311 matches
-
19 octombrie 1910 a participat pentru prima oară la o ședință a cenaclului literar condus de Mihail Dragomirescu, din care mai făceau parte Ion Minulescu, Emil Gârleanu, Cincinat Pavelescu, Dimitrie Nanu, Corneliu Moldovanu, Nicolae Davidescu, Alexandru Stamatiad, Mihail Săulescu, Mihai Sorbul. A dus cu el o nuvelă, pe care însă nu apucă să o citească. În luna octombrie a aceluiași an a primit o scrisoare de la Mihail Dragomirescu: La 25 octombrie 1910 a debutat în capitala țării: în revista "Convorbiri critice
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
povestirea "Talerii", ultima tipărită în Ardeal, înainte ca Rebreanu să se stabilească în capitala țării. A terminat nuvela "Ofilire", sub impulsul unor lecturi sadoveniene. Anul 1911 și l-a dedicat teatrului. Astfel, pe 15 septembrie/ianuarie 1911, împreună cu dramaturgul Mihail Sorbul, scoate revista "Scena," dar aceasta rezistă doar 10 numere. În luna aprilie a aceluiași an a fost numit secretar al Teatrului Național din Craiova, și devine un colaborator de bază al lui Emil Gârleanu, la acea dată directorul instituției. Până în
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
a dat de-a lungul anilor mari personalități ale științei și culturii, care și-au înscris numele în patrimoniul cultural românesc și universal. Fiind născuți în Botoșani, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Grigore Antipa, Ștefan Luchian, Nicolae Leon, Elie Radu, Mihail Sorbul, Octav Onicescu, George Enescu, Alexandru Graur, Octav Băncilă sunt repere majore, unii dintre ei intrând deja în universalitate. Municipiul Botoșani este reprezentat în fotbal de echipa FC Botoșani. În vara anului 1979, CS Botoșani a promovat în Divizia B, și
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
să fie semnate cu numele său) Era prezent cu regularitate la Kübler Café din București unde s-a format un cerc de artiști și intelectuali boemi care îi includea pe scriitorii Ion Minulescu, Liviu Rebreanu, Eugen Lovinescu, Victor Eftimiu, Mihail Sorbul și Corneliu Moldovanu, dar și pe pictorii Iosif Iser, Alexandru Satmari, Jean Alexandru Steriadi, compozitorul Alfons Castaldi, și pe colecționarul de artă Krikor Zambaccian. Conform lui Zambaccian, Arghezi a putut fi văzut mai rar la celălalt loc de întâlnire, Casa
Tudor Arghezi () [Corola-website/Science/297548_a_298877]
-
1961, a intrat la IATC Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, la clasa profesorului Ion Finteșteanu, lector Sanda Manu. În 1965, la examenul de absolvire, a jucat rolurile Tofana din "„Patimă Roșie”" de Mihail Sorbul și Față, Iubita, Nevasta din „Omul care s-a transformat în câine” de O. Dragun, regia Andrei Șerban. Între anii 1965-1969, Ruxandra Sireteanu a fost angajată la Teatrul Național Marin Sorescu Craiova. Pe scena Naționalului craiovean a interpretat: Catarina din
Ruxandra Sireteanu (actriță) () [Corola-website/Science/322331_a_323660]
-
pentru tipar poezii, nuvele, fragmente din piese de teatru, povestiri, cronici literare,eseuri, comentarii despre artă, filozofie, muzică. Colaboratorii săi în paginile revistei erau George Murnu, Ion Alexandru George, Duiliu Zamfirescu, Arhim Scriban, Ovid Densusianu, Simion Mehedinți, Gala Galaction, Mihail Sorbul, Mihail Dragomirescu la care se adăugau alții mai tineri ca: Victor Eftimiu și Mihail Săvulescu. Din 1913 își începuse și cariera ostășească, urmând cursurile Școlii Militare de Artilerie, Geniu și Marină, apoi fiind concentrat, cu scurte pauze, care i-au
Constantin T. Stoika () [Corola-website/Science/326799_a_328128]
-
rodul pământului, rostopasca, iarba, cicoarea, coada șoricelului, floare paștelui,laptele cucului, rodul pământului, usturoiul sălbatic (purul), măcrișul, coada cocoșului, nalba sălbatică, untișorul, cicurașul, bozul, costreiul, osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca, ceapa ciorii, buretele, sorbul, fust păsăricii sau volbura, iarba mare, hreanul, scaietele, mușețelul, talpa-gâștii, coada vacii, etc. Flori: micșuneaua, mărgăritarul, vioreaua, turcaletele, brebenelul, drăgaica, aglicea, garoafa, busuiocul, călțunașul, sălcioara, stânjenelul, crinul, bujorul, macul sălbatic. Plante de apă: papura, țipirigul, trestia, barba caprii, lumânărica, laurul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
săptămânal, al cărui director era George Gregorian. La cele patru serii, în afară de N. D. Cocea, Alexandru Davila, au colaborat numeroase nume celebre, cum ar fi: Gala Galaction, Tudor Arghezi, Emil Isac, Ion Minulescu, Eugen Lovinescu, Liviu Rebreanu, Alexandru Macedonski, Mihail Sorbul, Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, Victor Eftimiu, M. Faust-Mohr (care a publicat și sub pseudonimul „Fortunio”), Constantin I. Nottara, Ion Pillat, George Topîrceanu, Camil Petrescu, Benjamin Fundoianu, Eugen Jebeleanu, Mihail Sebastian, dar și A. de Herz, Caton Theodorian, actorul I. Livescu. A
Rampa (revistă) () [Corola-website/Science/322258_a_323587]
-
este o arie protejată, situată la sud de satul omonim din raionul Strășeni, Republica Moldova. Rezervatia include un hârtop străvechi cu versanții împăduriți cu stejar-carpen, în amestec cu tei, arțar, frasin, unitar se întîlnește fagul și sorbul. Plante ierboase rare: dedițel mare, feriga, curpăn și altele. Aria naturală protejată de Stat "Dolna", a fost încadrată în etajul deluros de cvercete cu gorun și șleauri de deal și al făgetelor de limita inferioară cu două tipuri de stațiune
Rezervația peisagistică Dolna () [Corola-website/Science/329656_a_330985]
-
cu Premiul de excelență pentru calitatea imaginii și pentru ingeniozitatea mișcărilor de aparat la al IV-lea Congres al UNIATEC (Union Internationale des Associations Techniques Cinématographiques) de la Milano. Romanul "Neamul Șoimăreștilor" a fost dramatizat de Mihail Sadoveanu și de Mihail Sorbul, prima reprezentație teatrală având loc la Chișinău în 1922. Piesa a fost reprezentată în 1934 și la Teatrul Național din Iași.
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
(n. 7 decembrie 1894, Roman - d. 30 ianuarie 1972, Vatra Dornei) a fost un dramaturg român. Face parte din aceeași generație cu Alexandru Kirițescu, Mihail Sorbul, Mihail Davidoglu și Aurel Baranga. Provenea dintr-o familie de muncitori. A urmat școala primară la Roman și Bacău, apoi și-a continuat studiile la seminarul „Veniamin Costache” din Iași. A obținut licența în drept la Iași și pe cea
Ion Luca () [Corola-website/Science/337005_a_338334]