359 matches
-
că o elevă din Timișoara a câștigat la Târgul „Gaudeamus“ premiul I la Concursul de lectură Mircea Nedelciu. Și pentru că am primit de la Curtea Veche Povestiri mici și mjlocii, cu prozele lui Sorin. Pentru că nu pot să compun nimic, nici sprințar, nici trist, culeg ce-a scris Sorin în Ceva frumos. Iată: „Să te gândești la ceva frumos. |sta e remediul“. Și câteva rânduri mai încolo: „Pe cuvânt că nu doresc nimic. Doar ceva frumos. Cum ar fi scrisoarea de la Maria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
perpetuează prin multiplicare. Dar eu continuu să cred că aceste vorbe erau, ca multe alte paradoxuri la fel de abracadabrante, simple butade borgesiene. Căci, ce altceva a fost Bioy pentru Borges decât o oglindă plină de simpatie, mai tânără și, poate, mai sprințară, În care el și-a reflectat o imagine mai rațională și mai precisă decât Însuși originalul, desigur că mai În etate? Și poate exista, oare, satisfacție naturală mai deplină decât aceea de a-ți descifra reflexul Într-un spirit la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
lămuresc într-un fel oarecare nedumerirea, și mă-ntorsei c-o întrebare spre Neculai Dragoș: Ian ascultă, Neculai, ce-mi spuneai tu că te-a înșelat nevasta? Eu am văzut-o pe nevastă-ta. Nu mi s-a părut deloc sprințară... Cum te-a înșelat? —Cucoane Petrache, mult am pătimit eu. Nici eu n-am înțeles. Iaca așa, de vorbit nu vorbește... Nu-i vorbăreață deloc... Să umble ea așa, lela, iar n-are obicei... E o femeie cuminte, ține la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
crezând că Thisbe, iubita lui, fusese răpusă de un leu; pe de altă parte, încântătoarea pădure luminată de razele lunii nu e deloc pașnică: prin ea roiesc tot felul de spiriduși năzdrăvani, ca Puck, de pildă, acest „duh năstrușnic și sprințar” în stare să-și schimbe mereu înfățișarea și să încurce cărările tuturor celor ce se aventurează prin partea locului. Oare noaptea din Visul... nu devine astfel ecoul nopții din Hamlet evocată de Marcellus, noapte a spiridușilor și a zânelor, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
pe la fareastră căutând să mulțumească pentru ajutor. VEVERIȚA ȘCOLĂRIȚA Marta este o veveriță veselă și tare jucăușă. Îi place tare mult să se joace și să aibă prieteni câți mai mulți. Care este cel mai nou prieten? O veverită tare sprințară și jucăușă ce și-a făcut adăpost într-o scorbură chiar din fața casei unde locuia Marta. Când Marta iese din casă veverița o întâmpina cu drag și o însoțește peste tot. Numai la școală nu poate merge cu ea și
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
cu siguranță, fusese măcar o... „ureche”. Altminteri, Ledoulx n-ar fi primit, chiar a doua zi, încă un raport detaliat. Și astfel, consulul francez putu savura la căldurică prima parte a discuției dintre Șoim și Guguștiuc. Poate că savura și sprințara inspirație a autorului - întâmplător, același MEN - în codificarea personajelor reale. Dintr-un motiv sau altul, însă, „urechea” nu mai prinsese și ultima parte a discuției, cu referire la „planul european” și la „cartea măsluită a francezilor”. Altminteri, consulul n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
trebuie, de obicei, hrănite cu tot soiul de ingrediente fine, trebuie cremuite (astfel încât să nu li se crape pieleaă etc. Poveștile sunt păroase și, uneori, trebuie tunse. Limba lor nu se cuvine să fie excesiv ascuțită, ci doar iute și sprințară. Aromată fără cusur. Picantă doar cât trebuie. Iată de ce o clonă a Șeherezadei nu mi-ar displăcea (e puțin spus - vezi toată pledoaria de mai susă, pentru că ar fi o clonă magistrală! BUCUREȘTI FAR WEST Daniel CRISTEA-ENACHE Infamie (IIĂ Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
felurite. îi plăceau grădinile, așa că duminica toate umbrarele și bolțile îl cunoșteau. Deprinse să vadă atâtea feluri de perechi, priveau totuși cu mirare pe tânărul acela zvânturat cu copila aceea stângace și, mai apoi, fata aceea trunchioasă cu tovarășul acela sprințar bând o singură halbă la o fleică unică, fiindcă Lică era sobru și econom pe punga lui. Ducea adesea pe Sia pe la prietenele lui. Erau petrecerile de iarnă. Când fata era mică ele tot, acele îndrăgostite care mai de care
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
schimbe. Era același care fluiera de mult pe lângă garduri, care deunăzi fluiera pe Sia subt fereastra Rimilor, care fluiera ușor pe buze în atelierul domnului Paul și între dinți în urechea prințesei Ada. Cât despre pasiunea fetei greoaie pentru tatăl sprințar, ea era o stare de fapt fără comentariu. Cu ideea lui Lică profesor, Mini nu părea a se identifica; nu mai puse însă nici o întrebare, li era deodată foarte lene și uitase aproape preocupările cu care venise. Tocmai atunci baba
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
profitînd de absența mea, s-a apucat de zugrăvit. La Întoarcere, am găsit alături de ea o domnișoară. Stătea cocoțată deasupra, pe bibliotecă, rîcÎia peretele cu nu știu ce fel de sculă și-mi vorbea de acolo cu „dumneavoastră“. Voce de copil mare, sprințară și pusă pe șotii, fără umbră de accent regional, ceea ce la nordiștii noștri transilvani ține aproape de convertirea la altă credință. Era fiica unei consătene de a părinților venită În București cu hotărîrea de a lua admiterea la facultatea pe care
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
diferită de cum o credea. Expresia superficială, atribuită de el vreunei nevroze, dispăruse cu totul. Toate trăsăturile plăcute ale frumosului ei chip rămăseseră aceleași, deși suferiseră o subtilă modificare. Frumusețea ei apatică în ciuda strălucirii sale, se revela acum cu toată forța. Sprințară ca focul, personalitatea ei scânteia. Întotdeauna ea păruse rece și stăpână pe sine. Puse în valoare de noua sa maturitate, aceste calități își dezvăluiau adevărata splendoare. Într-un mod greu de definit, fata cea drăguță dar încăpățânată se transformase în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
așa cum o văzuse el în dimineața acelei zile, când venea cu căldările pline cu apă proaspătă de la o fântână, de la marginea taberei. Părea o zână! Ochii negri ca murele coapte îi pătrunseseră în cel mai adânc lăcaș al sufletului său. Sprințară, veselă, părea o trestie clătinată ușor de adierea alintată a unui vânt iscat de privirile sale unduitoare. Iubirea îi dă îndrăgostitului impresia că el e stăpânul lumii și că dincolo de el nu mai există nimeni și nimic. În această postură
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cu struguri. Dar unde e? Nici un înțelept n-a reușit să izbîndească fiindcă o astfel de știință s-ar putea învăța doar într-o școală a nesimțirii. „-Ce Yoga, ce părăsire de lume?” -îmi replică tînărul Doctor pe un ton sprințar aflînd ce mă frămîntă. „-Vrei cea mai bună școală? Cumpără-ți, dragă V., o carte de proverbe. Umanitatea așa a supraviețuit.” 8 Cui să spun că fantoma Elenei locuiește în camera obscură ascunsă în spatele irisului meu, că lumea poartă amprenta
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
care au doar chip de om. Transfer afectiv Când iubești fata, și casa mică și povârnită în care locuiește ți se pare frumoasă. Preferință Fata învățată și așezată este mai puțin curtată și preferată de candidații la însurătoare decât cea sprințară și toantă. Dragoste Dragostea curată înnobilează sufletul și înaripează imaginația. Joc Jocul cu dragostea este uneori la fel de periculos ca jocul cu focul. Emblemă Soția vrednică și credincioasă este sufletul familiei iar bărbatul harnic și gospodar, emblema casei. Vrednicie Vrednicia gospodinei
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
ei de mercur albastru... Își înclină cele două cornițe bălăioare, trase spre tâmple, în formă de spirală și, fără să mai zică Noapte bună, iubitule ! (desigur, acesta era, dealtfel, sensul reverenței), se răsuci pe tocuri, cu o eleganță de balerină sprințară. Se depărtă de Mircea, tropotind delicat, pe aleea îngustă, întocmită din lespezi solide, de pe timpuri, printre crini imperiali cu corola de mătase și printre tufe de iasomie. Portița, având o lucrătură de fier forjat, destul de simplă (dacă omitem inițialele stăpânului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ale gloatei. Circula, circula, făcea pas după alt pas, fâlfâia din plete, își flutura poalele trenciului, fiind în tot timpul acesta profund absorbit în efortul de a-și aminti culorile unei vesele sărbători din copilărie, ce unduiau în armonioase și sprințare sonuri galițiene, încât icnetul agresiv al bolovanului sur, amplasat la subsuoara unui gros ram de arbore sequoia îl trezi, plonjându-l subit într-o sfioasă așteptare. După un scurt răstimp echivoc, își reveni din surprindere. Amuzat de ineditul întâlnirii, cotrobăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Dominic Vancea Voinov numit Tolea figurează ca un fel de permanență simbolică, precum orologiul din turnul primăriei, in mitologia cotidiană a orășelului? Excluderea din învățământ ridică sau coboară statura boemului? Întrebările se înmulțesc, dintr-odată. O cam încurcase, până la urmă, sprințarul Tolea! Senzaționala eliminare din corpul didactic amintea nu doar ceea ce poate fusese codificat în multe dintre bizarele sale impertinențe publice, ci și ceea ce contrazicea aceste bizarerii. Atașamentul dus până la neverosimil față de mama sa, de pildă. O îngrijise ca un mucenic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
vesel și curat ca al clopotului, spuse în timp ce copilul bău apa dăruită din mâinile mamei. Mămico, putem pleca și noi cu uratul? Sigur că da, v-am pregătit haine groase, mergeți să vă îmbrăcați. Fetițele plecară val-vârtej în camera lor, sprințare și gureșe ca niște vrăbiuțe vesele, de unde se întoarseră fuguța încotoșmănate și gata de plecare. Mama puse la punct câteva detalii din îmbrăcămintea lor și-i dădu fiecăreia câte o trăistuță în care să-și pună darurile primite. -Aveți grijă
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
se mănîncă cîrnați, se bea bere, și se revine În sală, spre delectare muzicală... De două ori În viață, i-am invidiat pe muzicieni: 1) eram la BÎrlad și trebuia să fac un spectacol festiv. Un cor avea o melodie sprințară și șlăgăroasă. Am aflat cu stupoare că se intitula Partidului! Numai a Partidului nu suna!... 2) aveam o vizionare cu o comedie, la un teatru din Banat: Într-un moment liric al spectacolului, alesem o melodie frumoasă, de Tiberiu Olah
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
merg aplecați de griji, sunt tot timpul în doliu, parcă în fiecare zi le moare puțin, câte puțin, speranța. Pe străzi, nici câinii vagabonzi nu se mai arată, nici acoperișul clădirilor cu zăpadă, nu colorează atmosfera... Diminețile de iarnă, altădată, sprințare, ca fulgii de nea, s-au ascuns după o cortină de ceață în gri la fel ca și viața. Degeaba am sădit clipe fericite în ghivece, la fereastră, n-au dat rod. Poate, cândva, într-o dimineață de primăvară... Nestrămutare
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
personaje cvasinecunoscute, un hibrid între ea și nedeslușirile din interiorul ei, o parțialitate pe care voia să o așeze ca în jocul de puzzle, lângă alte lingușitoare curiozități, descâlcite, descifrate, definitiv așezate în matricea existenței. Și se miră cum aleargă sprințară printre ele, cu o dispoziție cum nu mai avusese din epoca exotică a jocurilor de-a v-ați-ascunselea printre grădini îmbuibate de flori și magazii mirosind a vechi, cu obiecte nefolosite de generații, dar păstrate pe principiul "nu cer de mâncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
In biroul Agenției „Eros”,Dan privește absent la DVD. Ține în mâna un CD dăruit de Cadmos,pe care este scris numele „Cymbeline”.L-a vizionat de câteva ori în compania noii asistente Angela Volbea. Asistenta este și tânără și sprințară. La fiecare minut privește galeș spre șef. E hotarâtă să-i alunge norii negri. -Dane,suntem în 7 aprilie 2005. Se anunță timp frumos în week-end. Putem merge la Slanic-Moldova. Când plouă putem urmări telenovele și manele... „Colega mea cea
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
fără...rost, Vei ajunge un nimeni, un prost ! Pe când despre...mine, Se vorbește ...numai de bine... Mai precis, la superlativ, Și nu fără... motiv; Sunt cea mai deșteaptă... Nemaipomenit de frumoasă... Soarele se oprește, m-așteaptă, Că sunt grațioasă, Delicată, sprințară, Finuță, ușoară, Râvnită de soare, de vânt... Acesta -vântul-...c-o pală, O aruncă...la pământ!! Pe sepală! Crede cineva dintre voi Că bobul de grâu a chemat o-napoi? Sătul de ea până-n gât, A replicat înțelept doar...atît
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
și coaja universului să ne ajungă. jocul luminii melodios e cerul gurii tale, lumină a zorilor, cum gura pruncului ce apucă sânul mamei luându-și lacom hrana, odată cu neliniștea pe care universul i-o picură în sângele acrișor ca cidrul. sprințar e trupul tău, lumină a amiezii, fierbinte răsuflarea ta, de broboneala sudorii ca de un țipăt se atârnă și-n plâns hohotitor, necontenit, îneacă zidurile plângerii din fiecare dintre noi. cristalin opalescent de cataracte, enigmatic și îngropat în imagini cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
nopții, ca niște azimi aburind, ca niște spini adânc îngropați în germenul abia înfiripat, în viața fără ochi, fără picioare, în viața ce suflă din greu ca un viscol în turbare, dogorind, totodată, ca ger sticlos și ca foc mai sprințar decât trupul de fată. toate-s acolo din plin, rânduite după tipic, viața își ascute grăbită ghearele, pe ciosvârta aceea de nimic. balsamul luminii degetele luminii arpegiază pe pielea copilului scurte, incandescente cântece vrăjite, incantații străvechi, madrigaluri abia îngânate, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]