768 matches
-
naturale de pave ar costisi mai puțin decât bolovanii de la Bistrița chiar și când aceste pietre naturale s-ar plăti tot cu acel preț cu care s-au plătit pietrele naturale de pave pentru paveaua din Cernăuți și anume: un stânjen cubic, cu 180 lei (precum s-au plătit băieșului Ghiorghi Biciușcă din satul Roș, nr. casei 70, de lângă Cernăuți), pentru că scumpa chirie a bolovanilor de Bistrița costisește de la Bistrița pân la Iași mai mult decât ar costisi aratata producere a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să binevoiască a ordona: ca, la facerea pietrelor cubice la Movila lui Purcel, din acele pietre care nu vor fi bune pentru producerea acelor cubice să se facă pietre naturale de pave cu 4 fețe și să se așeze în stânjeni cubici pentru întrebuințare la paveluirea capitaliei, despăgubindu-se lucrătorii pentru fiecare stânjen cubic de aceste pietre naturale, fiindcă numai în acest chip vor pute ei ave subzistența trebuitoare și vor fi în stare a produce pietrele cubice din stânca de dolomit
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lui Purcel, din acele pietre care nu vor fi bune pentru producerea acelor cubice să se facă pietre naturale de pave cu 4 fețe și să se așeze în stânjeni cubici pentru întrebuințare la paveluirea capitaliei, despăgubindu-se lucrătorii pentru fiecare stânjen cubic de aceste pietre naturale, fiindcă numai în acest chip vor pute ei ave subzistența trebuitoare și vor fi în stare a produce pietrele cubice din stânca de dolomit, mult mai vârtoasă, de la Movila lui Purcel tot cu acel preț
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pietrele cubice și acele naturale, fiind de calitate foarte vârtoasă, sînt potrivite pentru facerea unei șosele trainice, fiind și cu mare apropiere, apoi pe aceste temeiuri ar fi nimerit a să ordona ca, și din aceste dărmături să se clădească stânjeni cubici, spre a se vede la sfârșitul fiecărei luni câți stânjeni cubici de aceste pietre de șose s-au făcut, fiincă cu aceasta și prin contenirea cărăturii de piatră moale de la Fundul Pocrecii au a să despăgubi lucrătorii întrebuințați la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
176/1832-1852, f. 94. 18 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 275/1842, f. 1. 19 Ibidem, f. 6. 20 Ibidem, f. 30. 21 Ibidem, f. 32. 22 Ibidem, f. 34. 23 Potrivit calculelor petiționarului, un om putea săpa un stânjen de pământ în două zile sau putea sădi zilnic 60 de pomi (ibidem, f. 36). 24 Ibidem, f. 43. 25 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 292/ 1843, f. 4. 26 Potrivit unui document din 1841, "o măsură de apă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
schițe, planuri, fotografii la Biblioteca Centrală Universitară "M. Eminescu" din Iași. 39 ***Colecție de ofisuri domnești cătră Obșteasca Obici<nuită> Adunare a Moldovei și Adresele acesteia de la anul 1834 până la 1848, Tipografia Institutul Albinei, Iași, 1848, p. 262. 40 1 stânjen = 2,23 m (cf. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 59). 41 Vezi legenda din partea dreaptă-jos a Planului drumului apelor capitalei. 42 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 292/ 1843, f. 53 (anexa II/ 9). 43 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
s-a realizat până în anul 1867 cu ajutorul unor felinare sprijinite pe stâlpi, în care ardeau lumânări de seu. Sistemul de iluminare cu ajutorul fânarelor (felinareloră este descris de Costache Radu în felul următor: „(...) în centru erau fânare cam la 100 de stânjeni (aproximativ 200 metri), iar prin mahalale, la o depărtare și mai mare, câte un par înfipt în pământ avea în vârf un fânar mic și în fânar o lumânărică de său, (...ă se aprindeau de niște oameni care se numeau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lăcomie nu-i cu putință să povestească limba omenească!” (Povestea porcului, p.199) Memorabil prin exagerarea dimensiunilor rămâne și portretul lui Gerilă din Povestea lui Harap Alb: „[...] o dihanie de om care se pârpâlea pe lângă un foc de douăzeci și patru de stânjeni de lemne [...] avea niște urechi clăpăuge și niște buzoaie groase și dăbălăzate. Și când sufla cu dânsele, cea de deasupra se răsfrângea în sus peste scăfârlia capului, iar cea de desupt atârna în jos, de-i acoperea pântecele. Și ori de câte ori
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
martori, de staroste sau cel mai bătrân din sat, cu mulți martori, el având și palmacul acceptat, adică măsura oficială, din distanța de la unghia degetului mic, la cel mare îndoit cu o falangă. Se utiliza și cotul pentru măsurători, dar stânjenul se fixa cu palmacul, fiecare păstrându-și și „haragul” ca unitate de măsură pentru cearta cu vecinul. Împrejurul bisericii, pentru subzistența preotului trebuia să existe „pământul bisericii”, în 1877, 19 pogoane (8,5 ha). Nu știm acum cât a donat
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
pentru pământ în loc de compas; hlujeni coceni de porumb; hoină oină; nesfadnic pașnic; palmac măsură cu palma și degetul mare îndoit, aprox. 40 cm.; prăjină și măsură, și instrument la bătaie; răpăguș derdeluș (răcuș); sărbușcă hrana săracului, zer + făină; sâială sfială; stânjen măsură, aprox. 220 m.; tinchește suferă (boală); a zâghiri a tulbura, a ameți; a zgândări a întărâta; zgherăt, a zghera a răcni, plângând. b) PORECLE: aguridă, atacatu, basocel, bleotu, brișcan, brutariu, bulău, bulichi, buric, buriu, buruiană, cacea, căpreanu, cârtiță, chiruc
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
vinde și nu se comisionează decât prin intermediul lor. Într-o regiune forestieră precum această provincie, lemnul de foc ar trebui să se dea la preț mic, dar pădurile sunt ipotecate, veniturile lor sunt poprite; arborii se vând în picioare, astfel încât stânjenul de lemne (un stânjen cub) se vinde cu un preț enorm de până la 18 ducați (mai mult de 200 de franci). Marii proprietari își au bunurile puse drept garanție în acest fel; veniturile sunt sechestrate pentru mai mulți ani în
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
comisionează decât prin intermediul lor. Într-o regiune forestieră precum această provincie, lemnul de foc ar trebui să se dea la preț mic, dar pădurile sunt ipotecate, veniturile lor sunt poprite; arborii se vând în picioare, astfel încât stânjenul de lemne (un stânjen cub) se vinde cu un preț enorm de până la 18 ducați (mai mult de 200 de franci). Marii proprietari își au bunurile puse drept garanție în acest fel; veniturile sunt sechestrate pentru mai mulți ani în avans. Un mare boier
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
fa? - Aseară cred că ...aseară... - Ce codești atât, zi... ce-i? - A fost cam răcoare, să facem focul, zise Saveta, lăsând capul jos și luând la spălat niște blide. - Facem... facem... de ce să nu facem?... Se ridicase soarele de-un stânjen peste sat. Care bărbați mai tocmeau gardul vitelor, care așezau beciurile, care pregăteau lăsatul secului. Saveta trebăluia prin casă, îi veni să îngâne un cântec, își mușcă singură limba. Se certă în gând pentru ce era să facă și continua
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Varvara, strigă stinsă de durere, Varvara... apoi căzu pe patul nașterii păstrând în inima sa glasul fetei sale. Varvara. Lutul era fământat cu balega proaspătă de cal. Două mâini trecute de tinerețe munceau la amestecarea lor. Soarele trecuse de un stânjen pe cer, dar ardea ca un cuptor pregătit pentru copt. Rarița ar fi băut o gură de apă dar nu avea lângă ea. Înghiți în sec și continuă să pregătească lutul. “An călduros, dacă nu dă Dumnzeu ploaie, n-avem
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
face acolo... aleșverișul și neguțiia me în veci, atît eu cît și fii mei”. Iar Martha stareța scrie: „Noi priimind cerire dumisale i l-am dat,... și l-am măsurat,... în stînjini, adică cincisprizeci stînjini gospod (domnești) curmezișul și doaozeci stînjeni în lungu; și să aibă a da bezmen... pe tot anul cîti doaozeci lei”. Afacearea însă nu s-a făcut așa la „botul calului”, ci cu știrea și „cu iscălitura preaosfinții sale mitropolitului Moldovei Iacov”. Ar cam fi nevoie să
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
s-au străduit s-o aducă în paragină. Ascultă ce a consemnat Episcopul Melchisedec când a vizitat mănăstirea: „Biserica de la Chlincea este zugrăvită, dar zugrăveala în multe locuri este stricată... curtea este împrejmuită cu zid de piatră înalt de 2 stînjeni. Clopotnița în stare bună. Deasupra porței sînt cîteva chilii ruinate. În niște case proaste din curtea bisericii șade preotul. Afară de case mai sunt niște șuri, care se vede că au remas din timpul administrației călugărilor greci, sub care mănăstirea aceasta
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
tîlcurile implicite pe care mestecenii Încearcă să le comunice. trafic pe opt benzi - Între sensuri stingher un pîlc de mesteceni Rămînea la alegerea cititorului pe care grup de sensuri va fi dispus să pună miza. Stînjenel la gard Dacă un stînjen (unitate de măsură depășind cu puțin disponibilitățile de evaluare destul de reduse și de aproximative ale membrelor umane: palmă, cot, picior) are aproximativ 2 metri, stînjenelul, diminutiv alintător pentru o floare, poate atinge și un metru Înălțime. Stînjenul (o prăjină fasonată
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
gard Dacă un stînjen (unitate de măsură depășind cu puțin disponibilitățile de evaluare destul de reduse și de aproximative ale membrelor umane: palmă, cot, picior) are aproximativ 2 metri, stînjenelul, diminutiv alintător pentru o floare, poate atinge și un metru Înălțime. Stînjenul (o prăjină fasonată) este, pentru măsurătoarea rudimentară, un macroetalon, stînjenelul este și el, printre florile de grădină, una din cele mai zvelte și mai Înalte specii. Și poate că această talie Îi dă și aerul ușor stingher de floare rușinată
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
prea nedrept avîntat deasupra straturilor de flori mărunte ce o Înconjoară. Iată Însă o floare care, Într-o etimologie poate Închipuită, are un nume predestinat stînjenelii. (Nu e oare ciudat că o lungime și zveltețe excesive fac ca și de la stînjen, și de la stinghie să derive calități la fel tulburătoare ca stînjeneala și stinghereala?) Într-o strofă de demult, pe care n-o mai găsesc acum nici În minte, nici prin hîrtii, notam așezarea plină de un tîlc greu de deslușit
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
tulburătoare ca stînjeneala și stinghereala?) Într-o strofă de demult, pe care n-o mai găsesc acum nici În minte, nici prin hîrtii, notam așezarea plină de un tîlc greu de deslușit a irișilor (alt nume al stînjeneilor) „la un stînjen de cruda otavă”. Stînjenelul are pentru mine de multă vreme o aură simbolică nedezghiocată complet și l-am privit mereu cu o anume uimire dornică să-i afle taina. Poate că acum a ajuns la momentul În care ar putea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
realizat ideea de simbol, de direcțional. Cu prefixul pos-a marcat formal ideea de potecă și a se poticni, în sl. stezeá „cărare, drumeag”, alb. shteg „drum”, vgr. στοι̃χος „șir, rând”. Din viața limbii române au rezultat formele stânjen și a stânjeni, zgău și a (se) zgâi. Este de observat apoi faptul că rădăcina tog/tež/tek este contrasă dintr-o formă cu miezul lichid l/r, iar consoana inițială putea fi alta sau putea lipsi: magh. tölgy(fa
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
242 sine, 242 slab, 48 slav, 45 slavă, 52 a slăbi, 48 a slăvi, 48 Sofia, 51 Solun, 52 sorab, 51 soroc, 43 Spania, 67 a sta, 133 stană, 133 stare, 133 stat, 133 stăpân, 66 stâlp, 133 stână, 133 stânjen, 105 a stânjeni, 105 steag, 133 steajăr, 133 stei, 53 stejar, 105 stog, 105 strachină, 131 strai, 135 a strivi, 195 strugure, 130 strujan, 130 șchei, 51 șchiop, 99 șleahtă, 52 șleau, 52 șop, 51 ștevie, 105 șuviță, 129 tain
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
slab, 48 slav, 45 slavă, 52 a slăbi, 48 a slăvi, 48 Sofia, 51 Solun, 52 sorab, 51 soroc, 43 Spania, 67 a sta, 133 stană, 133 stare, 133 stat, 133 stăpân, 66 stâlp, 133 stână, 133 stânjen, 105 a stânjeni, 105 steag, 133 steajăr, 133 stei, 53 stejar, 105 stog, 105 strachină, 131 strai, 135 a strivi, 195 strugure, 130 strujan, 130 șchei, 51 șchiop, 99 șleahtă, 52 șleau, 52 șop, 51 ștevie, 105 șuviță, 129 tain, 56 talaz, 130
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a arșiței dogoritoare. Băieții starostelui au mers la dascălul Ioan să găsească vreo ieșire din greaua încercare la care erau supuși locuitorii sălașului. Vremea se anunța îmbietoare drumului parcurs de cei doi tineri. Soarele de abia se ridicase de vreun stânjen, iar roua nu se risipise de pe firele adormite ale imașului. Cărarea urca domol spre Sângeap și se afunda, întortocheată, în valea pârâuașului, care răcorea setea oilor, păscute de ciobanii locului. Băieții, călări, se întreceau și cântau din frunză, pentru a
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
și dragostea față de câini sau canari, povestea fără sfârșit despre fiul pierdut, povești din familii de proletari sau mic-burghezi, unele rostite în dialect și condimentate cu înjurături în polonă, celelalte într-o limbă oficială, sacadată și scurtată la lungimea unui stânjen, unele al căror motor era infidelitatea și altele pe care abia mai târziu aveam să le înțeleg ca istorii în care era vorba despre tăria spiritului și despre jalnica slăbiciune a cărnii. Toate astea și mult mai multe încă - nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]