985 matches
-
prea ai reușit să atingi, să surprinzi acea lumină, nu ai reușit să faci ce-ți doreai. Mai ales în peisaj, automat nu îți iese cum ai fi vrut, iar la compoziție,cam la fel. Totdeauna va exista o oarecare stângăcie, se pierde ceva, poate că nu reușești să atingi un centru de interes pe care ți l-ai dorit, sau așa cum l-ai văzut, sau poate sunt prea multe detalii. Acum când mă gândesc... sunt lucrări de care mă bucur
PENELUL LUMINII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382890_a_384219]
-
se transformă în explorare continuă care duce la transformare și schimbarea sensului. El ia un volum grosier și îl face diafan sau aduce în operă animale exotice ca să sublinieze stranietatea, alienarea socială. Rinocerul cu formele sale stranii, acest melanj de stângăcie, timiditate și violență a devenit de peste nouă ani, personaj. Așa cum un scriitor cercetează ani de zile același personaj, la fel sculptorul cercetează aceeași formă. Până îi respiră aerul. Apoi, impregnat de această descoperire, merge mai departe, transformat. De la delicatețea paradoxală
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93000_a_94292]
-
este un merit real și pe deplin lăudabil! Totul este, la CĂTĂLIN MOLDOVEANU, atât de proaspăt-onest, întru dilatarea pupilei, obsedată de amănuntul ne-semnificativ - întru inocența actului de auto-labirintizare! - încât i se pot/trebuie să i se poată ierta multe stângăcii! Cum remarcă și prefațatorul (de data aceasta, în mod corect!), CĂTĂLIN MOLDOVEANU experimentează și în domeniul structurii strofice: două strofe (o nonarie + o cvinarie), la care adaugă (cu efecte variabile, de la caz la caz, de la poem la poem) un vers
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
-l și pe poștaș. Am găsit locul unde de obicei se împiedica de tigaie și mă adăposteam sub schele, să trag cu ochiul. Rămânea speriat sub grinzile ce sprijineau casa scărilor și nu respira ușurat decât atunci când îl iertau pentru stângăcia lui. Apoi schimbau câteva cuvinte despre mine și cineva de la etaj îl ruga să facă bine să ducă tigaia aceea de tablă la cotețul găinilor. Când ieșea la soare, își mijea ochii, adulmeca grinzile proaspete de brad, de la el am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
toate amănuntele. Și spălată. Cu costumul lui Benjamin agățat în fața mea, ca să-l văd. Fără să plâng, fără violență. Și nu pe bani. Iar duminică am făcut, de disperare, tot ce se poate face cu un bărbat. Uneori poate cu stângăcie, dar fii sigur că el n-a observat. L-am lăsat să se folosească de tot trupul meu, iar dacă uita câte câte ceva, îi aminteam eu. Până duminică n-am făcut nimic altceva decât să mă pregătesc ca pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
neașteptate în mijlocul unui grup de vânzători de ziare am aruncat câteva priviri scurte peste umăr. Era un bărbat, surpriză, surpriză, de aproape treizeci de ani, purtând o haină de stofă; rămăsese nemișcat în mijlocul trotuarului, cuprins de o confuzie palpabilă. Câtă stângăcie! Dacă aș fi crezut că tipul este doar genul de maniac trist care se excită urmărind femei necunoscute la cumpărături, m-aș fi întors brusc către el să-i trag o sperietură zdravănă. Dar speram să fie mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Semnată M. Agheev, cartea rămâne, totuși, o carte cu autor necunoscut, pentru că nimeni, niciodată, nu la cunoscut personal pe cel care o semnează. Este și motivul pentru care majoritatea celor care se întreabă cine este autorul romanului din care lipsesc stângăciile unui debutant atribuie cartea unor autori deja consacrați în deceniul al patrulea al secolului XX. Între aceste presupuse paternități, numele lui Nabokov, care pe atunci semna cu mai multe pseudonime, printre care Sirin, este invocat cu cea mai mare insistență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
s kokainom (Romanul cocainei) și fără subtitlul Din însemnările unui bolnav. Critica romanului înregistrează noi nume, printre care cel al slavistului V.Veidle care, în revista Krug, nr. 2, 1936, întreprinde un examen tematic și poetic al cărții, semnalându-i stângăciile de stil, dar și punând în valoare „sinceritatea“ cuceritoare a autorului care „poate să nu placă, dar pe care nu-l poți uita ușor“. Nu tot atât de favorabil cărții proaspăt publicate se dovedește a fi poetul și criticul literar V. Hodasevici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
paternitatea operei. Semnată M. Agheev, aceasta rămâne totuși o carte cu autor necunoscut, pentru că nimeni, niciodată nu l-a cunoscut personal pe autor. Este și motivul pentru care majoritatea celor care se întreabă cine este autorul romanului, din care lipsesc stângăciile unui debutant, atribuie cartea unui autor rus deja consacrat în deceniul al patrulea al secolului nostru. În aceste presupuse paternități, numele lui Vladimir Nabokov, care pe atunci semna Sirin, este invocat cu cea mai mare frecvență. Hai, leneș blestemat. (germ.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Strickland văzute pentru prima dată ar găsi mintea oamenilor mai pregătită pentru ele. Dar nu trebuie să uităm că în viața mea nu văzusem ceva de genul acela. În primul rând, m-a luat prin surprindere ceea ce părea să fie stângăcia tehnicii lui. Deprins cu desenele maeștrilor clasici, convins că Ingres este cel mai mare desenator al vremurilor moderne, mi s-a părut că Strickland desenează foarte prost. Habar n-aveam de simplificările la care țintea. Îmi aduc aminte o natură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
aproape că Îl atingeai cu cotul pe cel ce ședea la masa alăturată. Dar nu un road-show, adăugă ea. Purta un taior violet și fuma țigări subțiri și lungi, din acelea din care fumează animatoarele din baruri, strângându-le cu stângăcie Între degete. Filmul se numea Sex, minciuni și casete video. Mă gândeam că femeia asta probabil că nu avea video acasă, dacă vroia să vadă În oraș un astfel de film. De fapt, nici eu nu aveam video acasă. — În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
muguri: ochii tăi Se deschideau în floare, când lampe din odăi Burau lumină scumpă la geamul de trăsură, Cu foarte mare frică te-am sărutat pe gură. Și te-am rugat cu ciudă, de mila mea plângând, Să uiți de stângăcia băiatului ce sânt Că eu visez... cum pruncul flămând la sân, la maică, De carnea ta curată și albă, de nemțoaică. Mai rară ca răcoarea în luna lui Cuptor, Mi-ai lunecat în brațe, ai desfăcut fuior Tot părul ca
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
opri din spălat curioasă să vadă până unde putea duce nebunia mijlociei, gata să intervină dacă era cazul, pentru a opri joaca ei periculoasă pentru cele mici. Eleonora, începu să-și sărute sora, ca și cum ar fi sărutat un băiat. Simțea stângăcia partenerei sale de joacă. Când nu-i plăcea cum reacționează, îi mai dădea câte un ghiont sub coaste și îi explica cum să-și țină gura, limba, cum să răspundă la ce face partenerul în brațele căreia se afla. Cu
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
olarul/ pe masă/ modeleaz în lutul argilos o ceașcă/ pe care pictez un smarald./ capodopera o veți recunoaște/ sorbind cu drag/ cafeaua din mine.”( Talentul) La început de drum Cristina Bălășoiu atacă o formulă poetică care i se potrivește, cu toate că stângăciile inerente debutului, și ne putem aștepta, pe viitor la nașterea întru metaforă a unei poete autentice doar dacă va continua să-și perfecteze mijloacele de exprimare către un lirism pur, esențializat, curățat de zgura clișeului păgubos, ca în acest frumos
FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362798_a_364127]
-
imensele aripi ale îngerului copilăriei, să-ți fie mantie. Dacă ar ști să-ți spună ce veșmânt anume să porți. Dacă ne-ar putea avertiza asupra celui pe care-l vom țese mai întâi, cu un avânt febril, cu mare stângăcie probabil, aidoma unui copil încăpățânat ce nu încetează să ardă de dorință până când nu soarbe cu totul cel mai uriaș dintre dulciuri: rotundul lumii. II Dacă steaua aceea ar avea, în găvanele ochilor tăi, căutătura fecundă a imparțialității, ai vedea
GOYA GUTIÉRREZ, DESPRE CONVIEŢUIREA NOASTRĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362365_a_363694]
-
el nu putea să mai renunțe la actul creației pentru că devenise o parte a vieții sale. Ceea ce dorea era să se perfecționeze tot mai mult în arta de a scrie depasindu-se pe el însuși și lăsând la o parte stângăciile ce îl opreau uneori să exprime în scris tot ce avea în mintea să. Gogol în ,,Spovedania mea de scriitor" a spus: ,,Am reusit numai acolo unde m-am inspirat din realitate...fantezia nu mi-a dezvăluit până astăzi nici un
NOPTI CHINUITOARE ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368274_a_369603]
-
Cred că am băut prea multă! Tot timpul parcă nu mai ajunge... Sabina, se uită la mine cu un aer aiurit, ușor involuntar, de parcă ar spune: ,, ăsta pe lângă că este beat, e și prostălău, săracul..." Încerc să ies totuși din stângăcia momentului: - Vorbesc foarte serios, semeni atât de mult cu cineva cunoscut! Sabina schițează un zâmbet indiferent și îmi răspunde: - Nu ești primul om care îmi spune asta, deși bărbații obișnuiesc să folosească genul acesta de abordare cu majoritatea femeilor... Cu
AZI, DUMINICA (3), POVESTE NETERMINATĂ (2) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368521_a_369850]
-
Cred că am băut prea multă! Tot timpul parcă nu mai ajunge...Sabina, se uită la mine cu un aer aiurit, ușor involuntar, de parcă ar spune: ,, ăsta pe lângă că este beat, e și prostălău, săracul..." Încerc să ies totuși din stângăcia momentului:- Vorbesc foarte serios, semeni atât de mult cu cineva cunoscut!Sabina schițează un zâmbet indiferent și îmi răspunde:- Nu ești primul om care îmi spune asta, deși bărbații obișnuiesc să folosească genul acesta de abordare cu majoritatea femeilor... Cu
AZI, DUMINICA (3), POVESTE NETERMINATĂ (2) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368521_a_369850]
-
din bugetul constituit din banii noștri, ca și cum ar promite că dau de la ei un bacșiș. Care, și acela, luat ca atare, după ce că nu e adevărat e și jignitor. Luați toate promisiunile electorale sau măsurile guvernamentale care le-au preîntâmpinat cu stângăcie propagandistică, și vedeți dacă ele conțin altceva decât măsuri sau promisiuni de a reașeza bugetul constituit din banii noștri. Aceasta nu poate fi decât o rușine pentru știința politicii, căzută-n derizoriul unor penibile menevre de băieți care, tocmai pentru că
NEGOCIERE ŞI DEROGARE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367797_a_369126]
-
activitate de creație literară, nimic mai firesc decât un debut în poezie foarte timpuriu, încă din ultimii ani de liceu, care nu a trecut neobservat și a fost apreciat de voci autorizate ale criticii literare drept unul promițător, cu toate stângăciile inerente vârstei sale poetice. În primele două volume citate, Adrian Trifan cultivă o poezie de factură clasică, la care se reține o anume muzicalitate, o atenție aparte acordată prozodiei cizelată în chip parnasian, cu un evident simț al limbii și
VIRTUŢILE JURNALULUI LIRIC DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367988_a_369317]
-
culoare cu nimeni nu te-mpart, a mea te vreau întreaga. să-ți mușc din sânii albi, din pulpe dezgolite, pe trupul tău s-alunec , sărut să-ți pun cascadă, pe pielea ta mai albă că pudica zăpadă îmi iartă stângăcia doritelor pripite. atras de-a tale adâncuri ,cănd prea grăbit cobor, de tine absorbit, îmi sting numai un dor. **** din buzele-ți că mierea mai îndulcesc o noapte din carnea-ți fragedă cu foame gust îmbracă-mă-n iubire și
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
precum niște ceasuri deșteptătoare- să râdem doar la glume, să iubim doar dacă suntem iubiți,să țipăm când suntem enervați, să plângem când suntem supărați.. toate aceste trăiri sunt manevrate de rațiune. Inima este uitată într-un colț sfărâmat în stângăcia pieptului. Am uitat să ne ocupăm și de sentimentele infime..să le trăim cu aceeași intensitate cum sunt trăite ura, invidia, răutatea. r trebui să ne oprim, să ne punem mâinile la ochi, iar în întunericul abisal să lăsăm inima
CINE SUNTEM de IONEL CADAR în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349533_a_350862]
-
de Sus atât a putut face pentru roabele sale care nu știu să țină sacul. Consolarea voastră, chiar și tardiv-decenială îmi face bine. Mulțam! Devenisem tristă, titlul ales de mine, încărcat de autoironie și de dorința de a-mi scuza stângăciile, m-a trădat. De fapt doreai să te pui cu totul și cu totul la adăpostul lui, veți puncta, Apriliștieni Bolunjiști Bobdărici. Dacă vă voi spune că am fost atât de afectată încât m-am lăsat de scris vreo cinci
MIGDALE DULCI-AMARE: „GÂNDIREA OVARIANĂ” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/349680_a_351009]
-
Autorului Ascut mereu săgeți de chibzuință Dar nu și-atunci când tu mă scoți din rând Și-ți potrivești dorință cu dorință În rama unei treceri... Mai flămând De fiecare dată când schimbarea Îți pârguiește zâmbetul de mai Mi-e pasul stângăciei, pierd cărarea Uit să respir și mai răstorn un rai În palma ta de zbor,catifelată... Cum mă răsfăț? Privindu-te... Și-atât... Și chiar de-mi e lumina deocheată Tot îmi deschei cascadele la gât Ca să-mi continui curgerea-nspre
GÂND RĂVĂŞIT de AURA POPA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349027_a_350356]
-
familiei Teuș și a prietenului acestuia. S-au confiscat „Primul cerc”, „Banchetul învingătorilor”, „Republica muncii” și poeziile despre lagăr. Această lovitură sub centură îi provoacă scriitorului o mare suferință: „(...)iată, a fost suficient un pas greșit, a fost suficientă o stângăcie, și tot planul, toată munca de-o viață a naufragiat. Și nu numai munca mea de-o viață, ci și testamentul milioanelor de dispăruți, al celor care nu putuseră să-l șoptească pe-al lor, al celor care, muribunzi pe-
A. SOLJENIŢÎN. VIŢELUL ŞI STEJARUL. de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349388_a_350717]