8,775 matches
-
studiu mai vechi, Al. Duțu atribuia tradiției retorice culte, implantate pe o bogată tradiție orală și populară, răspîndirea "stilului colocvial" în scrierile românești din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Manifestarea concretă a acestui stil, care imită oralitatea spontană, are totuși puține legături cu modelele retorice (și încă mai puține cu textele folclorice). Un exemplu pentru acest tip de oralitate mi se pare cel oferit de celebra pagină care deschide (după dedicații) Gramatica lui Heliade Rădulescu; începutul Prefeței conține
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
s-ar părea, o emblemă a nihilului, ci una a refuzului locurilor comune, a sintagmelor tocite, deci de afirmare a vieții ce se cere periodic reabilitată expresiv. Grație scăpărărilor unor cuvinte silite să se ciocnească, a organizării lor în structuri spontane, aceasta din urmă își descoperă o complexitate inedită, conținînd adesea factori antitetici. Astfel cruzimile înfățișează o frăgezime, o suavitate chiar, rezultînd nu din negarea (falacioasă), ci din asumarea (esteticește reală) a lumii sensibile: ,,seara adeseori cînd pe străzile bucureștiului se
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
de răsunet internațional, a avut fericita idee de a-l provoca pe animatorul-vedetă la o serie de convorbiri, încercînd să-l facă să-și dezvăluie secretele, să deschidă culisele laboratorului său de creație. A rezultat o carte cuceritoare, optimistă, veselă, spontană, generoasă, după chipul și asemănarea eroului ei: Bernard Pivot Meseria de a citi Răspunsuri lui Pierre Nora. De la Apostrophes la Bouillon de culture (Editura Gallimard, 1990 și 2001)* Aflăm că s-a născut ,,le plus gaiment du monde" - Nora l-
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
1938 mecanismul subteran al unui regim totalitar echivalînd cu una din cele mai mari imposturi pe care le-a cunoscut omenirea. Atît prin lucrările lui autobiografice cît și prin romanul de faimă mondială Zero și infinitul, explicînd îndeosebi tehnica mărturisirilor spontane - torturi, presiuni psihologice, mistică a sacrificiului ideologic - extorcate unor veterani ai revoluției în frunte cu Buharin, Koestler a operat mult înainte de Soljenițîn o breșă importantă în zidul tăcerii edificat de intelighenția occidentală de stînga în jurul crimelor și terorii staliniste. Să
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
experiență publică, este o întrebare legitimă și deloc retorică. Dacă ar fi să ne luăm doar după amenajarea propriu-zisă, după felul în care a fost pregătit spațiul pentru funcția proiectată, după utilitățile specifice și după ceea ce galeria comunică în mod spontan, ca atmosferă, vizitatorului, nu sînt prea multe lucruri de spus. Spațiul este amenajat prost, voluntarist, ornamentat inutil, în zona ferestrelor, cu forme grele din metal, cu sistemul de lumină artificială inadecvat, cu o punere sumară în valoare a zonei de
Cea de-a patra dimensiune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15733_a_17058]
-
ultimă analiză, în orice competiție și ierarhizare intelectuală. Creații deci originale, bine ancorate în "solul cultural natal". Dar cu un coeficient cît mai ridicat de personalitate și individualitate". Însă idealul d-sale nu este cel al unei creații personale, deci spontane, discontinue, aleatorii, ci un ideal opus, al unei producții impersonale, organizate, integraționiste, cel al Enciclopediei, ca suprem indice de "creație" prin enormă aglutinare informațională, ca și, probabil, prin imensitate tipografică, prin impresionantă pondere fizică (căci hermeneutul are fascinația cantității): "De unde
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
proaspătă, la o altfel de confesiune. Cele Trei piese pentru pian sunt din ultimul an al existenței lui Schubert. Mihaela Ursuleasa le aude "împreună". Amploarea, complicațiile de scriitură atestă faptul că omul inspirației, al ideii imediate, evita modelele lirismului său spontan. Ceea ce era cândva instinct muzical, la mica pianistă nu și-a temperat ritmul de regenerare (în fond, acesta este problema devenirii copiilor-minune). Pianistica ei este atât de perfecționată, printr-un antrenament fără răgaz, încât chiar această interpretare arată a comprima
Jocul cu mărgelele de sunet by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15773_a_17098]
-
se manifestă cu o uimitoare precocitate. La o vîrstă foarte fragedă, de numai cinci ani, după cum își amintește artistul însuși, îl cunoaște, în casa părinților săi, pe pictorul francez Leopold Durand Durangel, ale cărui culori le va folosi în mod spontan, dar nu lipsit de semnificație. O încercare de a învăța sistematic pictura cu un profesor localnic, un anume Nicolae Rădulescu, nu va avea cine știe ce efecte, însă neîndoielnic rămâne faptul că interesul copilului pentru pictură este unul ieșit din comun. Un
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16178_a_17503]
-
epopee, făcându-le apoi să pice cu botul în jos, ca niște cîini de plumb. E o monotonie scîrbită și pompoasă cu tot dinadinsul în acest ritual al cotidianului vizat de Faulkner; gesturile sunt însăși lumea unui nemărginit plictis." (traducere spontană după un articol din aceeași lucrare Dicționarul biografic al autorilor). * Am stăruit asupra opiniilor celor trei mari europeni, mai ales asupra textului aparținînd lui Sartre, spre a face și mai evidentă diferența dintre vederea lor literară și a prozatorului american
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]
-
mai fie simplă rețetă - va fi inspirat atâta încredere tinerilor - cărora cartea le este în primul rând adresată (deși, dintr-un alt unghi, ea ar putea fi citită și de cei declarați după buletin persoane mature). Cu o asemenea inspirată, spontană și totodată laborioasă alegere a editorului de la Humanitas Junior, noua colecție se anunță fără ifos ca o inițiativă curajoasă. Mult mai complexă decât ar putea părea la prima vedere. Următoarea apariție anunțată este un volum al lui Neagu Djuvara despre
Bunul-simț devine best-seller by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16207_a_17532]
-
cheia de boltă a creației lui Ion Pillat și pentru a-și argumenta unghiul de vedere, Al. Cistelecan se adresează nivelelor "pulsatile", "sub-ideologice" "sub-ideatice" și "sub-formale" ale textului. Delicios detectivistic, d-sa declară: "Curiozitatea ne mînă să vedem dacă imaginația spontană (nu cea comandată) a poetului vine să umple și să susțină acest cadru ideologic și simbolic, ori dimpotrivă, îl contrastează". O "curiozitate" oarecum retorică, deoarece planul de acțiune e prestabilit, vizînd demolarea "stereotipiei interpretative" bazate pe teluric. Cele mai interesante
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
în loja centrală pe Ion Iliescu în campanie preelectorală - l-au ascultat mai întîi admirativ pe regizor sugerînd cît se poate de transparent, de pe podium, că el e cel mai bun din lume, apoi, în timpul proiecției, au salutat cu aplauze spontane cvasiunanime replica de pe ecran, pusă de fie iertatul scenarist Titus Popovici, încă din anul de grație 1971, în gura eroului titular: "Europa?! Nu-mi pasă de Europa!". Important e că realizatorul-senator s-a întors oportun în partidul actualmente de guvernămînt
Fețele globalizării by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16360_a_17685]
-
aș pune reflectorul pe bietul cobai care n-a rezistat iradierii cu raze malefice, ci pe cei care au făcut experimentul și au indus această maladie. Da, era o abjecție, era o boală socială, dar nu era o boală socială spontană, de care să-i faci răspunzători numai pe cei care nu au fost în stare să-i reziste. Crezi că, și acum urmează un clișeu, crezi că omul educat se lasă mai greu contaminat decît cel needucat? Sigur este că
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
amuze din orice (că și prietena ei de altfel: "semănam în privința asta și considerăm că hazul este cel mai bun remediu împotriva angoaselor"). Lăură - în toate mai stăpânita, reflexiva, de o controlată pasionalitate, măsurată ("feministă exact cât trebuie"), mai putin spontană, măi ezitanta, măi analitică. Amândouă au inclinații artistice, iubesc muzică, Chloé este de fapt actrița, iar Lăură pictează. Retranșarea în prietenia lor cele două o mai încercaseră, așadar, ca soluție în fața crizelor, cu bune efecte verificate de fiecare dată. Acum
Laura si Chloé by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16447_a_17772]
-
Titus Popovici și să i le pună sub masă, la picioare; să nu observe ceilalți, și să-i spună încet, eventual la ureche, dacă își permite, că vin din partea mea, strict personal... Cu inteligența lui atît de vie și de spontană, Titus înțelesese pe loc că era o revanșă. Se bucurase atît de mult și de sincer, cu aerul lui copilăresc, în unele momente... De hîrtiuța de cinci lei împrumutată, nu-i spusesem nici atunci și nu mai avea să știe
Răzlețe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16526_a_17851]
-
în care intră azi ultimele inovații colocviale în paginile Academiei Cațavencu. E drept că în Nichipercea apare o primă lista de cuvinte și expresii argotice, dar cazul rămîne izolat. Majoritatea dialogurilor și a textelor din revista sînt chiar mai puțin spontane decît cele din comediile epocii. O cauză ar putea fi caracterul încă nefixat al registrelor, nevoia de a consolida un stil cult scris mai înainte de a-l dinamita și de a-l contamină cu elemente de oralitate. Dar poate fi
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
Pavel Șușară Organizată și strînsă într-o viteză atît de mare încît au fost luați prin surprindere pînă și cei familiarizați îndelung cu dinamica spontană și imprevizibilă a galeriilor noastre, inclusiv cu orarul acestora care a scos ziua de duminică în afara oricărei agende culturale, expoziția lui Corneliu Vasilescu de la Galeria Apollo a trecut aproape neobservată. Și acest lucru este de două ori nefiresc și tot
Tandrețea gestului eroic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16598_a_17923]
-
distincția cotidian / poetic, reflectată în conservarea unor termeni neînțeleși (cum este, pentru un vorbitor popular, chiar cuvîntul codru : "e reținut de la cîntecele eștea, după mine ar însemna un cuvînt de voioșie"). A analizat raportul dintre oralitate și scris, dintre caracterul spontan și cel controlat al comunicării. A urmărit comentariile metalingvistice ale vorbitorilor ("cum se zice la noi", "pe țărănește"), alegerea între dialect și limba standard în cursul anchetelor, preluarea unor elemente ale limbii standard și încadrarea lor în uzul oral real
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
mărturiei prin artă. Albumul acesta în care desenul are o funcție dublă, de formă artistică și de text (de suport narativ pentru o realitate deja constituită) este simultan o carte de artă, o formă specifică de exprimare și o descriere spontană a vieții, o luptă cu uitarea și cu moartea. De la est la vest și de la sud la nord, cu alte cuvinte în toate marile regiuni ale României, Eugenia Iftodi călătorește, observă, participă și face notițe grafice frugale despre priveliști, deprinderi
Un leac împotriva uitării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11984_a_13309]
-
aici de multe ori notația eliptică) dublată, pentru realizarea instinctivă a unei atitudini simetrice, de aspirația suspendării din timp. Peisajele naturale și chipurile umane, momentele cotidiene și festive, viața și moartea, au intrat în desenele Eugeniei Iftodi într-un mod spontan și definitiv așa cum lumea vegetală intră în iarnă purificată și eliberată de orice element efemer. Amestec de reverie și de observație etnografică, de joc gratuit și de cercetare a înfățișării și a expresiei umane, de observație directă și de scrutare
Un leac împotriva uitării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11984_a_13309]
-
complexe de obișnuitul creion. Pulsează în paginile sale o sensibilitate genuină, acea a "simplului cititor", care își asumă cu o modestie reală ori jucată (n-are importanță, deoarece în discursul critic ca și în cel poetic operează"!) o analiză așa-zicînd spontană. Voindu-se degrevat, așa cum am văzut, de "orice superstiție teoretică și didactică" (ceea ce nu înseamnă renunțarea la un "bagaj" solid al formației intelectuale, mereu perceptibil), criticul se dorlotează refuzînd schemele habituale: "în cazul că unii dintre cititori le-ar aștepta
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
aceasă situație, și numai în această situație, știm cu precizie cine sunt organizatorii, ce urmăresc, fiind excluse din start manipulările interesate sau rău intenționate, instigarea la nesupunere civică, la tulburarea ordinii și liniștii publice ori de stat. - Ei invocă factorul spontan al acțiunii? - Da, prima acțiune poate fi considerată spontană, dar când lucrurile tind să se cronicizeze, este vorba despre altceva. În al doilea rând, abilitarea Guvernului de a adopta ordonanțe, chiar și de urgență, nu este limitată în timp, acesta
DRUMUL APELOR, 18 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382751_a_384080]
-
precizie cine sunt organizatorii, ce urmăresc, fiind excluse din start manipulările interesate sau rău intenționate, instigarea la nesupunere civică, la tulburarea ordinii și liniștii publice ori de stat. - Ei invocă factorul spontan al acțiunii? - Da, prima acțiune poate fi considerată spontană, dar când lucrurile tind să se cronicizeze, este vorba despre altceva. În al doilea rând, abilitarea Guvernului de a adopta ordonanțe, chiar și de urgență, nu este limitată în timp, acesta putând să emită acte de dispoziție la orice oră
DRUMUL APELOR, 18 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382751_a_384080]
-
se știe nici până azi cu probe dinspre care tabără s-au auzit primele focuri de armă (autorul deduce plauzibil că inițiativa a aparținut poliției politice), la noi problema neelucidată este cea a identității "teroriștilor". Tibor Méray explică interesant fraternizarea spontană a armatei cu revoluționarii prin caracterul urban al luptelor (și prin originea preponderent țărănească și muncitorească a soldaților). Mai importantă chiar decât psihologia combatanților în orașe mi se pare însă observația după care ideile și principiile de conduită ale revoluționarilor
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
acord cu prietenul meu Negoițescu în afirmația că în Mateiu Caragiale se îmbină stilul din Cezara a lui Eminescu, cu cel din Pastramă trufanda a lui Caragiale. Stilul Cezarei lui Eminescu nu este un stil căftănit, imagistica lui Eminescu este spontană; iar cel din Pastramă trufanda este prin excelență burlesc, căutînd să noteze particularitățile de jargon ale eroilor - ceea ce niciodată Mateiu Caragiale n-a făcut". Cîteodată, e drept, rar, se ivește sub pana lui Ovidiu Cotruș și cîte o aserțiune la
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]