332 matches
-
Îmi mîngîie fruntea, făcu cîțiva pași luîndu-mă de mînă și ne așezarăm pe canapeaua largă, ea rezemîndu-se Într-o rînă pe cele două perne mari aflate pe partea din dreptul ferestrei. Privindu-mă În ochi, vorbi: - Cineva suflă mereu În spuza timpului, zeci, sute, mii de ani; vom fi odată iar Împreună În realitatea acestei vieți. Alte epoci, alți oameni, alte mentalități. Ne vom Învîrti printre ei și nici unul nu va bănui c-am fost cîndva Împreună, În trecutul infinit al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Rețeta fericirii pe Înțelesul tuturor, de Emil Constantinescu care pare Sanda Iliescu, mai ales după voce: „Într-o ceapă scobită se pun rîme spălate bine În vin alb. Se Înfășoară ceapa În cîlți și se lasă să se coacă-n spuză. Se picură-n ureche de trei ori pe zi, cîte trei picături”. Shakespeare? In love. „Se mai pot aplica și picături dintr-un amestec de ulei de nucă cu zeamă de urechelniță.” În 1999. De unde deducem că tata lui Hamlet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
acest om. Am stat mult de vorbă cu el, ca doi oameni care au mâncat aceeași pâine acolo, În iadul războiului. Ai dreptate, este un om deosebit. „Pentru a câta oară, fără să vreau, am răscolit suflete În care sub spuza vremii ce a trecut mocnesc cărbunii unor trăiri care au lăsat urme adânci pentru totdeauna. Nu mai departe astăzi. Doctorul Vatră și profesorul Hliboceanu au Încercat parcă să vadă dacă stratul de spuză din sufletul lor este destul de gros pentru
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vreau, am răscolit suflete În care sub spuza vremii ce a trecut mocnesc cărbunii unor trăiri care au lăsat urme adânci pentru totdeauna. Nu mai departe astăzi. Doctorul Vatră și profesorul Hliboceanu au Încercat parcă să vadă dacă stratul de spuză din sufletul lor este destul de gros pentru a nu lăsa să se reaprindă jarul... Au constatat Însă că aproape totul e la vedere”... Din această stare l-a trezit profesorul: ― Unde ți-au fugit gândurile? ― Nu știu cum să vă spun, dar
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-i facă pe ceilalți mai Înțelepți, fără ca ei Înșiși să fie luminați, nu reușesc decât să-i dezorienteze.” (O.M. Aïvanhov) Cei absenți nu au niciodată dreptate, cei prezenți Își găsesc totodeauna scuze. („Fiecare - spune un alt proverb - Își trage spuza pe turta sa.” Totuși sunt și oameni care se respectă În forul lor interior, asumându-și responsabilitatea propriilor fapte.) „Unde să găsești un om care să fie pentru sine Însuși un cenzor sever, un martor, un acuzator, un judecător; care
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ar trăi aievea: "Înot învolt, abia vâslind pe spate/ Și pescuiesc Ofelii înecate/ La mal apoi să le-nviez pe rând". Imagismul este caracteristic și celorlalte volume. Poemele onirice și rondelurile se deschid înțelegerii, în ciuda cuvintelor asociate straniu în propoziții (Spuza lucrurilor se lasă mângâiată, părerile îmbracă veșminte de Augur, "negrul păcat cu mari pedepse crem"). Poetul nu este un adversar al civilizației urbane. În viziunea lui onirică, stilul străbate un univers cu împletiri de peisaj urban și rural, cu vegetație
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
-n ziduri ninse, vreo muzică de bal [mărturisește într-un poem],/ Mai stau, și plînge-n mine un vals provincial./ De la fereastra ninsă, cu finele perdele,/ Mă duc [cu regret, umilit, ca un exclus n. m.] pe străzi de gheață cu spuza lor de stele” 14). într-un poem tîrziu, amintirea unui „incident la bal” îl obsedează ca o ratare: „Ții minte?/ Orchestra frigea/ în bizare prevestiri,/ Balul.../ Cum am plecat de-acolo,/ Nu știu,-/ Sau tu că ai fi rămas/ în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
călugăr. Procedeul se întîlnește, de pildă, și la F. Aderca: „Pasiunea mea e un călugăr medieval/ Cu o sutană lungă/ și neagră la călcîie să-i ajungă -/ și la gît cu o cruce de opal.// Cu ochii arși de ideală spuză/ el bate ulița cotită cam pe unde/ la geam după perdele se ascunde/ sînul tău și umeda ta buză”4). - Prezentă la romantici, ideea voiajului „prin Orient” era un loc comun al prozei și teatrului de la sfîrșitul secolului XIX și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
punerea în relație: tema descrierii, situarea temporală (momentul zilei, anotimpul), conținutul expresiv al asimilărilor metaforice. Văpaia asfințitului se potolea cu încetul, iar munții deveneau negri pe cerul roșu, întunecat. O umbră, un început de noapte cu licăriri de jăratic în spuză, pătrundea în odaie, colorînd mobilele, pereții, ungherele cu tonuri de cerneală și purpură. Oglinda căminului, răsfrîngînd zarea, părea o pată de sînge. (p. 187) Cînd trecură podul de la Asnière și văzură rîul plin de vaporașe, de pescari și de luntrași
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu fierturi din flori de mușețel și din planta boașele popii. SURDITATE Pentru otită cu guturai (de năjit), Într-o ceapă scobită, se pun râme spălate În vin alb. Se Înfășoara ceapa În câlți și se pune la copt, În spuză. Când s-a copt bine, ceapa se scoate din sobă sau din cuptor, iar lichidul se picură câte 3 picături În fiecare ureche. Contra scăderii auzului, se foloseau următoarele tratamente: Se introducea În ureche un dop de vată sau de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sfeclă roșie făcută felii și unse cu rachiu; hrean pisat și oțet. Legători la burtă cu boz pisat și oțet, cu flori de trandafir și făină de grâu, cu brusture, ceapă și zârnă, stropite cu spirt, rachiu sau oțet, cu spuză din vatră și oțet, cu ceapă și hoștină de stupi, cenușă și huște, cenușă și oțet, drojdie și oțet, flori de trandafir roșu și oțet, amestecate cu tărâțe de grâu și stropite cu rachiu; cu humă arsă și oțet, cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rășină de plopi sau de duzi. Consum de țuică cu mentă. Cataplasme pe burtă cu mentă, cu pâine arsă și rachiu de drojdie, cu oțet sau rachiu. Legători cu ceapă, mere pădurețe, cu ou și oțet cu pelin, huce și spuză, cu flori de trandafir și oțet, cu sfeclă crudă și rachiu, cu bobâlnic fiert și prăjit, amestecat cu ou și oțet; cu pelin, ceapă, oțet și spuză; cu zârnă. Băi cu fiertură de baghiță sau cu leșie amestecată cu argilă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Legători cu ceapă, mere pădurețe, cu ou și oțet cu pelin, huce și spuză, cu flori de trandafir și oțet, cu sfeclă crudă și rachiu, cu bobâlnic fiert și prăjit, amestecat cu ou și oțet; cu pelin, ceapă, oțet și spuză; cu zârnă. Băi cu fiertură de baghiță sau cu leșie amestecată cu argilă. Ceaiuri și concentrate cu cățușnică (iarba vântului), pălăria cucului, priboi, planta ciorii. Celor "stricați" rău la burtă, li se fixa pe pântece un fitil aprins, care se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
amestecate cu ceară curată și hrean ras; gândaci de frasin pisați, cu găinaț; cu semințe de muștar, mămăligă pripită, ovăz prăjit; hrean ras stropit cu rachiu de drojdie; cu hoștină de albine; sfeclă roșie fiartă și dată prin răzătoare; cu spuză din vatră din esență de lemn tare, dar și din tei; cu seu de oaie. În cazuri grave: legători cu parafină, iarbă de mare, hoștină de albine și tărâțe de grâu; cu hrean ras, tărâțe de grâu, borș proaspăt, hoștină
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de frunze de nuc verzi, În care se adaugă sare de bucătărie. Comprese cu apă rece și sare, cu borș proaspăt de tărâțe de grâu, cu leșie din ciocălăi, cu oțet, soluție de piatră acră, rachiu de tescovină, spirt medicinal, spuză de cenușă din lemn de tei, cu țipirig (amoniac) amestecat cu unt de migdale, cu rouă de pe flori. Spălături cu fiertură de boz verde, de buruiana de blânde, de arsenică, de rădăcină de brusture fierte În apă și tărâțe de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
zeamă de rostopască; cu rădăcină și frunze pisate de ștevie; cu rădăcină de ștevie, usturoi și sare, cu rouă de plante, cu fiertură de coada calului și sânzâiene. Pe zona afectată se aplică, adesea, o măslină fără sâmbure, coaptă În spuză. CĂDEREA PĂRULUI (alopecie, chelie) Pentru Încetinirea și oprirea căderii părului de pe cap, de-a lungul vremii, În medicina populară se aplicau următoarele tratamente: Se spală capul cu leșie În care s-a fiert iarbă mare, cu borș proaspăt făcut din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
putere venele de la mâini, de la gât, tâmplele și se stropește cu apă rece pieptul bolnavului. Se dă celui leșinat să inspire oțet tare. Se dă bolnavului să bea ceai de urzică, de porumbele necoapte, de giugiumă creață sau oțet cu spuză de cenușă. Când "răutatea" (leșinul) vine de la "mâncat lacom", i se dă bolnavului să sugă lapte din plante de alior, care provoacă diaree și "ușurarea burții". Dacă leșinul este cauzat de băuturi alcoolice, consumate În cantități mari, "afumatului" i se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
brădișor, o linguriță din părțile aeriene ale plantelor la o cană cu apă, care se consumă dimineața, la o oră după micul dejun. Tinctură de ardei ute, preparată din 4-5 ardei macerați Într-o ceașcă de rachiu tare de tescovină (spuză), timp de o săptămână. Se pun 20-30 de picături Într-un ceai amar (din anghinare, unguraș sau țintaură) și se bea câte o cană de 3 ori pe z, timp de cel puțin o lună. Ceai din coacăz negru, o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
usturoi copt cu miere, să mănânci pe nemâncate. Alta: să fierbi smochine cu vișine, să strecori și să bei. Alta: să fierbi sămânță de nalbă albă cu vin și să bei. De trânji (hemoroizi), când vor fi ieșiți: să stingi spuză cu oțet tare și să pui Într-o cârpă și să pui la șezut cât vei putea răbda; după aceea să fierbi praf și cu zeamă să te speli acolo unde sunt trânjii ieșiți. Cand te mănâncă ochii: șofran și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
alte afecțiuni ale urechilor): să pui pe ureche usturoi pisat sau să bagi o măslină În urechea bolnavă. Alt leac: râme spălate, cu vin alb, să le pui Într-o ceapă scobită, Învelită În câlți uzi, să se coacă În spuză, s o storci apoi și să pui 3 picături Întro ureche și 3 În cealaltă. Vătămătură (afecțiune externă sau internă, mai ales la burtă): să iei iarbă de vătămătură sau iarba ranei, să faci ceai, iar planta fiartă s-o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
leacuri: se ia o lingură de miere curată sau amestecată cu cuișoare, se pune Într-o sticluță cu 9 fire de cuișoare, se astupă cu grijă, se Învelește sticla Într-o bucată de aluat sau mămăligă și se lasă În spuză să fiarbă foarte bine, până ce mierea capătă culoarea cuișoarelor. Se scoate apoi din foc și se lasă să se răcească, după care se pun 1-2 picături În ochi. Pentru spălarea ochilor umflați și obosiți se folosește apă de ceapă Îndulcită
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
au să urmeze lucrurile mai departe. Vedeau parcă cele șapte vițelușe cum se fac vițele, juninci, cum ajung în cele din urmă vaci și ele, și cum le vinde Păcală și pe ele și se întoarce de la târg cu o spuză de vițelușe, toate flămânde, toate pornite din fire să se facă vițele, juninci și vaci în cele din urmă." (Ioan Slavici, Păcală în satul lui) (b) "Adesea ieșea Aleodor la vânătoare ca să-și petreacă ceasurile ce-i prisosea de la trebile
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acestei mărețe misiuni. Dar există și piedici peste care scriitorul nu a putut trece. (Ă). Există În Bijuterii de familie un personaj central, Marinică, omul care aprinde În satele din câmpia Dunării focul răscoalei, agitatorul care stârnește Într-o vâlvătaie, spuza ce mocnea ascunsă În sufletele țăranilor. Dar Marinică, așa cum a fost construit de autor, nu este un erou ci o fantomă, plutind prin paginile cărții. (Ă). Ce anume a vrut să spună Petru Dumitriu cu acest personaj? Este greu de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fost De-a fraților durere,/ Ar fi căutat al vieții rost În vise și himere. (Ă)./ Din veac creștea spre el mereu/ Un murmur fără nume/ Zadarnic lanțul lung și greu Cerca să Îl sugrume -/Revoltă aprigă mustea Jăratecul sub spuză!/ În beznă se ivise-o stea - Râvnită călăuză./ Poetul clocotea acum De vajnic dor de viață/Setos să Își deschidă drum Prin caerul de ceață;/Și despicând Într-un târziu Însingurării zidul,/În minte Îi pătrunse viu Cu torțe mii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la doar un an după o lungă perioadă de tăcere editorială impusă de regimul comunist. „Bucătăria noastră populară nu se reduce la mămăligă, borșul de chitici, pe care atât de pitoresc îl descrie Calistrat Hogaș; nici la bureții copți în spuză, călugărește, sau la halcana de carne tăvălită-n schinduf și pârjolită pe jăratec. [...] Există la români câteva procedee culinare, născocite parcă anume pentru a uimi până și pe cel mai sceptic locuitor al acestei planete, stârnind admirația și zavistia bucătarilor
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]