37,791 matches
-
Ungureanu. În anul 1980, criticul timișorean publică Imediata noastră apropiere, un fermecător eseu monografic asupra Banatului literar. Douăzeci și doi de ani mai tîrziu, cu volumul Mitteleuropa periferiilor, Cornel Ungureanu extinde perspectiva la scară europeană. Dincolo însă de aceste monografii spirituale ale unor zone, ideea de geografie literară este sugerată în mai toate cărțile criticului, printr-o vizibilă tentație comparatistă adesea transfrontalieră. Ceea ce fusese implicit sau aluziv în scrierile anterioare devine explicit odată cu publicarea cărții Geografie literară. Geografia literară nu mai
Călătorii în lumea literaturii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13896_a_15221]
-
fac e drept, tot mai rar auzite. De aceea, o carte precum Geografie literară este mai mult decît necesară. Ea mută accentul de pe spațiul bănățean și Mitteleuropean spre alte nuclee geografice ale literaturii române și, implicit, zone externe de influență spirituală. În felul acesta este demonstrată valabilitatea metodei și absența unor mize... metaliterare. Harta literară a acestui volum cuprinde toate provinciile istorice, dar accentul cade pe zonele sudice. Bărăganul, din Teleorman pînă la Brăila, Bucureștiul și Oltenia, în special zona Craiovei
Călătorii în lumea literaturii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13896_a_15221]
-
despre niște autori insuportabili? Și am scris un fel de Discurs amoros, stimulat de Barthes și, oarecum, ca o replică valahă la faimosul lui studiu. A ieșit la urmă altceva: nu un discurs ironic, ci o carte (aproape) de dragoste spirituală pentru acești poeți de început care au inventat, o dată cu arta de a iubi, arta de a scrie poezie în limba română. Îmi amintesc cu câtă bucurie am descoperit umbreluța ca obiect erotic, ca simbol al unei mari pasiuni erotice, chinuite
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
vină era lipsa de apetit a studenților filologi... Cam așa stăm cu lectura și mesajul literaturii... Războiul, dacă este de dus, este războiul general al literaturii (inclusiv al criticii literare) împotriva agresiunii culturii de consum care generează incultură și lene spirituală. L.V. Ce fel de critic considerați că sunteți? Care este lecția lui Eugen Simion? E.S. Un critic care se situează, programatic, în ariergarda avangardei literare. Am spus demult acest lucru. Lecția mea poate fi rezumată astfel: să fii național cu
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
dintr-o substanță în alta, ca într-un adevărat scenariu alchimic, materia se volatilizeză, se stinge încetul cu încetul și, în transparența sau la capătul avatarurilor sale, apare, ca o pîlpîire de flacără, cealaltă componentă a picturii lui Colta: dimensiunea spirituală, imaginea cristică, mai mult ca un summum al idealității decît în strictă perspectivă religioasă ori, mai exact, eclezială. Consumînd materia într-un adevărat ceremonial erotic, Onisim Colta visează o formă înaltă de mîntuire prin actul artistic. Dar visul lui nu
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
tehnician lucid și un iluminat, un practician al lumii materiale care lucrează cu suporturi, cu substanță cromatică și utilizează tehnici accesibile oricărui profesionist, și un actor al visului, al imponderabilității și al transparenței. Lumea lui fragmentată, consolidată material și acreditată spiritual în grade diverse, măcinată de tensiuni aparente și gata oricînd să se pulverizeze din pricina unor nenumărate tendințe centrifuge este, în fundamentul ei, una surprinzător de solidă, de autentică și de unitară. Fără să-și propună explicit, pictorul dovedește un lucru
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
valoare. Nici o concepție plastică. Ceea ce n-are concepție plastică nu este artă. Domnul doctor nu cunoaște nici culoarea. Culoarea nu este suma vopselelor care se găsesc la un moment dat pe o pânză. Culoarea ca și desenul sunt arhitecturi mintale, spirituale mai înainte de-a deveni materie pe pânza de pictură. Dar asta ține de concepția operei și concepția lipsește. Culoarea nu este de-sine stătătoare, ea face corp comun cu desenul conlucrând la un echilibru înalt, echilibru emanat prin toți
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
lumea musulmană nu i-a tulburat pe ierarhii bisericii noastre. Umiliți de comuniști, obligați deseori să o rupă cu Dumnezeu și să se pună în slujba diavolului, preoții n-au înțeles că democrația actuală le cerea să fie doar păstori spirituali ai unei turme debusolate și să lase pe seama Cezarului ce este al statului. În al doilea rînd, reintroducerea orelor de religie în programa școlară s-a făcut în folosul celui mai fățiș prozelitism. Nu istoria bisericii, nu cultura religioasă i-
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
Mereu actualizat de sensibilități, viziuni, credințe și instrumente hermeneutice noi, spectacolul receptării operei lui Mircea Eliade nu poate fi vreodată "postum". După Cum am găsit piatra filozofală și Misterele și inițierea orientală, Editura Humanitas își continuă lăudabilul plan editorial cu Itinerariu spiritual, scrieri de tinerețe, 1927. Astăzi este greu de crezut că la 20 de ani se poate citi și scrie atât de mult, este o vârstă pe care parcă am sărit-o, una de neimaginat chiar și pentru savanții străini aflați
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
Lovinescu sau G. Călinescu, a izbutit în schimb să incite o generație întreagă și s-o îndemne spre "virilitatea" și tirania afirmării propriei identități. Câtă lumină, viață, energie vitală și forță organizatoare puteau simți când exista un NOI! În Itinerariu spiritual sunt pasaje care amintesc de fervoarea predicilor din evul mediu: "...Scriu pentru că simt în carnea, în sufletul și în creionul meu revărsări de viață proaspătă, străină de viața pe care o duceți dvs. de decenii. Scriu pentru că simt în nări
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
reumatică a filozofiei voastre." (pag. 366) Eliade își sintetizează primele cinci foiletoane: "Am pornit de la constatarea unui spirit al generației actuale, deosebit de al celorlalte.(...) Trăsătura dominantă: dorința de o sinteză completă și autentică. De aici, critica diletantismului, nevoia de seriozitate spirituală, de integrarea experienței mistice, și critica acelui spirit științific de laborator, de universitate... Am arătat apoi necesitatea experiențelor, de orice fel, pentru gimnastica spiritului.(...) Și am încheiat această primă serie de note prin identificarea culturii cu experiențele." Este foarte greu
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
nu-i păsa. În finalul programului său se găsesc mai greu strălucirea, vitalitatea și frumusețea primelor foiletoane. Textele par depersonalizate, cu multe locuri goale pentru exaltările reducționiste și geometrice ale gândirii lui Nae Ionescu. Cele mai slabe pagini ale Itinerariului spiritual sunt cele în care Eliade se ocupă de religia creștină. "Experiența religioasă a protestantismului se petrece în afara divinului teologic - accesibil numai în cadrele Bisericii. (...)protestantismul conduce la o viață spirituală asupra căreia nu se pogoară divinitatea. Ajunge psihism, vitalism, moralism
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
gândirii lui Nae Ionescu. Cele mai slabe pagini ale Itinerariului spiritual sunt cele în care Eliade se ocupă de religia creștină. "Experiența religioasă a protestantismului se petrece în afara divinului teologic - accesibil numai în cadrele Bisericii. (...)protestantismul conduce la o viață spirituală asupra căreia nu se pogoară divinitatea. Ajunge psihism, vitalism, moralism, Christian science, gidism, pragmatism religios, teozofism etc." sau "Apusenii se nasc în catolicism. Răsăritenii ajung la ortodoxie" sau "...orice drum ar apuca, o conștiință contemporană ajunge la creștinismul ortodox." - nici una
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
epurat politic din rândul cadrelor didactice ale Conservatorului. Tot atunci este acceptat cu dispensă de vârstă la Conservatorul bucureștean. Ulterior își perfecționează știința muzicală la Conservatorul Național de Muzică din Paris cu Pierre Schaeffer și Henri Pousseur, deși "părintele" lui "spiritual" va rămâne John Cage. La finele anilor ’60 urmează, ca mulți confrați din România, Cursurile de vară de la Darmstadt. În 1967 este laureat al celei de-a 5-a Bienale de compoziție din capitala Franței, moment decisiv în opțiunea de
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
judecând după expresia muzicii dvs., s-ar putea spune că nu ați aderat vreodată la o modă, la o manieră anume de compoziție - deși invocați adesea nume ca Mozart, Beethoven, Webern, Cage, pe acesta din urmă numindu-l chiar "părinte spiritual." Ce vă atrage la clasici, ce vă atrage la mo- derni și contemporani? - În primul rând vreau să fac o precizare, d’emblée: n-am aderat la mode, am aderat la mișcări novatoare cum au fost postserialismul, minimalismul, conceptualismul. Am
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
permanent, după cum apare și un copil, care însă nu vorbește. E un percuționist. Deci sunt 3 momente ale vieții: copilul, Lorenzo de Medicis și Goethe. În filigran există și Don Juan. Numai că, la mine, Don Juan nu refuză drumul spiritual. El caută, merge spre ceva. Și va ajunge la acest ideal feminin, întotdeauna întârziat, amânat. El înțelege că fericirea o va găsi doar în Paradis. Lucrarea se termină într-un mod spiritual și, evident, în toate sunt eu. (fragment) Prezentare
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
că, la mine, Don Juan nu refuză drumul spiritual. El caută, merge spre ceva. Și va ajunge la acest ideal feminin, întotdeauna întârziat, amânat. El înțelege că fericirea o va găsi doar în Paradis. Lucrarea se termină într-un mod spiritual și, evident, în toate sunt eu. (fragment) Prezentare și interviu de Despina Petecel Theodoru
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
care Dv. trăiți"). În acest prim număr, sînt și alte lucruri demne de a fi citite: un eseu despre Kundera și faimoasa epistolă din 1993 a lui Joseph Brodsky către Va¹lav Havel referitoare la postcomunism. l Ca de obicei, foarte spirituală tableta dlui Dan Perjovschi din revista 22 nr. 684 intitulată Irak, impresie răsărit de soare. O reproducem integral: Faptul că oameni proaspăt scăpați de dictatură se răzbună pe statui și pe portrete, fugăresc milițieni sau se minunează de chiuvetele cu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
60 de ani ai dictatorului) și că la 15 martie s-a împlinit exact o jumătate de veac de la moartea lui Stalin (un text de William Totok). l I-am mai recomanda dlui Antonesei și articolul profesorului Al. Andriescu, intitulat spiritual Fesul lui Ion Ghica și capra troiană sau ce gîndesc românii despre turci. Asta ca să-l întîrziem în drumul lecturii d-sale către pagina ultimă, unde poate citi, de exemplu, sub același condei pseudonim că dl Patapievici e așteptat cu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
e lichidul vieții, inima e zona iubirii și a sentimentelor "naive", în creier e frig (să ne amintim de versul lui Ion Barbu "Castelul tău de gheață l-am cunoscut, Gîndire"), șamd. Reprezentările sînt în continuare abstracte (e o călătorie spirituală) dar, lipsite de vechiul lor fundament metafizic, cad în derizoriu. Lumile posibile abundă în elemente insolite care, în plin limbaj grav-metaforizant, au un vag aer hilar. Una din figurile simbolice care apare la un moment dat în poem este Savantul
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
Desemne spre cer, pentru ploaie și curcubeu. în același an finalizează prima etapă, care înseamnă construcția a nouă elemente, numită Sfîrșitul începutului. Proiect deschis, practic inepuizabil, instalația lui Alexandru Chira urmărește strictamente intrarea într-un rol magico-simbolic, însușirea unei funcții spirituale cu un impact nemijlocit în chiar viața comunității sătești. Elementele fixe și cele mobile, geometria care se revarsă în natură, natura însăși căreia i se dezvăluie geometria secretă, ritualurile magico-poetice, modificările optice și sonore în funcție de regimul astronomic și meteorologic, iată
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
însemnat mediu și peisaj românesc, pe scurt față de istoria unui om între oameni și a locurilor în care a locuit, călătorit și și-a desfășurat duhovniceasca sa misiune. O istorie a unei familii românești, dar și a unei extraordinare parabole spirituale descrise de traducătorul în limba română a Sfinților Părinți, o istorie a României postbelice, cu vremurile sale vitrege și diriguitori atei care n-au pregetat să întemnițeze pe unul din cei mai mari teologi ai Răsăritului European, Dumitru Stăniloae, pe
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]
-
biografiile ce s-au scris despre tatăl său, Lidia Stăniloae nu uită să vitupereze pirateria editorială de după 1990, care n-a cruțat nici opera Părintelui-Profesor. Alături de protagonist, omniprezent ca tată, soț, și apoi ca bunic, dar mai ales ca reper spiritual, chiar și în cei cinci ani de detenție de la București și Aiud, figura mamei ocupă un loc central, cu nimic mai prejos decât unele evenimente din viața autoarei, cum ar fi căsătoria, divorțul, nașterea fiului Dumitraș, dosarul ei politic și
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]
-
spune vorbe frumoase pe care nu le spun, ar trebui să spun o sumedenie de întâmplări pe care nu le spun, o sumedenie de lecții pe care le-am învățat aici și nu-și au rostul - deci este matricea ta spirituală și biologică.
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
timpi,filosofic, gestual și cu un teribil impact al imaginii. Toate valențele și dimensiunile acestui creator au fost puse în lumină, în circulație la această ediție. Expoziții de desene, studii la Filosofii, expoziție de fotografie, imagini bare îi alcătuiesc universul spiritual, care îl obsedează și îl urmăresc, semnele de la Kanisza, lumile de acolo, atelierul lui Balthus, Japonia, Dublin-ul, apa, căutarea eului și a creației, sensurile ființei și ale artei. Am văzut ultima reprezentație din cele șase cu Asobu. Omagiu lui Henri
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]