633 matches
-
praful de stele din povestea lui Peter Pan, despre cuburile cu litere și cifre, din care puteai construi castele înalte până la cer, despre căsuțele în care locuiau animăluțe de pluș și despre toate minunățiile pe care le construiseră, cu siguranță, spiridușii lui Moș Crăciun. Micuțul se așezase în fața ei, atent la fiecare descriere, iar din gurița cât o căpșunică, deschisă ușor a mirare, i se vedeau cei câțiva dințișori nou ieșiți. Cât ar fi vrut să se poată juca împreună, măcar
JUCĂRIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376716_a_378045]
-
pătura și a privit. Zâmbind, la geam, se găsea Gombo. Nu- i venea să creadă! A deschis geamul și... - În sfârșit! De ce te- ai speriat? Am venit să te duc în orașul lui Moș Crăciun. Tocmai mi- a spus un spiriduș Că Moșul ne poate primi. Este într- o formă de zile mari. Tocmai a terminat de împachetat și ultimele cadouri, a spus Gombo zâmbind. - Tu ... poți să vorbești?, a îngăimat copilul. - Da! Pentru că sunt un om de zăpadă special! Nu
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
arătarea cu cap de iepure, trup de om și coadă de veveriță, putându-și cu mândrie încălțările de lemn care păcăneau pe pietre. - Ah, uite-l și pe Vezberbarel! Lia află acum că Vezberbarel, pe lângă că era un fel de spiriduș al animalelor, mai era și servitorul lui Colț-Împărat și sfetnicul prințului Mladin. - Bună vremea, Vezberbarel! Arătarea răspunse la salut cu un mormăit, după care dispăru în spatele unor tufe de trandafiri, în hohotele de râs ale prințului. - De unde-o mai fi
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
care știa că dormeau împăratul, împărăteasa și fiica lor. Tocmai pe când se pregătea să deschidă prima ușă, auzi un păcănit cunoscut. - Vezberbarel, ce cauți tu aici? Arătarea căscă ochii mari și se pregăti să fugă din fața prințului. Mai rapid decât spiridușul animalelor, feciorul de împărat îl apucă de ceafă și îl ridică de la pământ. - Din ăsta-mi erai? Nu zise bine aceste vorbe când ușa în fața căreia se aflau se deschise și Prințesa Lia apăru în prag. Prins în lumina care
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
știe cine e alesul ei! Se spune că este doar acel fecior de împărat care poate să vorbească cu Vezberbarel, prietenul Prințesei Lia. M-au trimis pe mine să dau sfoară în țară că acel fecior care poate vorbi cu spiridușul este așteptat la palat. Mladin sări de îndată în picioare. Fata lui Pană-Împărat nu era numai frumoasă, bună și vitează, mai era și înțeleaptă. Uită pe loc tot ceea ce gândise rău despre ea și se grăbi să ajungă la palatul
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
lui. Primul pe care îl văzu fu Vezberbarel, frumos îmbrăcat, păcănind cu încălțările lui de lemn încoace și încolo pe drumul către palat. - Din ăsta-mi erai? De această dată întrebarea prințului nu mai era mânioasă ci plină de bucurie. Spiridușul îl conduse la prințesă care acceptă bucuroasă să își împartă viața cu feciorul lui Colț-Împărat, căci tare îl mai îndrăgise. Pană-Împărat și Lăcrămioara se bucurară de mulți nepoți, care mai de care mai frumușel și mai voinic, iar păsările cerului
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
naturii, roua și curcubeul, parfumul și limbajul subtil în care îmi vorbește. Lumea are mai multe dimensiuni, alături de noi trăiesc nenumărate creaturi nevăzute, care se folosesc de porți de trecere din lumea lor eterică în lumea noastră fizică: spiritele pădurii, spiriduși, elfi jucăuși, piticii adăpostitori de comori, maeștri neîntrecuți în prelucrarea aurului, zânele ș.a. Elfii trăiesc în adâncituri de stânci, ieșind la plimbare doar noaptea. Ființele invizibile sunt mai avansate decât noi, vorbesc cu stelele, comunică telepatic cu mediumii și copiii
LIMBAJUL NATURII… PRIN OCHII COPILULUI DE ALTĂDATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375735_a_377064]
-
din seria "Nocturne", care ieșeau în lume în septembrie și care, săptămînă de săptămînă, m-au acaparat, m-au scos din marasme și smîrcuri adunate, drăguții, unii din ei ca vai de ei, de-abia ținîndu-se pe piciorușele lor de spiriduși hrăniți cu aer, dar dănțuind, dănțuind, să-mi facă mie plăcere, și alții și alții, halebardierii, artificierii subiectelor parșive, scumpii de ei, hi-ha, hi-ha, beee, ca-n tragodiile vechi, bunele, hi-ha, hi-ha, beee. Unde să-i duc? Unde să-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
copcile palpita în ritmul accelerat al bătăilor inimii: lipsind osul, sub pielea plăpîndă inima își divulga activitatea cu o înspăimîntătoare lipsă de precauție. Ar fi fost de-ajuns nu o lovitură, ci o simplă atingere a acelei membrane, ca viața spiridușului, care tocmai se ridicase, să se curme subit. Am intrat imediat în rezervă. La Muzeul Literaturii Române se află, într-o vitrină siderală, masca mortuară a lui Eminescu. Hăul pătrunsese prin găoacele ochilor și golise totul. Cine nu se cutremură
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ozein a mirosi) mirositor Ulro: Spațiul Erorii, tărîmul morții eterne, adîncul materiei; Ul-ro GERMANĂ Etimologie obscură. Ulro ['Λlru] compus din Al + rho; rho este litera greacă P: Ulro ar putea fi "Alp": Alp subst. coșmar; (fig.) neliniște, frica; (mit.) spiriduș; pășune d munte (vezi Roob, op.cit., p.635, o analiză similară pentru un nume folosit de Joyce) ETIMOLOGIE ALTERNATIVĂ: Ulro: Ul-ro [mula]-[root] mula-dhara cakra: centrul în care se află Kundalini (identificabila cu Orc); [sanscr. dhara (sufix): care conține; care
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sunt șocați: în van Lady Macbeth încearcă să liniștească spiritele propunând un toast (Și colmi îl calice). Actul III. Peșteră vrăjitoarelor În peștera vrăjitoarelor, acestea amestecă într-un imens cazan care fierbe (Tre volte miagola). Hecate, Zână Nopții, însoțită de spiriduși și drăcușori, anunță vrăjitoarelor că Macbeth este pe punctul să sosească: ruină care îl așteaptă nu mai poate fi amânată prea mult. Macbeth intra și cere vrăjitoarelor să-i prezică viitorul. În peștera el zărește un cap cu un coif
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
același ritm necruțător ("Pancia ritronfia" / "Vuota barili" / "Sfianca-sedili", etc. - Burtă umflată, Golitor de butoaie, Sfarămă-scaune). Falstaff, într-un cantabile plângăreț, încearcă să mai îndulcească pedepasa (Mă salvagli l'addomine - Dar măcar cruțați-mi burtă) în timp ce corul de zâne și de spiriduși readuc ritmul precedent 6/8 (Pizzica, pizzica, pizzica!) Așa precum o făcuse Shakespeare înaintea lor, Verdi și Boito creezaă aici o fuziune ingenioasă între o comedie și o poveste cu zâne, care dezvăluie cele mai serioase și profunde adevăruri într-
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
II, 1988, reeditat În 1996 sub titlul Bestiarul mitologic românesc). În studiul amintit, Constantin Eretescu propune o tipologie a ființelor mitologice (având ca bază numai textele de tip legendă) În care identifică patru clase: a) benefice (Zânele, Baba Dochia, Rohmanii, Spiridușii, Blajinii etc.); b) malefice (Muma-Pădurii, Zmeul, Vârcolacii, Dracul, Pricolicii, Căpcăunii etc.); c) benefice și malefice (Șolomonarul, Urieșii, Știma Apelor, Ielele etc.); d) justițiare (Ursitoarele, Marțolea, Sfânta Vineri, Joimărița). Clasificarea de mai sus, având ca axă atitudinea ființelor dotate cu puteri
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Trandafirul mării și alte povestiri din „O mie și una de nopți” și de la alte popoare, cu desene de Pascal, București, 1941; Mimina, București, 1942; Porumbița și Timofte, București, 1942; Regina din Insula piticilor, cu desene de Ioana, București, 1942; Spiridușul lui Ionel, București, 1942; Tiriplic cel norocos, București, 1942; Cutia cu jucării, București, 1943; Coana Frosa. Viața și aventurile ei, cu desene de Pascal, București, 1943; Lacrimile mamei, cu desene de Vasile Dobrescu, București, 1943; Poveștile papagalului, cu desene de
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
în stare să rupă a treia legătură cu care a fost pecetluit de zeii aseni, cu toate că aceasta „arăta netedă și moale la pipăit de parcă ar fi fost făcută din fir de mătase”. Ea fusese confecționată, la cererea zeilor, de elbi - „spiridușii cei negri” - „din zgomotul pașilor mâței, din barba femeii [= părul pubian], din rădăcinile muntelui, din vână de urs, din răsuflarea peștelui și din scuipat de păsărele” (75, I, 28). Astfel de „ingrediente” par a fi de tipul acelora folosite/evocate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al integrității credinței, ne-a reamintit de curînd că într-adevăr ei există (cateheza din 1986). Fără îndoială, creștinismul nu i-a inventat. Ei existau în Vechiul Testament. În religiile păgîne, de asemenea: duhuri ale aerului, apei, pădurilor. Driade, naiade, elfi, spiriduși. Acolo erau decorativi. Biserica le dă de lucru. Ca îngeri păzitori, mai întîi. Fiindcă fiecare dintre noi este sub protecția unei persoane invizibile și totuși familiare, celeste și luminoase, dotate cu voință și libertate. Providența are mulți miniștri, iar aceștia
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
-ți placă lumina. Și să te hrănești cu gălbenușuri de ou al căror auriu provine de la soare... Marsilio Ficino, care credea și în aștri, în spirite, se temea și de semnele prevestitoare meteorologice, acorda credit limbajului pietrelor, nu-i plăceau spiridușii, își începe existența ca teoretician al plăcerii, trăiește ca propagator al credinței creștine contaminate de platonism - sau invers - și își încheie existența ca un epicurian pe care Magistrul din Samos nu l-ar fi renegat... Cu puțină vreme înainte de moarte
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
energii și influențe cosmice prin care poate fi controlat Întregul univers. Imaginarul avea o funcție de-a dreptul magică - el era folosit de practicienii imaginarului (alchimiști, magi, cabaliști) pentru a-și impune voința asupra spiritelor elementare, asupra duhurilor naturii, asupra spiridușilor care controlează elementele. Imaginarul avea așadar o dimensiune metafizică și era văzut ca o forță cosmologică. Cultura europeană moștenește până În secolul XX acest transcendentalism. E adevărat, el a fost interiorizat de către romantici, care au sesizat autonomia imaginarului punând accentul pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acum sub degetele mele sub conceptul tastatură, mă aștept ca, desfăcând consola care susține clapele, să găsesc o groază de fire, circuite etc. Mare surpriză aș avea dacă aș descoperi că fiecare apăsare de deget calcă pe picior un mic spiriduș care, Înfuriat peste poate, aleargă spre unitatea centrală a computerului pentru a le povesti colegilor săi de acolo ce grozăvie i s-a Întâmplat.ț Nu există obiect 1 decât acolo unde există un subiect - care ordonează o experiență ce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
leandru, București, 1967; Vedere la amiază, București, 1975; Cum am crescut un zmeu, București, 1976; Fragi în noiembrie, București, 1978; Barcă de vânzare, București, 1980; Paradisul de fier, București, 1980; Portocale pentru eschimoși, București, 1983; Amănuntele, București, 1984; Domnișoara și spiridușii, Cluj-Napoca, 1985; Peripeții de vacanță, București, 1986; Un om în câmp, București, 1989; O doamnă la marginea orașului, București, 1991; Copilul tuns zero, Constanța, 1992; Fotografie cu un câine lup, București, 1996; Un om fără importanță, București, 1997. Repere bibliografice
FATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
interviuri luate unor personalități din țară și de peste hotare (N. N. Tonitza, George Enescu, Valeriu Marcu, Serghei Prokofiev, Werner Sombart, Georges Duhamel, Sigmund Freud, Eduard Benes, Thomas Mann, Bruno Walter, Schalom Asch, Stefan Zweig ș.a.). Tot așa se explică faptul că „spiridușul de la Brighton”, cum a fost numit, a obținut pentru noua serie a magazinului „Adam” colaborarea unora dintre somitățile culturale din epoca postbelică. SCRIERI: Notații critice, București, 1928. Ediții: Urmuz, Complete Works, Londra, 1967. Repere bibliografice: Perpessicus, „Notații critice” de Miron
GRINDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287366_a_288695]
-
1928, 1304; I. Plug [Ion Pas], Pe marginea cărților, „Lupta”, 1928, 2135; În vizită la redacție. Publicistul Miron Grindea, TBR, 1974, 49; Distincție pentru „Adam”, RCM, 1977, 382; Radu Lupan, Miron Grindea-70, RL, 1979, 20; Maia Cristea, Miron Grindea sau Spiridușul de la Brighton, R, 1981, 6; Felicia Antip, Miron Grindea la 75 de ani, TBR, 1984, 261; Petre Solomon, Miron Grindea și revista „Adam”, RL, 1984, 6; Florin Popa-Micșan, Un român la Londra, „Dimineața”, 1990, 205; Miron Grindea-80, RCM, 1992, 745
GRINDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287366_a_288695]
-
pe rând, sumerian, egiptean, hindus, elen, evreu, musulman și îl va întâlni pe Hristos. O epopee cu prolog și (multe) personaje: Împăratul, Împărăteasa, Făt-Frumos nenăscut și Făt-Frumos născut în toată splendoarea lui, nebunul, poetul, filosoful, călătorul, pajul, heraldul, oglinda, corul, spiriduși, cerșetori, călugări ș.a., ba chiar și un vânzător de jurnale. O epopee cu versuri de mare frumusețe, evocând „Excelentisimul Verb”, „Apoplexii divine”, „Nebunul sex al unui faun”, „Chipul muribundului când îngerul îi spală sudoarea”, un „Dedal de nevedere”, suferința, respinsă
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
SPIRIDUȘ, periodic apărut la București, săptămânal, de la 23 iunie la 14 iulie 1859. Plecând de la „Țânțarul”, revistă pe care o redacta împreună cu C. A. Rosetti, și înainte de a înființa, la 23 iulie 1859, „Nichipercea”, N. T. Orășanu scoate de unul singur
SPIRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289835_a_291164]
-
pe rând, la intervale de o săptămână repetându-le. Deoarece elevii și-au însușit abia în timpul „cercetării” noțiunea de metaforă și aceasta la un nivel empiric, au elaborat astfel de produse spre sfârșit. Răspunsuri semnificative: gând călător fără bilet (C.T.) spiriduș al minții (P.Ș.) ca un nor trecător (V.M.) lună regină a întunericului (C.T.) crăiasă a nopții (V.D.) ca o pată aurie(V.M) stele copii ai Universului(V.M..) mici licurici sclipitori(P.Ș.) luminițe pâlpâitoare(C.T.) Concluzii: Analizând și
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]