște. Spectatorul nu este străin de stările personajelor, indifferent că simte indignare, milă, enervare sau repulsie. La sfârșit am
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
de autoritate a comunității romane cu prilejul disensiunilor izbucnite la Corint<footnote La Corint se mai citea Încă public către 170 (Eusebiu, Storia ecc. 4,23,11). footnote>; aceasta se situează În climatul solidarității pentru a oferi sprijin unei biserici surori aflate În dificultate. Către 170 Roma le scrie din nou corintenilor (Eusebiu, Ist. Bis. 4,23,11). În Epistola lui Clement, referirea la martiriul lui Petru și Paul (cap. 5) și la succesiunea apostolică drept chezășie a rânduielii În comunitate
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Ravel (Paris, 1911). Apoi din nou Richard Strauss cu Ariadna la Naxos (Stuttgart, 1912). Următoarea partitură lirică competitivă este Castelul prințului Barbă-Albastră de Bartok (Budapesta 1918). În același an, 1918, tot la New York se joacă operele într-un act Mantaua, Sora Angelica și Gianni Schicchi de G. Puccini. Europa va fi în următorii aproape 20 de ani dominată de creațiile lirice ale lui R. Strauss, S. Prokofiev, I. Stravinski, M. de Falla, A. Schönberg, M. Ravel, F. Busoni, A. Berg într-
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
mare a satului natal. N-am găsit nici un capăt de ață, în afară de ecoul melodiei cu <frunză verde>, auzită cu o seară înainte”. Pagini antologice scrie Maria Toacă despre... - Iraclie și Ciprian Porumbescu (valorificând numeroase detalii inedite, furnizate de nepoata de soră a compozitorului: Nina Cionca); - despre poetul Vasile Alecsandri, cel care ,,a dus o viață migratoare”, a îndeplinit misiuni diplomatice în Occident, având două întâlniri cu Napoleon al III-lea, pretutindeni fiind primit împărătește (iar, într-una din serile de iulie
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Cernăuți, în ziua morții profesorului iubit Aron Pumnul”; ,,... s-a accentuat imperativul imortalizării locurilor legate de numele Poetului, în special a casei nr. 34 de pe str. Universității, unde a avut loc ultima oprire a lui Eminescu, aflat în vizită la sora sa Aglaia. Preluând ideea, dl Dorin Popescu (n.n. gerant interimar al Consulatului General al României la Cernăuți) a completat-o metaforic cu , dar și cu oportunitatea editării unei cărți sau album despre pașii lui Eminescu la Cernăuți”; ,,Meridianul Eminescu a
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
la liceu nu a fost una ușoară. “Când am ajuns în Florența am urmat un curs intensiv de trei luni cu o profesoară care dădea lecții de italiană la studenții americani. Era singura posibilitate de a învață italiana. Eu și sora mea știam deja engleza si am făcut astfel parcursul, invers pentru a învață italiana”. În luna septembrie 2002, Valeriu s-a înscris la liceul cu profil științific “Leonardo da Vinci” din Florența, pe care l-a absolvit în 2006. Din
“Mi-a fost scris să devin voluntar” [Corola-blog/BlogPost/93856_a_95148]
-
1882; ce pondere au ele în raport cu interpretarea subiectivă, cu propriile dumneavoastră concluzii bazate pe analiza de text? Mărturiile documentare trebuie recitite în context și interpretate împreună. Scrisoarea lui Eminescu, tocmai amintită, și răspunsul Veronicăi; apoi scrisoarea lui Titu Maiorescu adresată surorii sale după corectura volumului: „Poeziile, așa cum sînt ordonate (originalul, în germană: „Die Gedichte, wie sie nun gesammelt vorliegen”), sînt cele mai strălucite din cîte s-au scris vreodată în românește...”. E vorba deci de o ordine deja existentă, de aceea
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
1883), dar Epigonii apare în 1870. Ordinea din ediție nu e cronologică, ci simbolic-semnificativă. Sunt mai multe indicii că încă de prin anii 1870 Eminescu se gîndea la un scenariu poetic. Din scrisoarea prin care Titu Maiorescu o anunța pe sora sa că în curînd va fi gata pentru tipar volumul cu poeziile lui Eminescu, precizînd că terminase de corectat coala nr. 20, ați dedus că din volumul Ediției princeps, care numără 19 coli, lipsește o coală editorială. Ați identificat apoi
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
scoate în fiecare zi /din surghiun /”, în care omul bolnav își încredințează cu pioșenie, cu recunoștință, speranță și mai ales dragoste, viața. Se remarcă aici jocul pe care Theodor Damian îl practică pe parcursul întregului volum cu numele Maria: schwester Maria, sora medicală, sau sora noastră, Sfânta Fecioară Maria, Adormirea Maicii Domnului sau Ridicarea / Înălțarea la Ceruri / Mariahimmelfahrt (zi simbolică în care boala, operația riscantă, spitalul cu bune și rele, Isarul, Europa și toate sunt lăsate în urmă, acolo jos pe pământ
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
zi /din surghiun /”, în care omul bolnav își încredințează cu pioșenie, cu recunoștință, speranță și mai ales dragoste, viața. Se remarcă aici jocul pe care Theodor Damian îl practică pe parcursul întregului volum cu numele Maria: schwester Maria, sora medicală, sau sora noastră, Sfânta Fecioară Maria, Adormirea Maicii Domnului sau Ridicarea / Înălțarea la Ceruri / Mariahimmelfahrt (zi simbolică în care boala, operația riscantă, spitalul cu bune și rele, Isarul, Europa și toate sunt lăsate în urmă, acolo jos pe pământ). Sfânta Fecioară Maria
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]