699 matches
-
aduceți-mi o friptură de vită și apă minerală!" Cei cu porcul și țuica s-au ospătat copios, iar șeful delegației, într-un moment de neatenție al bietului fotograf, a înfipt furculița într-o bucată de purcel și i-a spurcat friptura vecinului, care, furios, s-a ridicat de la masă blestemându-și confrații. Aveam să aflu că mulți ziariști din delegație studiaseră prin România sau aveau neamuri ori prieteni care fuseseră pe la noi și știau cam ce putea oferi bucătăria națională
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
renaște, mântuie, în Biserica Ortodoxă sângele femeiesc este privit ca un sânge spurcat. Dacă nasc un copil se păstrează ritualul după care femeile sunt necurate, pentru că au născut un copil, ceea ce mi se pare complet nedrept și grotesc, și sunt spurcate cu două măsuri: o femeie e șase săptămâni spurcată, dacă a născut o fată, și trei săptămâni dacă a născut un băiat. După care trebuie să-și facă moliftă de curățire. În aceeași privință, a nașterii unui copil, tatăl nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
mai bogat om, Alexei Trandafilov, și a vrut să fie scris cu doar o baniță de orz, oamenii au refuzat să-l înscrie și l-au cam poftit să plece de-a cucu. Erau prea bogați în suflet ca să se spurce cu micimea bogătașului! Examenul de definitivat trebuia să-l susținem la Ceatatea Albă, în luna mai 1937. Dar cum să pleci? Un copil de trei ani, altul de un an, probleme...probleme...și iată-ne, claie peste grămadă, noi, familia
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Gheorghe Rădașanu. Între ele vizita lui Nicolae Iorga la Baia sau serbarea ziarului "Vestitorii satelor" de la Moinești și întâlnirea cu Simion Mehedinți. Interesant este și episodul povestit de Simion Mehedinți despre Iorga văzut ca un om "foarte deștept și foarte spurcat la gură" (p.144) Deosebit de interesant pare efortul, încununat de succes, al lui Gheorghe Rădașanu de a salva satul Bogata, la 1928, în pericol de strămutare pentru a face loc unui poligon al armatei. În final, Gheorghe Rădășanu ni se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
În Berlin am stat la un german bogat și cu masa și cu dormitu. Tot la acel german a mai stat în gazdă și un ficior de lord din Anglia. Iorga pe lângă că era și f. deștept, era și f. spurcat la vorbă. Vorbea f. multe porcării și vorbe urâte. Feciorul de lord, i-a propus Mariei, soției lui Iorga, să-l lase și să se cunune cu el și să trăiască amândoi. Și Maria n-a voit. După ce s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pericolul în care se află omenirea este cu atât mai mare cu cât fecioara aleasă ar putea fi pierdută în favoarea Celeilalte Lumi și contaminarea nefastă ar distruge însăși existența umană: „Cei trei frați nu vor s-o dea,/ Să le spurce și legea”. Natura zmeului este ambiguă, „o contopire mecanică a câtorva animale diferite. El reprezintă un fenomen de același ordin cu sfincșii egipteni, cu Centaurii Antichității”. În basmele fantastice natura lui infernală provoacă ezitări narative, alternanța celor două lexeme fiind
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se îngroapă un rând de haine de-ale copilului. Pe deasupra se pun cărbuni stinși, tămâie, usturoi și un cuțitaș. Copilul nu va mai visa urât, nu va mai tresări în somn, nu se va mai speria fără motiv. Spurcat. De spurcat, copilului mic i se face scăldătoare cu burete de «Lingura frumoaselor», flori din vrâsta miresei și un ban de argint, ca să se facă curat ca argintul. În scăldătoare se pun uneori și bujori de munte. Alt leac, se unge copilul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
complici cu groparii și primesc comision de la aceștia. Tratamentele costisitoare constau în injecții cu apă de la robinet. Este justificat, s-ar zice, scepticismul unei servitoare analfabete care, în loc de tratament medical, pune pe răni pânză de păianjen și își vindecă buba spurcând-o cu excremente, e drept că ale stăpânei. Copiii, pretinde ea, se vindecă de orice cu un cărbune stins în apă. Așa pare să fie! Nică, băiet fiind, păstrează o sănătate de fier fără cine știe ce doctorii. Chiar când e lovit
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
că nu ai făcut bine ? Doamne, tu dă-le minte și fă-i să se gândească, Ca floarea pe pământ copiii să se-nmulțească, Lumea să stăpânească cu gândul lor curat, Nu ca să-ți fie silă, de cel ce e spurcat. Că de-aceea a lăsat, Domnul pe pământ Femeia și bărbatul, să zburde copilașii Cum Domnul i-a menit. Dar a întors credința oamenii cei spurcați, Să nu aibe femeie, să nu aibe bărbat Nu știe ea să fie, la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
comunism.“ („Partidului“, Orizont, 7 mai 1976) DUMITRESCU Lucian „Chiar și-n crețurile grinzii Mai suspină fagii, pinii, Amintindu-și de pădure, Fripți de dorul rădăcinii. Fripți de dorul rădăcinii! Vâscul - că e vâsc - și totuși Cinstea frunzei nu și-o spurcă, Nu-și îmbăloșe gorunii Câți l au tot răbdat în cârcă. Numai unii, Numai uniiă“ („Ascultând anume glasuri“, România literară, 7 aprilie 1977) DUMITRESCU-CODREANU Lucia „Făurind în mod conștient omul, punând desăvârșirea omului ca obiectiv logic și programatic al construcției
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
el de ce era, nu îndrăznea să-i zică ceva. Însă trebuie să fim de acord cu îndeplinirea normelor igienico-sanitare, să nu fie puse în vânzare produse care pun în pericol sănătatea și viața oamenilor. Trebuie alungați din piețe cei care spurcă oamenii cu murdăria lor; pentru aceștia să se cânte imnul „Spală-te române!”. Sub acest aspect nu le putem reproșa nimic europenilor, mai ales că la noi impozit pe apă nu se plătește. Chiar Cincinat Pavelescu, epigramistul, într-o perioadă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
17 ani guvernează România, s-au îmbogățit sărăcindu-i pe cei care i-au ales. Acum așteaptă să intre și în Parlamentul European ca să aducă deservicii României, țara care le-a fost oferită generos și care nu merită să fie spurcată, subminată, terfelită și dezbinată de cei cărora le umblă prin cap fantasmele hungarismului. Îmi fac datoria și le spun oamenilor politici români să se țină bine în șaua motocicletei, să nu se culce pe-o ureche pe axa Constanța ă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
În materie de comportament, nu te poți lua după neam, după cum te-ai născut, în purpură sau în bordei. Problema nobleței nu ține exclusiv de sângele albastru. Te poți naște în glod și înnobilezi glodul, te naști în purpură și spurci lumea. Chiar dacă strămoșii tăi au stat în sapă și s-au uitat cât de lungă e moșia boierească, nu trebuie să rămâi un necioplit, te poți cizela, că și noblețea se învață și când vine de pe coada sapei. Și ca să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
audă pe tovarășu’ (de teamă maică-sa n-a mai băgat fierul de călcat în priză și s-a dus băiatul cu pantalonii necălcați la școală), noi să nu-i mai vedem și să nu-i mai auzim cum se spurcă între ei. Cu ce am putea asemăna această politică de aruncat decibeli în urechile adversarului? Cu o discotecă în care muzica amplificată la maximum îi determină pe amatorii de distracție să răcnească unul la altul, ca să se poată auzi și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
când se ia câte-o măsură/lumea-njură”, înjură chiar și dacă vrei sau chiar îi faci un bine, înjură așa, din obișnuință, din plictis, din criză, din toate, fără alegere, de mamă, de Dumnezeu, de biserică (ce popor religios!), spurcă și împroașcă cu lăturile unui limbaj buruienos fără nici un motiv, din plăcerea de ași procura o satisfacție facilă,, numai să te vadă terfelit, mototolit, minimalizat, ca să-ți treacă cheful de-a mai încerca să faci ceva, cât de cât, pentru
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și păcii. Sub masca datoriei față de patrie și îndeplinirea obligațiilor față de aliați, li se ascunde „calitatea” de mercenari (ei, care semnează un act, știu bine în ce situație se află) trimiși să moară în locul altora care se consideră predestinați să spurce lumea cu gloanțe. Oricât de frumos ar fi ambalajul în care este prezentată suma idealurilor nobile ale sacrificiului de sine, spiritul de jertfă față de patrie, respectarea cuvântului dat etc., tot nu merită să-ți dai viața pentru două turnuri gemene
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și ai tăi, însă deocamdată....” Dacă voi, cei tineri, veți avea curiozitatea să luați și să răsfoiți autobiografiile făcute pentru sectorul „Cadre”, prezent peste tot, de cei care își zic acum anticomuniști, veți avea surpriza să aflați că indivizii care spurcă acum în stânga și în dreapta, scriau cu mâna proprie, că se trag din țărani săraci, exploatați la sânge de regimul burghezo-moșieresc, că sunt devotați clasei muncitoare, că se angajează să „traducă” în practică politica înțeleaptă a partidului și altele și altele
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
scrie istoria! M-am întrebat mereu cum de-a fost posibil să apară, deși nu trebuie să ne mirăm că a apărut, în popor, constatarea asta: „Copilul de om sărac, este pui de drac”, îți faci milă și el te spurcă. S-a scris și se mai scrie despre ce-a însemnat represiunea comunistă de către cei care au stat prin închisori, au fost bătuți, înjosiți, înfometați, puși la munci grele, urmăriți și suspectați mereu după eliberare, dacă au apucat-o. Am
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
sau primar, sau altceva în care lumea votantă te-a ales, cum te-a ales, rămâi acolo, bătut în cuiele unui sistem prost croit. Adică cum? Faci toate blăstămățiile, îți bați joc, îți faci cheful, calci în picioare toate angajamentele, spurci și ofilești tot pe unde calci și, culmea, rămâi în funcție hlizind ca tontu’, că uite, bă, voi ăștia, nu aveți ce să-mi faceți. Pe tine alesule, ar trebui să te intereseze că ai scăzut, din câtă gogoașă umflată
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
o citea, măcar să-l tai. Unde nu putea descurca, apoi încurca de-i mergeau petecele. Câteodată Buchilat greșea la glasuri. Buchilat ! Striga popa din altar. Aud, părinte. Prochimen glas al șaptelea [...]. Eei ! Părinte ! Apoi bine, se cade să mi te spurci în obrazul meu ! Apoi zău nu se cade! Taci, că te rup, zicea părintele cu o apostolicească liniște. Însă postul onorific de palamar îl ocupa onorabilul domn Nicodim Parpalac. Băiet cu multă ambiție, fecior de popă, cam prostuț, nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de comportament, aspecte ce țin mai mult de relații sociale, însă se schimbă doar forma, fondul rămânând al stăpânului căruia au ales să i se închine. “Nu este nimic din afară de om care, intrând în el, să poată să-l spurce. Dar cele ce ies din om, acelea sunt care îl spurcă. De are cineva urechi de auzit să audă.” (Marcu 7, 15-16) * Să încercăm să identificăm, pe cât posibil, de când anume au început forțele întrupate ale răului să se manifeste la
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
se schimbă doar forma, fondul rămânând al stăpânului căruia au ales să i se închine. “Nu este nimic din afară de om care, intrând în el, să poată să-l spurce. Dar cele ce ies din om, acelea sunt care îl spurcă. De are cineva urechi de auzit să audă.” (Marcu 7, 15-16) * Să încercăm să identificăm, pe cât posibil, de când anume au început forțele întrupate ale răului să se manifeste la noi în țară, la o asemenea dimensiune. Părintele Paisie Olaru, clarvăzător
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
simplu mijloc de comunicare. Atunci când este folosit cu discernământ, cuvântul nu este o simplă vorbă, ci devine o perspectivă a ceea ce transmite. El ne individualizează, ne certifică și ne caracterizează ca individ în societate, pentru că “ Nu ceea ce intră în gură spurcă pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea spurcă pe om.” (Matei 15, 11). Valoarea cuvântului este dată, în consecință, de valoarea morală și spirituală a celui care îl rostește. Cuvântul este cel care compune o rugăciune, convorbirea cu Dumnezeu
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
cuvântul nu este o simplă vorbă, ci devine o perspectivă a ceea ce transmite. El ne individualizează, ne certifică și ne caracterizează ca individ în societate, pentru că “ Nu ceea ce intră în gură spurcă pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea spurcă pe om.” (Matei 15, 11). Valoarea cuvântului este dată, în consecință, de valoarea morală și spirituală a celui care îl rostește. Cuvântul este cel care compune o rugăciune, convorbirea cu Dumnezeu. Prin cuvânt, Lui îi destăinuim bucuria, necazul, durerea sau
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
în cazul de față, însă nu este singurul păcat la care se ajunge datorită poftelor necuviincioase. La acest adevăr se referă Mântuitorul când spune: “Căci din inimă ies: gânduri rele, ucideri, adultere, desfrânări, furtișaguri, mărturii mincinoase, hule. Acestea sunt care spurcă pe om, dar a mânca cu mâini nespălate nu spurcă pe om.” (Matei 15, 19-20). Factorii principali interni activi în om sunt afecțiunea, intelectul și voința. Intelectul este cel care se ocupă de actul cunoașterii de sine (atât pe plan
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]