312 matches
-
influențând asupra raporturilor dintre interlocutori) el este recunoscut și ca “actul de a spune ce se face”. Terminologic, termenul ilocuționar este compus din latinescul in - în, în timpul și locuțio - vorbire, ceea ce justifică caracterizarea lui drept act care se săvârșește în spunerea a ceva. Astfel, efectuăm actul de a promite spunând: “Promit...”, acela de a ordona spunând: “Îți ordon...”, actul de a ruga spunând: “Te rog...”, etc. Verbalizarea este însăși producerea actului. Deși Austin este cel care aduce în scenă termenul ilocuționar
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și altfel decât cognitiv, Ducrot va afirma că “distincția dintre ilocutoriu și perlocutoriu corespunde distincției dintre act și acțiune, dintre ce este intrinsec și ceea ce se adaugă activității lingvistice”. Unde actul lingvistic este “actul dătător de sens”, “actul săvârșit în spunere” iar “acțiunea lingvistică este cea care utilizează limbajul, făcând din el un instrument: ne adresăm celuilalt pentru a-l ajuta, a-l înșela, a-l face să acționeze într-un fel sau altul”. Funcția “primă și imediată” a actului ilocutoriu
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
față de real, de care F. este fascinată. Abordând o poetică de provocare, autoarea descrie în volumul Trepte sub mare (1991) „un holocaust de casă” (Horia Gârbea), universul intim fiind sufocat de un exterior apăsător, agresiv, contra căruia singura terapie rămâne „spunerea”, cuvântul. Starea de criză prefigurată deja în acest volum va deveni tema predilectă a celui din 1994, Negru pur, în care F. propune poezia sensibilă și delicată a singurătății asumate prin fuga de înregimentare în banalul cotidian. Se produce o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
reluare în alte dimensiuni a pateticei înfruntări romantice dintre idealitate și terestru, dar și figură a neliniștilor modernității - așa cum le conturează Cânturile lui Maldoror sau, la Nichita Stănescu, Lupta inimii cu sângele -, poeziei lui M. îi este caracteristică revărsarea unei spuneri aluvionare ce nu ținea seama de limitări prozodice. Ea răspunde însă trăirii dionisiace (,,dreptul la viață difuză și violentă”) și idealului deschiderii către toate nivelurile de existență, într-o respirație whitmaniană. ,,Pereche” cu sufletul pământului, eul liric își asumă o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
isteața facilitate a versificatorului arată un spirit poetic fără complexe. Toate poemele lasă să se vadă plăcerea lui Pann de a petrece cu vorbe, proverbe, zicători, apoftegme... Un vers din O șezătoare la țară: „Ca să pritocesc În minte mii de spuneri de folos”... spune ceva despre un spirit care se simte bine În lumea vorbelor de preț. Adevărul este că tema, de regulă, morală, este pur și simplu copleșită, năucită de aceste propoziții gata făcute. Pann practică fără să știe colajul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
judiciară în materie penală dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, în cazul tratatului bilateral. În acest fel, i s-au adus acestuia completările necesare, spre răspunde mai bine noilor provocări ale criminalității transnaționale. În legătură cu acesta, a fost inițiată procedura de spunere spre ratificare de către Parlament (Președintele României a emis un decret în acest sens). Există de asemenea, în același sens și documentul Memorandumul de înțelegere între Oficiul Național de prevenire și combaterea spălării banilor și "Financial Crime Enforcement Network" privind cooperarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
perspectivă, cele două componente ale unei structuri intenționale actul și obiectul corespunzător ies în evidență, adică pot fi recunoscute ca atare. Funcția structurii intenționale ceva-ca-ceva constă în "legarea" a două "ca"-uri, unul reprezentativ pentru facticitatea Dasein-ului, celălalt pentru ordinea "spunerii despre", a enunțului. Ceea ce înseamnă că ambele "ca"-uri au devenit deja "ceva", că ele sunt constituite fenomenal prin anumite acte aparținând altor structuri intenționale decât "ceva-ca-ceva". Pentru reconstituirea acestui nivel intențional al existenței Dasein-ului trebuie mers către cei doi
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Din punct de vedere judicativ, acest rezultat este cu totul semnificativ. "Ca"-timpul are deja sens ontic, dacă ținem seama de faptul că "ceva" este constituit fie ca "lucru", fie ca înțelegere-prealabilă la nivelul privirii-prealabile ("stare de lucruri"), fie ca spunere despre aceasta; de asemenea, are un sens ontologic, de vreme ce ține de intenționalitatea factică a Dasein-ului. În plus, dacă admitem că toată această mișcare de constituire a enunțului (și a înțelegerii și explicitării) înseamnă cum susține, de altfel, Heidegger și trecere
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sine în sens conceptual, poate juca acest rol; de fapt, el este veritabilul a priori. Sensul unei "cochetării" cu înțelesurile religioase ale Fiului poate fi luat în seamă, dar numai atât cât gândirea nu s-a lăsat reconstituită conceptual prin spunerea (arătarea și descărcarea) de sine a Fi-ului. Cochetăria aceasta este posibilă doar în orizontul judicativului constitutiv, acolo unde Fi-ul nu poate intra în imagine și, astfel, nu poate deveni "obiect" de judecată. Constitutivitatea "conceptuală" a Fi-ului devine
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
politică și de calificarea tranșantă. Un aspect care desparte monografia de o analiză politologică dominată de idealul clasic, al unei neutralități epistemologice, este importanța dată portretului etic. Verdictele sînt enunțate cu plăcere, cu siguranță. [...] Dan Pavel ne-a obișnuit cu spunerea lucrurilor pe nume” (sublinierile ne aparțin). Pe plan internațional, este absolut firesc ca, de pildă, un political scientist cu orientare liberală (În Înțeles american) să Întreprindă o critică extrem de dură, dar eficace la adresa Partidului Democrat. Nu e o noutate faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
atunci când îl citim pe Freud să-l întâlnim pe Schleiermacher și tradiția creștină în miezul gândirii sale! În viziunea lui Foucault, Protestantismul și Contrareforma au reorientat discursul occidental despre sex de la istoria sa (desfășurarea sa imanentă) la metoda sa (mărturisirea, spunerea unor reprezentări sexuale situate în afara eticii, corectarea acestor "deviații", "tratarea" omului asaltat de... sexualități patologice). Din acest moment, nu mai este investigată "factualitatea" sexualității 72, ci efectele sexului asupra psihicului (dorințe, plăceri, dureri, șocuri, perversiuni etc., tot ceea ce marchează psihicul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
stil birocratic: C.F.R. Raport către șeful mișcării din partea șefului unei gări, În stilul și cu sintaxa" Monitorului Oficial". Pe de altă parte și concentrarea abuzivă, conducând la omiterea unor termeni esențiali pentru clarificarea sensurilor, generează comicul prin paralogisme 121 ale spunerii, de tipul ,,Cuțitu os" sau ,,Pupat toți piața independinți" (Telegrame). Așadar agramatismele constituie marca cea mai stridentă a limbajului specific personajelor caragialiene. Deficiențele de exprimare reflectă incapacitatea "eroilor" de a raționa corect și de a stabili raporturi firești între noțiuni
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]