1,049 matches
-
Ele preiau din spațiul public întreaga față a României împestrițată ca roata, din spițe și găuri, cu o faptă de multe ori rea și aceea, o sută de pauze, altă faptă, altă sută de pauze... Pauzele țării, asemănătoare golurilor dintre spițe sunt aduse în prim planul emisiunilor Danei Grecu, ele reprezintă lamentarea în aiurări a clasei politice, inactivitatea condamnabilă, încremenirea în loc a minții și brațelor neamului. Iar buimacii iremediabili, purtați de cugete năuce în haos și perplexitate, politicienii care nu urnesc
DANA GRECU. SIMPLITATEA SENTIMENTELOR PRIN SINCERITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381882_a_383211]
-
Iar buimacii iremediabili, purtați de cugete năuce în haos și perplexitate, politicienii care nu urnesc în bine țara, prigoanele procurorilor, hoțiile camuflate, culpele fabricate, ilegalitățile și ilegitimitățile colosale, exersările maxime ale răbdării umane, față cu sărăcia și nedreptatea..., acestea-s spițele roții, reprezentate în emisiuni ca elemente ale dinamicii românești și înfățișări ale materialității crizei ce macină țara. Dana Grecu deschide mari ochii telespectatorilor expunându-le golul din jurul lor și penele în funcționarea minții, nelămuririle inexlorabile ca vidul, faptele cele mai
DANA GRECU. SIMPLITATEA SENTIMENTELOR PRIN SINCERITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381882_a_383211]
-
roțile se aud scârțiind. Dar tot mai bine mergem cu bici, că e mai interesant. Și am plecat. La a treia casă după ce treci de drumul Siretului, câinele Simidei a sărit ca un bezmetic și s-a repezit drept între spițele de la bicicleta mea. Probabil s-a lovit că schelălăia așa de tare că sculase tot cartierul din amorțeală și toate babele stăteau acum sprijinite de gard, să l vadă pe ăla al Reghinei venită de la oraș. Simida se uita acum
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
Mare (c. 327-379), Grigorie de Nyssa (c. 330-395), Grigore de Nazianz ( c. 330-390) și Ioan Gură de Aur (c. 350-407), care au contribuit spiritual-evanghelico-hristic la cea mai mare înflorire a Bisericii Ortodoxe Universale. Împăratul Teodosie cel Mare (379-395), tot din spița regală a dacilor, emite în anul 380, Edictul de la Thessalonic, prin care Creștinismul devine oficial unica Religie revelată a Imperiului, interzicând cu desăvârșire manifestarea cultelor păgâne. Un secol mai târziu, respectiv pe 28 August 476, Imperiul Roman de Apus scapătă
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
be twain, Although our undivided loves are one. Șo shall those blots that do with me remain Without thy help by me be borne alone. În our two loves there is but one respect, Though în our lives a separable spițe, Which, though it alter not love’s sole effect, Yet doth it steal sweet hours from love’s delight. I may not evermore acknowledge thee, Lest my bewailèd guilt should do thee shame; Nor thou with public kindness honor me
SONET 36 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381356_a_382685]
-
Privește spre lumină ce zburdă-n al nost’ gând Și-mi fericește viața, rogu-te, râzând 37 Aș a decrepit father takes delight To see his active child do deeds of youth, Șo I, made lame by fortune’s dearest spițe, Take all my comfort of thy worth and truth. For whether beauty, birth, or wealth, or wit, Or any of these all, or all, or more, Entitled în thy parts do crownèd sit, I make my love engrafted to this
SONET 37 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381357_a_382686]
-
apariția un bărbat solid, cu o mantie lungă până în pământ dincolo de care se întrezăreau veșminte persane scumpe. Cel venit își scoase toca sa albă și făcu o plecăciune adâncă. -Numele meu este Ruthavan, mărite procurator. Sunt prinț al Persiei din spița guvernatorului de Dacha și fiu al marelui prinț Melchior, mare mag și maestru al astronomiei și astrologiei, care se înrudește cu stirpea marelui împărat Artavan al II-lea Arsacidul, șahul Persiei. -Omagiile mele prințe! Ce vânt te poartă aici magistre
FRAGMENTUL NR. NOUA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380850_a_382179]
-
braț de lemne tăiate, trântindu-le în lada de lemne de lângă sobă. Când îl văzu pe bunicul în casă, bunica i se jeli de îndată: - Vai, omule, necaz cu copilul ăsta, nu vrea deloc să mănânce! Cere nu știu ce, „cims și spițe” ... de unde să scot eu ce-i dădea maică-sa la București! - Dar ce anume vrea ? - Nu știu ! ... Cică ceva „cims” sau „spițe” și „banoni”, le pronunța bunica stâlcit. - „Sprite Energy” de un sfert, corectă Ionuț pe bunica sa. Și semințe
MOFTURI LA MANCARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374321_a_375650]
-
jeli de îndată: - Vai, omule, necaz cu copilul ăsta, nu vrea deloc să mănânce! Cere nu știu ce, „cims și spițe” ... de unde să scot eu ce-i dădea maică-sa la București! - Dar ce anume vrea ? - Nu știu ! ... Cică ceva „cims” sau „spițe” și „banoni”, le pronunța bunica stâlcit. - „Sprite Energy” de un sfert, corectă Ionuț pe bunica sa. Și semințe de migdale necojite... - Nu știu ce să fac, mă doare capul! se tângui bunica. Vezi bărbate, când te duci mâine în sat, la prăvălie
MOFTURI LA MANCARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374321_a_375650]
-
Și semințe de migdale necojite... - Nu știu ce să fac, mă doare capul! se tângui bunica. Vezi bărbate, când te duci mâine în sat, la prăvălie, să întrebi dacă nu au „banoli” acela, sau cum îi zice. Și mai zicea ceva de „spițe”... - Sprite Energy și Danone cu căpșunică ! corectă Ionuț! - Doamne, ce necaz! Când aici ai tot ce e mai bun, copilul ăsta vrea lapte de pasăre! ... Vai de capul meu, câte treburi și necazuri am, acum îmi mai trebuie alt necaz
MOFTURI LA MANCARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374321_a_375650]
-
Iași, în 24 aprilie 1794 - mort în 8 mai 1884, la Paris, fost „rege“ / „domn“ al statului medieval-valah al Moldovei, din aprilie 1834 și până în iunie 1849: «Cum se învârte roata lumii ! Atât de repede încât nu-i mai vezi spițele. Era pe la începutul anului 1849. Visele îndrăznețe ale căuzașilor, din rândul cărora făcea parte și Alecu, sfârșiseră într-un coșmar. Mișcarea celor o mie de la Hotelul Central din Iași se stinsese ca un foc de paie. Treisprezece dintre animatorii mișcării
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
dans, dans, dans, prin iarbă verde. Mă crede! PĂZEAI ESTUARUL Păzeai estuarul, puf trestioară, cu frică. La o adică, la prima pală ai fi sărit, te oprea puful obrazului, împăcarea cu sinele-ți, viețile atâtor luceferi pătate de Luciferi împănați spițelor bicicletei cu roți inegale. Stăteai la taclale cu tine pe marginea fluviului, te socoteai un învins și-a învins delăsarea. Culcarea, ți-ai zis, nu mai e nimic de făcut, e de privit și de scris, lucrul obișnuit. Tot puful
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
acela care ne spune că tăcerea este de aur. Ei bine, în acest caz, exact așa era! Dar, silit de împrejurări, organul oftă și ieși la rampă! În numai câteva luni pușcăriile avură parte de oaspeți de cea mai bună spiță de la prim-miniștri la generali sau înalți magistrați. Opaaa! Pârnăiașii de meserie începură să se considere un fel de elită a societății mai ales că noii veniți aduceau cu ei și niște legi foarte speciale, votate cu premeditare de cei
OPERA ŞTIINŢIFICĂ A LUI LINGUREL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375414_a_376743]
-
actor sau comediant, deși știe că nu e! Există actori care speră că au de vânzare cerul spiritului, după cum există și public derutat care are o viziune întoarsă a scării. Realitatea dovedește că o scară nu se poate așeza cu spițele mici jos și cele mari sus, pentru că se răstoarnă! În cazul actorului Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din București și directorului acestuia, Vasile Muraru, scara stă în logica sănătății minții, cu baza mare jos și cea îngustă sus, acolo unde
VASILE MURARU. PROTAGONIST AL UNUI SCURTMETRAJ CUCERITOR DE LAURI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371926_a_373255]
-
sus, pentru că se răstoarnă! În cazul actorului Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din București și directorului acestuia, Vasile Muraru, scara stă în logica sănătății minții, cu baza mare jos și cea îngustă sus, acolo unde-i ajuns azi actorul! Dacă spițele de jos au mărime încăpătoare cu lejeritate pentru un urcător și ceva mai înghesuită pentru mai mulți, sus e nivelul posibil apoteotic, unde așteaptă coroana și steaua. De la prima, la ultima spiță (prima e jos, nu sus), urcarea e măsurată
VASILE MURARU. PROTAGONIST AL UNUI SCURTMETRAJ CUCERITOR DE LAURI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371926_a_373255]
-
sus, acolo unde-i ajuns azi actorul! Dacă spițele de jos au mărime încăpătoare cu lejeritate pentru un urcător și ceva mai înghesuită pentru mai mulți, sus e nivelul posibil apoteotic, unde așteaptă coroana și steaua. De la prima, la ultima spiță (prima e jos, nu sus), urcarea e măsurată în unități începând cu metrul și isprăvind cu centimetrul. La finiș e gloria! Actorul Vasile Muraru a atins-o cu fruntea, nu cu iluzia. A cucerit pe rând până aici, redutele satirei
VASILE MURARU. PROTAGONIST AL UNUI SCURTMETRAJ CUCERITOR DE LAURI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371926_a_373255]
-
adresez câteva întrebări: - Dacă ar fi să ne întoarcem în timp, care a fost numele dascălului care v-a purtat prima dată prin tainele cărților și ce fel de amintire îi purtați în suflet? - Învățătorul meu a fost regretatul, Aurel Spiță, un om de înaltă ținută, înaintea căruia mi-am plecat cu respect fruntea mereu. Tipul de învățător drept, pentru care actul didactic a fost misiunea propriei vieții. Era tipul dascălului caracterizat de Sadoveanu, un Domnu’ Trandafir al Movilei Miresii. În
LANSARE REVISTA ȘCOLARĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372423_a_373752]
-
bărbatul este slava ei cea din afară, așa slava Născătoarei de Dumnezeu este înăuntru, adică rodul pîntecelui ei”, adică Hristos, piatra cea din capul unghiului, pe care se bazează credința noastră dreptmăritoare. Și așa cum Maica Domnului s-a născut din spiță împărătească, așa și Fiul ei, Mântuitotul Hristos este și Împărat și Arhiereu. Referință Bibliografică: 8 septembrie: Nașterea Maicii Domnului / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 982, Anul III, 08 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru
NAŞTEREA MAICII DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 982 din 08 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372889_a_374218]
-
ar veni la „de-a gata”. Nu-ți pare rău după munca dumitale? - Ba da, dar trebuie să mă mărit și eu odată, să-mi întemeiez o familie. Aici nu mai am pe nimeni. Nici măcar niște rude de a șaptea spiță, unde să merg, să mai stau de vorbă, să cer un sfat... - Da, așa este. Ai dreptate. Este greu când nu ai pe nimeni alături. Bine, domnișoară. Mai vedem cum vor evolua lucrurile. La revedere și mai gândește-te la
SURPRIZA REVEDERII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371174_a_372503]
-
cuvântul se naște mereu pentru zbor deschis ca o poartă în inima castelului de nisip ridicat de bucuria Domnului prin mâna omului cu ochii de vânt tainele gândului se redescoperă când punctul se întoarce cuminte în centrul roții iarba crește spițele păstrează mișcarea în limitele logicii existenței dincolo de logica existenței ecoul păstrează umbrele intacte pentru o prelungire fără limite a jocului de-a viața prin om Anne Marie Bejliu 21 aprilie 2014 Referință Bibliografică: joc de-a viața prin om / Anne
JOC DE-A VIAŢA PRIN OM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347867_a_349196]
-
Lovind în sfinți și-n îngeri ca oarecând Orfeu, Purtând în mâini, nu săbii, ci fulgere și ger. Apocalipsa pare de-acum spre apogeu Și să-i reziste parcă, nu-i nimeni nici în cer! ...Dar iată, Mielul tainic din spița lui David Cu sfinții stând alături, din veșnicii străbat Spre-o altă veșnicie în iadul cel de-aici. În urma lor zăvoare și ceruri se deschid Cum se desface raiul în ramuri de finici, Sosesc eroii noștri cu trăznete în mâini
APOCALIPSA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346927_a_348256]
-
domn Principe Radu al României - nici nu știu cum e mai bine să mă adresez Domniei Voastre acum, Alteță Regală sau Alteță Serenissimă, căci amândouă titlulaturi mi-au plăcut întotdeauna - vă numesc nobil domn pentru că știu că veniți, la origini, dintr-o spiță nobilă cu lumină și căldură proprie și apoi aveți și un destin solar și o misiune înaltă de îndeplinit, dar vă numesc și pământean și nepământean în același timp, pentru că vă consider un bun român diplomat și internaut crepuscular de
SCRISOAREA NR.73. EPISTOLĂ ADRESATĂ PREASTRĂLUCITULUI NOBIL DOMN PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345256_a_346585]
-
roțile se aud scârțiind. Dar tot mai bine mergem cu bici, că e mai interesant. Și am plecat. La a treia casă după ce treci de drumul Siretului, câinele Simidei a sărit ca un bezmetic și s a repezit drept între spițele de la bicicleta mea. Probabil s-a lovit că schelălăia așa de tare că sculase tot cartierul din amorțeală și toate babele stăteau acum sprijinite de gard, să l vadă pe ăla al Reghinei venită de la București. Simida se uita acum
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
Nu știu cum e în altă parte a Americii, dar aici, în sud, pământul roșu al Georgiei are puteri magice. Odată ce l-ai simțit sub tălpi, iti cresc rădăcini neștiute, ne(pre)văzute și începi să te simți acasă. Mă credeam din spița Vitoriei Lipan și iată-mă-s oleacă de Scarlett!
OLEACӐ DE SCARLETT de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376884_a_378213]
-
în zbor Îmi pătrund în suflet cu farmec și fior. Totu-i frumos, mă strigă viața-n forme noi, Necunoscute fapte rodesc peste noroi, Împletesc cunună de flori viu colorate, Mă mulțumesc în umbre cu urme de palate. Iubirea este spița la roata care duce În ceasul veșniciei clipa cea mai dulce, Sărutul care soarbe speranța din păcate Și mă-nalță iarăși în lume pe-ncercate. Am aripi când iubirea mă-nalță la nou rang, La inima frumoasă a omului meu drag
AMINTIRE ASCUNSĂ-N NOI DE DUMNEZEU de MARIN MOSCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376529_a_377858]