328 matches
-
filozofală, de la curente filozofice, logice și epistemologice analitice la ortodoxismul deja încercat, cu triste rezultate, între cele două războaie mondiale. Ca și în alte părți, asemenea conversiuni, chiar la doctrine laice, au o nuanță agresiv-defensivă, când nu de-a dreptul soteriologică (dar e vorba de mântuiți care nu se mulțumesc cu pacea interioară și spațiul privat, ci se duc în agora pentru a se bate cu pumnul în piept), și dau novicelui iluzia ieșirii glorioase din rând. Această formă de contracultură
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
poetici a națiuni, care pune în lumină excepționalismul românesc. Iată o mostră de pasaj care exprimă în forță poetica istorică a neamului românesc, în care frazele încărcate de lirism tragic degajă teme precum cea a martirajului colectiv urmată de speranțe soteriologice: Biciuit, ca poporul ales din Biblie, de cele mai cumplite suferințe, trimise pentru a-i căli sufletul - neamul român s-a concentrat în poziții tari și adăpostite, de unde se pregătea în taină pentru un nou avânt. Dar încercarea fu crudă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
iad; se zice: "Duce-te-ai pe Apa Sâmbetei!" Când îi dorești cuiva un chin mare, îl trimiți la un amar, la o pedeapsă. La capătul lumei e întuneric și este o apă, ea merge în iad." 137 Având putere soteriologică, apa este o modalitate de cunoaștere care înlesnește "trecerea" la înțelesurile ultime ale existenței.138 2. PĂMÂNTUL " Matrice a apei", pământul originar a dat naștere arhetipului Marii Mame Terra Mater care a creat viața 139. Pământul este "substanța universală", "Prakriti
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
A unor veritabile „conduite de refugiu” prin care persoana sau grupele social-umane, vor cauta să se pună la adăpost, să evite pericolul. De regulă acestea sunt veritabile manifestări care configurează psihozele colective, manifestate prin apariția unor noi forme religioase, ideologii soteriologice, forme de protest, sinucideri colective, grupări marginale, migrații în masă, toxicomanii și alcoolism, psihoze pasionale, ideologii social-politice, mișcări revendicative de masă etc. Și prima și cea de-a doua etapă, sunt momentele obligatorii care contribuie la configurarea unor manifestări psihopatologice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și a construit rapid un regim de domnie personalizat în care voința reformatoare era contrabalansată de o serie de excese în viața personală și în stilul de conducere. Deviza lui, "Toți în unu", va marca fără tăgadă percepția personalistă și soteriologică pe care românii, în general comozi și lipsiți de fermitate civică, o vor construi la adresa "Salvatorului". Această percepție, că șeful statului trebuie să asume rolul de a salva națiunea în momente de cumpănă și că, la rigoare, e problema lui
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
spre spirit”, cum formulează un personaj central din Domnul clipei. Finalitatea acestui gen de fantastic reprezintă de fapt finalitatea întregului demers al romancierului, care este aceea de a oferi o soluție de salvare. Paralel cu genul de fantastic paradisiac și soteriologic, și la fel de bine reprezentat, este fantasticul dizolvant, sumbru și terifiant: un măgar pătrunde în biserică și preotul vede în asta semnul că „biserica va deveni, dacă nu a și devenit, un coșmar pentru lume”, apa unei ploi, care de fapt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
ar avea libera alegere între bine și rău care presupune și sancțiuni. Ceea ce-i rămâne individului de făcut este de a se jertfi familiei, patriei, omenirii, comunității într-un cuvânt, care simbolizează temporal Spiritul absolut. Pe neașteptate problema ia aspect soteriologic. Gânditorul e preocupat de "chipul cu care ne putem mîntui", și-l găsește nu în biserică, ci în națiune. Existențele naționale sunt timpuri de "expiație" a păcatului originar. Providența împarte tuturor popoarelor "misii" în scopul de a îndrepta omenirea diversă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cât mai circulabil și deci cât mai rodnic, sensul vremii și al întîmplărilor pe care le trăiește". Cât mai multe ratări (adică schimbări la față) înseamnă cât mai multe trăiri, o cât mai mare posibilitate de salvare în fond, preocuparea soteriologică stând la fundul filozofiei. "Omul e singurul animal care-și poate rata viața... Rața rămâne rață orice ar face." Consecvența nu e virtutea filozofului: "...fără sens e problema schimbării de atitudine. Eu nu știu dacă în activitatea mea gazetărească se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
credinței într-o singură Biserică: una, sfântă, sobornicească și apostolească. Operele teologice ale Sfinților Părinți din secolele IV și V sunt mărturie în această privință. Acestea aveau drept scop răspândirea credinței creștine și apărarea învățăturii ortodoxe în domeniul trinitar, hristologic, soteriologic și antropologic, punând accentul pe dragostea nețărmurită a Logosului divin, care unește pe creștini unii cu alții în El însuși, pe iubirea maternă a Bisericii care unește frații de aceeași credință și pe acțiunea sfințitoare a Sfântului Duh. În privința lucrării
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
călătorii se lua contact cu lumi și civilizații diferite. Apusenii aveau prilejul să cunoască aspecte ale spiritualității greco-orientale, însușindu-și limba greacă, bogată în termeni consacrați pentru a exprima anumite noțiuni puse în discuție în timpul controverselor hristologice, pnevmatologice, mariologice și soteriologice. La stabilitatea și aprofundarea ecumenicității ortodoxe în cele două secole amintite a contribuit, în mod decisiv, predicarea păcii în toată Biserica, pace de dimensiuni ecumenice, fundamentul solid, al dezvoltării normale a vieții tuturor oamenilor. Prin urmare, ecumenicitatea exprimă sobornicitatea Bisericii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Dionisie Exiguul îl constituie intuiția credinței sale ortodoxe că drept criteriu al numărării anilor în istoria mântuirii nu trebuie luat un eveniment istoric sau persoana vreunui împărat sau prooroc, ci Întruparea Fiului lui Dumnezeu pentru mântuirea oamenilor. Ca și cum acest act soteriologic n-ar încăpea în istoria umană, data nașterii lui Iisus Hristos nu se cunoaște precis, cu toate că, în mod paradoxal constituie evenimentul ei cel mai de seamă. Situația se repetă privitor la anul morții Sale, asupra căruia concluziile învățaților diferă de la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
desăvârșirea preconizate de autorii patristici nu erau de natură laică sau exclusiv morale, ci erau prin excelență, de natură religioasă. Educația avea ca scop ultim mântuirea. Suma eforturilor educative ale Sfinților Părinți urmărea mântuirea celor educați, elaborând astfel o educație soteriologică. Această educație avea la bază, în centrul și în vârful ei pe Hristos. Ea se străduia să facă un Hristos din fiecare persoană care se supunea procesului acesta de educație. II. DEZVOLTAREA CARACTERULUI RELIGIOS-MORAL AL COPIILOR Copilul este de la natură
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
îndreptat asupra lui Iisus. Cert este că, în mitologia buddhistă lupta cu demonul Măra este un episod semnificativ, care reprezintă confruntarea dintre bine și rău cu triumful binelui la final. Din acest motiv, înfrângerea lui Măra are o însemnată funcție soteriologică. Este posibil ca toată această confruntare să reprezinte în mod alegoric zbuciumul interior din mintea lui Gautama. În prima veghe a nopții, între orele 18-22, Śăkyamuni și-a amintit toate viețile sale anterioare, miile de nașteri prin care a trecut
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cu y"țar, „a plămădi”, cu kÄnnQn, „a întări” (Is 45,18), y"sa:, „a întemeia” (Ps 89,12); ƒ":aš, „a înnoi” (Ps 51,12). Începând cu scrierile din perioada exilului babilonian, verbul b"r"’ dobândește și un sens soteriologic: exilații se vor întoarce și destinul lor este rezultatul unui nou act creator al lui YHWH (Is 48,7), natura însăși va fi înnoita (Is 41,20), Ierusalimul va fi o nouă creație (Is 54,16). Iar în textele profetice
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cu certitudine. Oamenii mor loviți de un fel de epidemie care îi adoarme pe toți. La sfârșit supraviețuiesc doar Karen și grupul ei de prieteni, care vor fi exilați pentru veșnicie. În figura lui Karen se poate surprinde o dimensiune soteriologică ce nu poate fi trecută cu vederea. John Ronald Reuel Tolkien, „Stăpânul inelelor”. O altă referință pentru reflecția noastră este trilogia de inspirație creștină „Stăpânul inelelor” a lui John Ronald Reuel Tolkien. Autorul ne introduce într-o lume care provoacă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
zadarnică, episod înrudit poate cu nuvela lui Gh. Brăescu Vine doamna și domnul gheneral, dar trasat în tonuri mult mai tari, grotești, márqueziene parcă, poate fi citit și ca o parabolă a așteptării Zilei de Apoi. Dar tema escatologică și soteriologică e, în chipul cel mai vădit, invocată aici prin recursul mai mult decât aluziv - la fel ca în romanele lui Petru Cimpoeșu, Dan Stanca, Liviu Ioan Stoiciu - la mitul cristic. Există un personaj potențial mesianic, un pandant sau o nouă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
unei ecranizări a nuvelei Așteptare, făcută de un regizor identificat cu autorul. Punând în abis mai multe paliere de ficțiune, subminând convențiile narațiunii realiste tradiționale, scriitorul sondează puterea, marginile iluziei referențiale și explorează totodată motive și teme predilecte, precum năzuința soteriologică, nuntirea cosmică, mitul cristic și cel mioritic. În general, în prozele scurte și în majoritatea romanelor se pot remarca micromotive recurente, aparent obscure sau opace, cu rost esențial în articularea unui edificiu metaforic personal, conferind unitate operei în pofida frecventelor primeniri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
1970 - decembrie 1971) și câteva pagini din țară, intitulate Însemnări grăbite (ianuarie-februarie 1972), care în ediția augmentată (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor) sunt însoțite de consistente însemnări pariziene din 1973-1974 și din 1977-1978. Bestiarul și imagistica proprii perioadei onirice, preocuparea metafizică, soteriologică și escatologică, revizitarea miturilor (Miorița, Graalul), textualismul și autospecularitatea, viziunea postmodernă și recursul la intertextualitate, cărora li se adaugă, pentru prima oară în beletristica lui Ț., o componentă realistă și alta ținând de meditația pe teme civice și geopolitice, se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
politic și publicistul. D. are o perspectivă enciclopedistă integratoare a dualismelor, o viziune care îmbină psihanaliza, platonismul și conștiința evoluției, a degradărilor și a scindării identității umane din diversele spații ale culturii și civilizației, propunând, de fiecare dată, un model soteriologic, o posibilă terapie. SCRIERI: Intimitatea verbului, București, 1981; Tratat de tehnica renunțării, București, 1982; Scrisoarea lui Hipparc, Cluj-Napoca, 1984; Pluralitate, Cluj-Napoca, 1988; Aspecte naturale, București, 1989; Odele morții și alte poeme, București, 1991; Argument pentru o estetică a științei - teoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
adus pentru fratres Arvales În epoca imperială, sângele era gătit și mâncat; poate din el se făcea sângerete (Henzen, 1874; Wissowa, 1923, p. 378). Cu toate acestea, În chiar aceeași perioadă, În misteriile lui Mitraxe "Mitra" sângele capătă o semnificație soteriologică. O inscripție din mitroeumul de la Santa Prisca (Roma, Aventin), afirmă: „Servasti nos eternali sanguine fuso”. 2. În ritualul lui Cato părțile și subdiviziunile lor formează aproximativ cincizeci de unități cultuale. Prin unitate cultuală Înțelegem acțiunea minimă, dar completă, sau cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fenomenelor naturale, rezervată deja căutării raționale. În orice caz, În acele texte interesul se Îndreaptă cu totul spre problemele existenței pământești și spre mijloacele de a o face mai sigură și fericită, fără nici un indiciu despre acele perspective escatologice și soteriologice care, dimpotrivă, apar ca centrale În contextele ermetiste cu conținut filozofico-religios. Pe de altă parte, este important faptul că În interiorul ermetismului „popular” s-a format schema literară a Învățăturii dată de la maestru la discipol, structurându-se ca transmitere a unei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ezoterică de la maestru la discipol. Sub această garanție, era posibilă formularea din când În când a unor doctrine care, oricâxe "Asclepios"t de diversificate, se distingeau prin implicarea lor În marile teme teologice, cosmologice și antropologice, finalizate toate În cea soteriologică, În conformitate cu exigențele spirituale ale unei epoci În care individul, avid de cunoștințe religioase și dezamăgit de capacitățile rațiunii de a ajunge la ele, aștepta de la un revelator divin harul gnozei și al mântuirii. Dacă un fenomen ca ermetismul, În diferitele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cultele locale, din care acesta era alcătuit, nu a dezrădăcinat totuși tradiția zoroastriană de pe teritoriul iranian, ci a făcut-o mai puternică și incisivă datorită orientărilor sale etico-filozofice (dualismul și speculațiile asupra Timpului-Destinxe "Destin"), a concepțiilor escatologice și a aspirațiilor soteriologice, În deplină concordanță cu spiritul vremii. Zoroastrismul, ca și iudaismul de după exil, nu s-a pierdut datorită exigențelor sale spirituale și etice care au alimentat noul climat religios și filozofic al Orientului antic. Parții au fost zoroastrieni Încă de când, renunțând
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
va izbăvi? (1866), pe care Khnopff a ales să-l ilustreze selectând un vers edificator, I lock the door upon myself (1891). Cel care alege recluziunea adesea printr-un rapel la interioritate asimilat refugiului în arta care dobândește o funcție soteriologică curând constată presiunea acestei condiții carcerale a eului devenit insuportabil. Explicația dată de Freud este utilă pentru configurarea acestei stări definitorii pentru simbolism și mai ales pentru decadentism în absența vitalismului entuziasmelor febricitate romantice. Alături de ea, Orfeu reprezintă idealul poetic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decadente, a unei frumuseți blestemate. Coborârea lui Orfeu în Infern nu este străină de alte două descinderi exemplare în lumea infernală, cea a lui Iisus Hristos și cea a lui Dante însoțit de Vergilius din Divina Commedia. Una are caracter soteriologic, care în economia simbolică a decadenței va fi atribuit artei de către esteții impenitenți, cu riscul uzurpării poziției simbolice a Mântuitorului, cealaltă, unul mistagogic-ezoteric, poetului/artistului fiindu-i deschise inițiatic toate căile către cunoaștere, poezia/ arta dobândind astfel și un rol
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]