6,992 matches
-
I la concursul național „Gheorghe Naum“, desfășurat recent la Brăila. La același concurs, eleva Andreea Munteanu (clasa a IX-a, prof. Carmen Matei) a primit Premiul special. Tematica acestei competiții a fost „Aniversare“. ( S. P.) Cultură creștină În cadrul Cursului de spiritualitate și cultură creștin-ortodoxă organizat de Asociația Studenților Creștin Ortodocși Români - filiala Timișoara, arhim. Vasile Prescure, exarh în Arhiepiscopia Craiovei, va susține conferința cu tema „Mărturii despre părintele Arsenie Boca“ miercuri, 24 noiembrie, de la ora 19, în amfiteatrul 1 al Universității
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
japonezii o descoperiseră chiar pe locul în care se înalță mănăstirea. Așa că "radarul" lor, scutul alb imens comunicînd cu sateliții fusese clădit, - baza lui adică -, fusese clădita chiar în spatele vechiului lăcaș... Efectul este fantastic: apropierea celei mai moderne tehnici de spiritualitatea monacală a locului. Cred că nicăieri în lume nu a avut loc, sau nu are loc o asemenea vecinătate fantastică. Punct. Urmează, cea de a doua "tehnică": Bătrînul orb de 82 ani, care semăna cu Michelangelo la bătrînețe. Uitat în
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
publicație franceză "Le Monde de la Musique", cu câteva luni în urmă, îi conferă apostila "Choc". Cand oare muzicienii români - stabiliți în afara granițelor ei sunt o prelungire a țării în lumea cea largă - când anume aceste individualități de specială proeminenta ale spiritualității noastre, vor fi suficient de bine cunoscuți și în interior? Până atunci lumea discului ne vine în ajutor. Atât în ceea ce-l privește pe Ion Marin cât și pe Horațiu Rădulescu. Dar nu numai. Deocamdată ne mulțumim cu atat.
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
parodie și umor fin (Dan Dediu), joc de simetrii temporale (Mihaela Vosganian, Sorin Lerescu), explorări în zona infinitezimalului (György Kurtág, Tore Takemitsu), forme tradiționale abil împrospătate (Vasile Timiș), eclectism stilistic programat (Mauricio Kagel, Bernd Alois Zimmermann) muzici de o înaltă spiritualitate (Sofia Gubaidulina, Olivier Messiaen, Ștefan Niculescu) și o singură piesă integral electronică (Maia Ciobanu). Și cu această nu am epuizat toate posibilele panoramari. Pentru a prinde viață textele și-au găsit interpreții dedicați dotați cu tehnică solidă și cu muzicalitate
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]
-
Ruxandra Cesereanu "Ziarul de Cluj" a încheiat nu de multă vreme o amplă anchetă, vizînd întreaga spiritualitate și entitate românească, intitulată "Românul mileniului, românul secolului" (inițiativa anchetei i-a aparținut redactorului-sef adjunct, Mîhnea Măruța). Cum am asistat îndeaproape la acest demers, mi se pare potrivit să desprind cîteva concluzii, cu atît mai mult cu cît anchetă
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
și de Bartok, se raportau la creația mozartiana, momente susținute cu o remarcabilă interiorizare a declamației. Observând sensul larg al termenului, marele spectacol pianistic ne-a fost oferit, tot la Ateneul Român, de doi tineri artiști proveniți din zone de spiritualitate cu totul diferite. Mă refer la revenirea tânărului pianist rus Konstantin Scherbakov într-un grandios tur de forță, cu pagini originale - "Tablourile dintr-o expoziție" de Mussorgski, cu savuroase pagini chopiniene, de asemenea cu transcripții pozând o virtuozitate transcendentala, de
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
recuperăm, inclusiv, o serie dintre efectele izolării culturale la care am fost supuși de o politică obtuză, ca rod al fricii guvernanților de-atunci de a permite cetățenilor români să fie în pas cu mutațiile majore petrecute în cultura și spiritualitatea acelor vremuri, pe alte meridiane și paralele și de a intra în dialog cu scriitorii, artiștii și gânditorii altor popoare. Iată, însă, că, în afară de meritele certe ale unui astfel de demers, suntem, din păcate, obligați să constatăm că inițiatorii unor
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
români, adesea, cel puțin, la fel de valoroși cât unii dintre cei cărora li s-au consacrat articole distincte în sumarul respectivei lucrări? Mă întreb și întreb, oare, inițiatorilor acestui proiect, mai mult decât binevenit, repet, le este rușine de cultura și spiritualitatea poporului român sau, pur și simplu, o consideră nedemnă de a figura în astfel de lucrări de sinteză? Mai mult, și-mi cer iertare cu anticipare, în cazul în care s-ar considera că exagerez, oare astfel de lucrări n-
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
lucrări n-au fost concepute în scopul înscrierii valorilor spirituale românești între valorile similare apărute pe plan mondial? Să fi dispărut oare cu totul de la editorii români orice fel de demnitate și de interes pentru slujirea și afirmarea culturii și spiritualității proprii? Am putea, desigur, exemplifica cele de mai sus cu trimiteri concrete la nume prezente în sumarul celor trei volume apărute, care nu mi se par prin nimic superioare sau mai demne de a figura în astfel de lucrări decât
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
să facă instituțiile abilitate, plătite din bani publici, însă, nici nu cred că le face cinste dându-și arama pe față și arătând că, și pentru ei, singurul lucru esențial rămâne doar profitul fără margini pe seama și în detrimentul culturii și spiritualității acestui neam.
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
și interpreta Ioanei, Renée Falconetti, în vîrstă de 35 de ani, ale cărei gros planuri, de o copleșitoare intensitate dramatică, au marcat istoria artei a șaptea)... Dar Besson? Au prezentul nu ni-i mare? La Dreyer, imaginile erau nimbate de spiritualitate; Ioana era o martiră, iar filmul - un poem vizual pe tema intoleranței - tindea spre "abstracția cea mai înaltă". Pe Dreyer l-a interesat metafizicul; pe Besson îl interesează, mai degrabă, "fizicul". Dreyer n-a vrut să trateze subiectul în maniera
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
ne vom ocupa azi (în revista 22 nr. 5 și 6 cei interesați vor găsi atît textul din "Le Monde" cît și replici convingătoare), ci despre un foarte bun grupaj din VIAȚA ROMÂNEASCĂ nr. 12, intitulat Fondul literar iudaic în spiritualitatea românească (titlu nu prea bine ales, pentru scriitorul român fondul literar amintind - e oarecum de domeniul amintirii - de bani). Între textele acestui grupaj, un loc aparte îl ocupă cele "expres consacrate recentului septuagenar Radu Cosașu", îmbătrînit din eroare cu un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17325_a_18650]
-
Ion Buzași În urmă cu câțiva ani apărea un număr monografic al revistei "Manuscriptum", cuprinzând și schița unei biografii și a ineditelor rămase de la poetul Șesurilor natale. În aceste pagini un loc aparte ocupau fragmentele din Spiritualitatea poeziei romanești (capitolele despre Grigore Alexandrescu și Lucian Blaga). Alte fragmente apăruseră anterior în revista "Gândirea", serie nouă (capitolele despre Grigore Alexandrescu și Mihai Eminescu). În intenția lui Nichifor Crainic, aceste pagini reprezentau substanța unui curs de istoria poeziei religioase
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]
-
era, așa cum însuși spune în Memoriile sale, "pribeag în țara lui". Urmărit ca să fie întemnițat de către regimul comunist, poetul pribeag prin Ardeal sub o identiate falsă și, ca să-și aline zbuciumul sufletesc se hotărăște să scrie un amplu eseu despre "spiritualitatea poeziei românești" ca un exercițiu de supraviețuire. Au urmat ani lungi și grei de închisoare pentru Nichifor Crainic, iar manuscrisele rămase în grija familiei și a urmașilor au fost ascunse de teama Securității, supuse unei firești degradări. Unele pagini sunt
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]
-
ca ziditor al ei, și alta e prezența harică, adică trăirea individuală și subiectivă a lui Dumnezeu în suflet. Incertitudinea poetului privește această prezență harică, iar certitudinea lui, prezența de imensitate" (p. 139). Deși incompletă, exegeza lui Nichifor Crainic despre spiritualitatea poeziei românești, cuprinde observații originale și profunde asupra"poeților aflați în rugăciune". Nichifor Crainic, Spiritualitatea poeziei românești, Cuvânt înainte de Alexandru Condeescu, postfață de Paul Dugneanu, Editura Muzeului Literaturii Române, București, 1999.
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]
-
lui Dumnezeu în suflet. Incertitudinea poetului privește această prezență harică, iar certitudinea lui, prezența de imensitate" (p. 139). Deși incompletă, exegeza lui Nichifor Crainic despre spiritualitatea poeziei românești, cuprinde observații originale și profunde asupra"poeților aflați în rugăciune". Nichifor Crainic, Spiritualitatea poeziei românești, Cuvânt înainte de Alexandru Condeescu, postfață de Paul Dugneanu, Editura Muzeului Literaturii Române, București, 1999.
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]
-
celebrare fastuoasă a geniilor literar-artistice, o grevă ca manifestare a libertății recucerite, o injurie sau calomnie drept concretizare absurdă a sentimentului regăsit al respectului de sine ori ca justificare a "drepturilor omului". Uităm, în acest noian al "actualităților", de adevărata spiritualitate, care ne poate salva prin permanența ei, care poate reda identitatea pierdută sau pe cale să dispară a acestei țări. Se uită însă, adesea, că și "materialul" poate să devină spiritualitate: "Sunt născut în inima Moldovei... Pămîntul natal cu tot ce
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
drepturilor omului". Uităm, în acest noian al "actualităților", de adevărata spiritualitate, care ne poate salva prin permanența ei, care poate reda identitatea pierdută sau pe cale să dispară a acestei țări. Se uită însă, adesea, că și "materialul" poate să devină spiritualitate: "Sunt născut în inima Moldovei... Pămîntul natal cu tot ce este în el îl purtăm toată viața în noi" ( G. Enescu, Casa T.). Plecând, în 1946, din țara în care nu mai avea nici drept la pensie (spune R. Drăghici
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
anii războiului, după pensionare), specialitatea în care s-a remarcat, urmînd sugestiile acelei Völkerpsihologie germane, a fost determinarea formulei sufletești a românului. Lucrările sale fundamentale, citite cu folos și azi, sînt Personalismul energetic, Timp și destin, Românismul, catehismul unei noi spiritualități, Vocația etc. Remarcîndu-se ca o personalitate culturală de prim ordin, întemeiază, în 1900, publicația Noua Revistă Română și, după primul război mondial, Ideea Europeană, continuînd să se îngrijească și de Revista de Filosofie, de el înființată. Firește, Rădulescu-Motru a întreținut
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
luni, pianistul Csiky Boldizsàr jr. reia Concertul în fă diez minor de Alexandr Scriabin, mai întâi la Radio, apoi la Filarmonica bucureșteana; o face conciliind sentimentul romantic al comunicării cu introspecția calmă, revelatoare a unor nebănuite zone de muzică, de spiritualitate. Referindu-mă la oaspeții sosiți de peste hotare, nu exagerez afirmând că evoluția pianistului Andrei Vieru se înscrie în zona interesului major pe care-l reprezintă realizarea Concertului pentru mâna stângă de Maurice Ravel; gravitatea comunicării este argumentata de responsabilitatea definirii
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
anului 1932 S. Mândrescu îl lașase succesor la catedră de germană a Universității din București. Evocarea acestei activități de germanist a distinsului intelectual ocupă cel mai mare spațiu în cartea lui vasile G. Popa, Convorbiri cu Virgil Tempeanu sau Elogiul spiritualității Germaniei (Editură Grâi și Suflet-Cultura Națională, 1998, 212 p.). Preocupările în acest domeniu ale lui V.T. se vor adânci în cele șase semestre (1935-1938), cât s-a aflat la Universitatea din Capitală Bavariei, prin audierea cursurilor de gotica, prin cercetările
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
anul următor, mult mai roditor și mai bogat decît fusese înainte. Morală e evidență, și în ea se află de altminteri și pecetea gîndirii contemporane: filozoful caută nu pentru a găsi ceva în lume, ci pentru a-și spori propria spiritualitate. Aceasta este, categoric, cheia de lectură a eseurilor cuprinse în volum. Interesante nu sînt concluziile lui Simmel la diversele chestiuni pe care le analizează (unele amețitor de extinse că problematică, dacă ar fi să mă gîndesc numai la cele de
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
un studiu despre Diminuarea omului în comunism. Iată, de exemplu, ce gîndea Vasile Băncilă în 1964: că, dacă nu se vor reîntrona elitele, lumea va sfîrși "mîncata de golani". Pentru el, golanul e "un om gol sufletește, adică lipsit de spiritualitate". Cele 15 capitole ale proiectului trebuiau să ia în discuție toate "formele golănești", iar la concluzii notase: "golanul are ori misticism vulgar, desantat, festivist etc., ori scepticism vulgar (ătotu-i relativă), ori stiintism exagerat. Apoi, golanul are ori optimism tîmpit, ori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
19.VII.1959 e consemnata cu indignare ticăloșia lui Beniuc din Pe muche de cuțit (cu trei zile înainte apăruse în "Gazeta literară" capitolul despre Blaga) și, la 29.IV.1960, capitularea lui Blaga: "Dureroasă bombă, zi neagră în calendarul spiritualității românești. În ăContemporanulă cu data de mai sus e tipărită scrisoarea de capitulare a lui L. Blaga/.../ Durerea e atît de mare, încît lumea nu e nici macar revoltata: e numai întristata, profund întristata. Faptul apare, în parte, ca o fatalitate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
dezice de sine în volumul Fără vîrstă, dar înfățișează derivații ale notei sale fundamentale, nu o dată cu caracter contrapunctic. El oscilează între creștinism și pagînism, cu acea fertila strădanie de a găsi puntea ce le leagă (în cazul ultimului reliefîndu-i o spiritualitate larvara, panică, în concrescenta cu acuitatea simțurilor purificatoare), pe care o întîlnim și la mari înaintași precum Blaga sau Pillat, ultimul constituind în speță o paradigmă și prin deschiderea să de "turist liric" (categorie reprezentată în spațiul francez de Valéry
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]