774 matches
-
trecut prin minte nici un motiv care l-ar fi făcut să sară. Era probabil tulburat. L-am privit iarăși pe Breeze. Îi păsa mai mult de-o grămadă. Ținea între degetele-i butucănoase una din havanele învelite în celofan și spinteca celofanul cu un briceag. L-am urmărit cum desface învelișul și dichisește capătul havanei cu lama briceagului, apoi pune briceagul la o parte, ștergând cu atenție lama de pantaloni. L-am urmărit cum a scăpărat un chibrit și și-a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
în tine nimic omenesc. Vei intra prin casele oamenilor nenorociți care ți-au ieșit înainte cu sabia în mână în loc de pălărie. Vei zbura capul unui bătrân cum a fost și tatăl tău; vei ucide o femeie ca muma ta, vei spinteca pe copiii de vârsta copiilor tăi. De o sută de ori vei repeta crima care curmă gândirea și aducerea-aminte. O copilă doarme într-un pat: vei viola-o, și sângele virginității ei se va amesteca pe tunica ta de "viteaz
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Vis cu dentiști, Vis cu cocoș) alternează cu pagini inspirate, între care antrenantul Vis septentrionic ilustrativ în ce privește mobilitatea Eu-rilor în mers: În acea noapte cu apă abruptă Eram comandantul unei nave de luptă. O navă densă neluând în seamă Oceanul spintecat de aramă. Echipajul de pe punte, de la cârmă, Din odaia telegrafelor fără sârmă, Din rotonda imenselor mașini vopsite, Eram eu, dar la vârste diferite: Jucându-mă cu cercul în sala de mese, Adolescent în bucătăriile cu negrese, Negru, la dizele, de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Dar procesul nu se termină aici. Schopenhauer deosebește în natură patru grade de sublim, de la cel mai calm: priveliștea unei stepe vaste până la cel mai înfricoșător: -marea înfuriată de uragan, sfărâmându-se de stânci, sub norii duduiți de tunete și spintecați de fulgere. În fața unui asemenea spectacol covârșitor, sentimentul sublimului se trăiește din plin cu o conștiință dedublată: îl trăiești totdeodată ca individ izolat și limitat prin uriașa forță a naturii care parcă e gata să te desființeze cu o singură
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de anason. Cadavrul astfel pregătit este condus pe un car de la un popor la altul. Acei ce-l primesc în trecerea lui, pentru a-și arăta durerea, își taie vârful urechilor, își rad părul, își fac tăieturi în brațe, își spintecă fruntea și își străpung brațul stâng cu o săgeată. După ce se pune regele în groapă, se gâtuie și se pun lângă el una din concubinele sale, un bucătar, un paharnic, un secretar, un ușier, cai, precum și șipușoare de aur (IV
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
încît curelele care susțineau palanchinul au cedat și prețioasa încărcătură s-a rostogolit la pămînt. Atunci tigrul s-a năpustit asupra prințului de Wales. Din fericire, nizamul nu s-a pierdut cu firea și, scoțîndu-și fulgerător pumnalul de la brîu, a spintecat burta tigrului. Felina rănită a dispărut în tufișuri, iar vînătoarea a continuat ca și cum nimic nu se întîmplase. Nu se știe sigur cum și-a petrecut prințul de Wales cea de-a doua zi la castelul Peleș, sursele contrazicîndu-se. Potrivit memoriilor
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
această parte a Liturghiei există Însă și elemente simbolice, astfel lumânarea purtată Înaintea sfintei Evanghelii Închipuie ,,pe Înainte Mergătorul Domnului și Botezătorul Ioan, ori pe alți profeți, care vesteau venirea lui Hristos” și care, ,,ca niște stâlpi de foc au spintecat Întunericul veacurilor , luminând calea către Hristos prin ale lor mai dinainte bune vestiri”. Intrarea cu Sfânta Evanghelie prin ușile Împărătești arată că, prin venirea lui Hristos În lume, intrarea În cer este deschisă tuturor credincioșilor. După cum Îngerii din cer cântă
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
țărâna din care face implicit parte prin trup îl determină pe poet să se simtă sclav etern, de unde și dorința lui de a cuprinde infinitul, la fel ca Icar și Enoch. Pământule, dă-mi aripi:/ săgeată vreau să fiu, să spintec/nemărginirea, / să nu mai văd în preajmă decât cer, / deasupra cer, / și cer sub mine -/ și-aprins în valuri de lumină/ să joc/ străfulgerat de-avânturi nemaipomenite/ ca să răsufle liber Dumnezeu în mine, / să nu cârtească: / "Sunt rob în temniță
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Este imaginea prometeică a celui care a Învins și stăpânește Întreaga fire, așa cum o spune mulțimea corului În fața cetății la Theba (Sophocle, „Antigona”Ă. „Din toate minunile lumii nici una nu este așa de uimitoare ca omul. Cu ajutorul vânturilor năpraznice el spintecă valurile care mugesc În jurul lui. Pe cea mai mare divinitate, Pământul cel neschimbător și neobosit, el Îl brăzdează În fiecare an și Îl răscolește cu plugul. La fel știe să atragă și să Încurce În ochiurile lanțului neamul zburător al
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
copac fu evitat cu o agilitate șireată, de felină. Amurgul ascunse anumite etape ale căderii - auziră, mai înainte de a vedea, trosnetul sec al ulucilor.... Discul nu le strivi casa. Se împotmoli în ea, ca în lut, pătrunzând până în mijlocul ei, spintecând dușumeaua, înțepenindu-se tot în pozițiel verticală. Bărbatul, postat la vreo sută de metri de casă, se năpusti în direcția crestei, amenință pe cineva ridicând pumnii, zvârli o înjurătură. Apoi, cu pas de automat, se îndreptă spre adăpostul lor care
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
înțelegeam nimic din epoca asta care ne fugea deja de sub picioare. Și că toată confuzia ei mă făcea să mă gândesc la măruntaiele acelui vehicul blindat pe care-l văzusem în ajun, în centrul orașului, în timp ce mă adăposteam de rafale. Spintecat de un proiectil antitanc, fumega încă dând la iveală un amestec complex de aparate dezarticulate, metal răsucit și cărnuri omenești sfârtecate. Forța exploziei transformase dezordinea în ceva extraordinar de omogen, aproape ordonat. Firele electrice semănau cu niște vase sangvine, tabloul
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
se ciocneau în capul lui n-aveau nici o legătură cu ceea ce făcea. „Ce-ai să faci cu ea? Și dacă moare mâine dimineață? Și copilul?“ Își mai spunea că, de obicei, în acest fel de măceluri, femeilor însărcinate li se spinteca burta, iar copilul era călcat în picioare. Și că ucigașii din poiană erau cu siguranță beți sau prea grăbiți. Și că deja fusese ucisă atâta lume în cursul acestui război, încât li se făcea și lor lehamite... Nu-și asculta
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
nici un trecut", căci "ce viziune în trecutul nostru ne-a exagerat rolul în lume?", care nu a făcut decât să apere și să păstreze latinitatea, dar "se cheamă acesta destin?", se întreabă, retoric, Cioran, pentru că știe răspunsul: "Națiunile mari au spintecat istoria în pornirea lor de a se afirma. După flăcările lor rămâne o dara de foc în lume, căci o cultură mare seamănă unei ofensive cosmice. Dar ce rămâne din defensivă unei culturi mici? Praf (...). Caut în zadar primăvară culturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
din nou pe front, pe Prut, pentru că de-acum avansau rușii. Acolo, la Stînca Roznovanului, după o movilă, cam la 500 de metri, un rus a tras cu pușca și mi-a intrat glonțul în piciorul stâng și mi-a spintecat toată pulpa. Am venit în Spitalul militar de la Craiova unde am stat 4 luni de zile până mi s-a vindecat rana. Am fost trecut la partea sedentară la Comisariat. De acolo s-au format batalioane, companii și ne-au
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
existențial. În tabloul al doilea, vocea unui Iona resemnat se opune vocii omului revoltat, care trăiește un conflict cognitiv. Sfidând limitele, el devine căutătorul propriului adevăr, al identității sinelui de adâncime, devine Ionacugetătorul, apoi Ionaluptătorul, care se opune absurdului existenței, spintecând burta monstrului marin. În tabloul al IIIlea, Ionaarheul reface, simbolic, toată istoria omenirii, năzuind să se nască iarăși și iarăși (conflict ontologic, viață- moarte; singurătatea metafizică a omului modern care nu mai comunică, real, cu Dumnezeu). Ultimul tablou îl aduce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
rațiunii, Iona își învinge teama de moarte și resemnarea în fața ei, se eliberează de stereotipii și aderă la un comportament mitic, esențial. El ia, progresiv, în stăpânire spațiul visceral a cărui lege unică este lupta pentru supraviețuire (veșnica mis tuire), spintecă burta balenei, dar se va regăsi, prizonier, întrun spațiu visceral mai amplu (în burta peștelui II și apoi a peștelui III). Întrun ultim efort (tabloul al patrulea), Iona apare în spărtura burții ultimului pește. Privește în zare, ca întro oglindă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
captiv, el caută ieșirea în sens invers, adâncinduse în propriul orizont lăuntric. Asumânduși conștient destinul (amintire progresivă a vârstelor și a celor dragi din familie), asumânduși identitatea (Eu sunt Iona.) și recuperând unitatea ființei sale (un noi al solidarității), își spintecă pântecul spre a răzbi cumva la lumină. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema textului dramatic studiat se reflectă în construcția personajului ales Consider că personajul simbol, Iona, este „punctul de fugă“ al tuturor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
II lea, vocea unui Iona resemnat se opune vocii omului revoltat, care, sfidând limitele, devine Ionacău tătorul propriului adevăr, al identității sinelui de adâncime (omul lucid care meditează asupra condiției sale existențiale), apoi Ionaluptătorul, care se opune absurdului exis tenței, spintecând burta monstrului marin. În tabloul al IIIlea, Ionaarheul reface, sim bolic, toată istoria omenirii, năzuind să se nască iarăși și iarăși, iar în ultimul tablou Ionaascetul cu barbă ca a schivnicilor de pe fresce și Ionailuminatul, hotărât să răzbată la lumină
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
treapta rațiunii, își învinge teama de moarte și resemnarea în fața ei, se eliberează de stereotipii și își asumă un compor tament mitic, esențial. El ia, progresiv, în stăpânire spațiul visceral a cărui lege unică este lupta pentru supraviețuire (veșnica mistuire), spintecă burta balenei, dar se va regăsi, prizonier, întrun spațiu visceral mai amplu (Actul al treilea: în burta peștelui II și apoi a peștelui III). Eșecul repetat al încercării de a ieși din captivitate reprezintă tentativa de a depăși conștiința nefericirii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
este iremediabil captiv, el caută ieșirea în sens invers, adâncin duse în propriul orizont lăuntric. Asumânduși conștient propriul destin (amintire progresivă a vârstelor și a celor dragi din familie), asumânduși identitatea (Eu sunt Iona.) și recuperând unitatea ființei sale, își spintecă pântecul spre a răzbi cumva la lumină. Identitatea scenică a personajului este conferită prin mijloace de caracterizare specifice teatrului modern: nominalizare simbolică (profetul Iona din mitul biblic), autoca rac terizare, notațiile dramaturgului, raportare la ceilalți (soția și copiii, cei doi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
să aștepte câteva zile pentru ca blestemul să se destrame. Feciorul merge până la Dumnezeu răscumpărând-o pe femeia lui din blăstăm și pe cumnații lui. Zâna apelor, un băiat pescuiește o mreană; o ia În casă și, când vrea s-o spintece, iese din mreană o fată frumoasă (cu ie albă ca laptele, Împănată cu flori galbene, roșii și vinete de mătase, cu cătrință ca fetele noastre, cu pieptăruț mândru, tot pene și cu părul slobozit pe spate), care-l roagă să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Cuvîntul trăiește indiferent de sens, precum fierul, piatra sau plumbul rezidă deplin Înaintea formelor Îmbrăcate În comerț. Anecdota cuvintelor sau a realizării plastice e comercializarea lor. [...] Artistul adevărat creează direct, fără simbol, În pămînt, lemn sau verb, organisme vii, mașini spintecînd drumuri, strigăte tresărind violent ca În furtună acoperișuri. Cuvintele obțin astfel propriul lor sens, boxînd sau Îmbrățișîndu-se Între ele. Linia nu mai are rostul fotografic de a Împrumuta spectatorului o reprezentare cu corespondențe În afară. Fraza nu mai e o
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
realului oprimant și ostil: „Îmi lipeam fruntea fierbinte de panglica plecării și auzeam, prin circulația sîngelui În șinele de fier, apropierea convoiurilor fabuloase. Pe stradă mă așteptau vecinii cu pumnalele În dinți, Împărțindu-și dinainte fructele prăzii, gata să se spintece Între dînșii pentru stăpînirea mațelor mele, din care aveau să-și facă cravatele lor cele mai de preț”. Reverie feerică, eliberatoare, pe de o parte, - coșmar grotesc-expresionist, pe de alta: sînt reperele extreme Între care se desfășoară „Înscenările” din aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de timbre și tresare iarba ținutului se desface În lumină feriga vuiesc suveicile nervilor aceste gene lăuntrice și ochii se desfac ca șantiere ca lacuri cîmpul e tăiat de linii ca palmele [...] mestecenii fac mătănii În sîn se crucesc fulgere spintecă Întunericul ca un pîntec dăruie lumini zările ca reclamele marilor bijutieri. Că a vedea Înseamnă În același timp a focaliza infinita varietate a lumii obiectelor, sub incidența tensiunilor eului, ne-o spune și un reprezentativ fragment din secvența a VI-
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pe sub poarta orașului, pentru ca neomenia să nu îl ia sub stăpânire. Se culcase în fiecare seară, mulțumindu-i lui Dumnezeu că îl așezase departe de acest loc venetic. În zori, cântecul ascuțit al cocoșului se furișă cu vicleșugul unui cuțit, spintecând liniștea. Sunetul străbătu curtea cu repeziciunea unui fulger și se înfipse în urechea lui Ion, spărgându-i timpanul. Pleoapele i se întredeschise cu greu și privi spre tavanul odăii. În penumbră, pe pereții de chirpici se puse a juca luminile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]