394 matches
-
Gheorghe Ionescu - nr. 1 - 9; 6 - 40 Str. Slt. Erou Gheorghe Ionescu - nr. 11 - 19, 2 - 4; Str. Sold. Enache Ion Str. Sold. Florea Ionescu Str. Sold. Ion Ristea Ale. Sold. Nicolae Barbu Str. Stânjeneilor - nr. 1; 2 - 4; Str. Stânjeneilor - nr. 3 - 5; 6 - 8; Str. Stolnici Str. Șoldanului - nr. 23 - 101; 42 - 86 bis Str. Șoldanului - nr. 1 - 5; 2 - 6 Str. Șoldanului - nr. 7 - 11; 8 - 12; Str. Teascului Ale. Tomești Int. Trei Brazi Str. Trei Brazi Str.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
speciei capul șarpelui - Echium russicum din situl Fânețele seculare Frumoasa Anexa nr. 6 la Planul de management - Harta cu distribuția speciei târtan - Crambe tataria din situl Fânețele seculare Frumoasa Anexa nr. 7 la Planul de management - Harta cu distribuția speciei stânjenel - Iris aphylla ssp. hungarica din situl Fânețele seculare Frumoasa ABREVIERI IUCN - Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii SMIS - Sistem Unic de Management al Informației CSNR - Cadrul Strategic Național de Referință POS Mediu - Programul Operațional Sectorial Mediu ROSCI - Situl de Importanță Comunitară
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
sud-vestică, a generat o diversitate fitogeografică ridicată, fiind prezenți taxoni cu origini foarte diferite: a) circumpolare: rogozul - Carex diandra; ... b) euroasiatice: spălăcioasa - Senecio integrifolius, toporașul - Viola pumila; ... c) europene: poroinicul - Orchis ustulata; ... d) central-europene: laptele câinelui - Euphorbia dulcis; ... e) continentale: stânjenelul de stepă - Iris ruthenica, cinci degete - Potentilla alba, dedițelul - Pulsatila patens, gălbinarea - Serratula wolffi, veronica - Veronica incana; ... f) pontice: barba boierului - Ajungă laxmanni, vinețeaua - Centaurea marschalliana, sipica - Cephalaria uralensis, zambila pitică - Hyacinthella leucophaea, clopoțelul - Asyneuma canascens; ... g) mediterano-pontice: lintea pratului
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
lintea pratului - Lathyrus pannonicus; ... h) mediteraneene: usturoiul sălbatic - Allium flavum, trinița - Trinia glauca; ... i) balcano-dacice: centaurea - Centaurea banatica. ... Speciile floristice de interes conservativ prezente în situl Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa sunt următoarele: dedițel - Pulsatilla patens, dedițel mare - Pulsatilla grandis, stânjenel - Iris aphylla ssp. hungarica, târtan - Crambe tataria, capul șarpelui - Echium russicum. Vegetația tufărișurilor este insulară, ocupând mai puțin de 1% din întreaga suprafață a sitului. Cu toate că în perimetrul sitului au fost înregistrate insule de tufărișuri, ele nu constituie fitocenoze, ci
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
zona de mlaștină, chiar fitocenoze higrofile. Porțiunile de versanți însoriți, cu expoziție vestică, îndeplinesc condițiile pentru o vegetație de pajiști xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru specii de interes conservativ cum sunt: dedițeii - Pulsatilla grandis și Pulsatilla patens, stânjeneii - Iris aphylla ssp. hungarica, târtanul - Crambe tataria și capul șarpelui - Echium russicum. Datorită prezenței acestor specii, habitatul are valoare conservativă ridicată, o diversitate floristică ridicată, îmbinând elemente xerofite și xero-mezofile, mediteraneene, pontice, central europene și eurasiatice, cu accent pe cele
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
sarmatice sau, în funcție de compoziția de specii, combinații ale acestora. Porțiunile de versanți însoriți, cu expoziții puternic expuse, îndeplinesc condițiile pentru o vegetație de pajiști xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru specii precum dedițeii - Pulsatilla grandis și Pulsatilla patens, stânjeneii - Iris aphylla ssp. hungarica, târtanul - Crambe tataria și capul șarpelui - Echium russicum. Primăvara, pajiștile sunt decorative prin coloritul florilor de dediței - Pulsatilla grandis și Pulsatilla patens, ruscuțe - Adonis vernalis și frăsinel - Dictamnus albus, care răzbat din gramineele aflate în primele
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
sau presat care să certifice acest lucru. Necesită monitorizare în continuare pentru a se constata dacă absența este una temporară sau definitivă. Harta cu distribuția speciei târtan - Crambe tataria este prezentată în Anexa nr. 6 la Planul de management. Specia stânjenel - Iris aphylla ssp. hungarica este prezentă în sit, cu o populație de mărime medie. Evaluările calitative și cantitative au evidențiat un număr de indivizi suficient pentru a asigura continuitatea și conservarea ei. Rezultatele privind structura populației, funcțiile și arealul ocupat
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
generate de potențiala restrângere a habitatului, prin ararea terenurilor și datorită alunecărilor de teren, de competiția cu specii alogene, cu potențial invaziv, de insuficienta informare și conștientizare a populației locale cu privire la valoarea ei în cadrul patrimoniului natural. Harta cu distribuția speciei stânjenel - Iris aphylla ssp. hungarica este în Anexa nr. 7 la Planul de management. Obiectivele conservării biodiversității sunt următoarele: a) menținerea habitatelor stepice, printr-un cosit tradițional; ... b) extinderea și îmbunătățirea structurii tufărișurilor din sit, prin conservarea lor, interzicându-se defrișarea
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
cu distribuția speciei capul șarpelui - Echium russicum din situl Fânețele seculare Frumoasa Anexa 6 la Planul de management Harta cu distribuția speciei târtan - Crambe tataria din situl Fânețele seculare Frumoasa Anexa 7 la Planul de management Harta cu distribuția speciei stânjenel - Iris aphylla ssp. hungarica din situl Fânețele seculare Frumoasa ----
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
a pielii/agent de mascare Ipomoea Purga Resin este o substanță rășinoasă obținută din rădăcinile cu tuberculi, uscate, de jalapă, Ipomoea purga, Convolvulaceae Agent de întreținere a pielii/agent de mascare Iris Florentina Extract este un extract din rădăcini de stânjenel (iris), Iris florentina, Iridaceae Tonic/agent de mascare Iris Florentina Root este rădăcina uscată de iris, Iris florentina, Iridaceae Tonic/agent de mascare Iris Florentina Root Powder este o pudră obținută din rădăcini de iris, Iris florentina, Iridaceae Tonic/agent
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
este rădăcina uscată de iris, Iris florentina, Iridaceae Tonic/agent de mascare Iris Florentina Root Powder este o pudră obținută din rădăcini de iris, Iris florentina, Iridaceae Tonic/agent de mascare Iris Germanica Extract este un extract din rădăcini de stânjenel albastru, Iris germanica, Iridaceae Agent de întreținere a pielii Iris Pallida Extract este un extract din rădăcini de iris, Iris pallida, Iridaceae Tonic/agent de mascare Iris Versicolor Extract este un extract din rădăcini de Iris versicolor, Iridaceae Emolient/tonic
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
Parcul Crâng ocupă 10 hectare din această pădure care constituie principala zonă verde a Buzăului. Ea nu este desemnată ca arie naturală protejată, dar pe teritoriul ei sunt protejate câteva specii de plante, ca laleaua pestriță, laleaua de crâng și stânjenelul de baltă. În comunele învecinate Țintești și Costești se află alte resturi din Codrii Vlăsiei pădurile Frasinu, respectiv Spătaru. În curtea aflată la intersecția între strada Crizantemelor și strada Tudor Vladimirescu, în dreptul parcului din fața Colegiului B. P. Hasdeu, se află
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
o vegetație acvatică bogată. La suprafața bălților apar plantele plutitoare cum ar fi ciulinul de baltă care are rădăcina fixată dar și lintița, de exemplu, care nu are rădăcina fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim nuferi albi, nuferi galbeni, săgeata apei, stânjenelul galben, etc. Vegetația lemnoasă a luncilor cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim plop, răchită, salcie, arin, etc. Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
ocrotite de lege. Astfel, la circa 9 km de oraș și la 1 km lateral de drumul european E85 se află rezervația floristică Ponoare unde există dediței (Pulsatilla patens și Pulsatilla montana), rușcuța de primăvară (Adonis vernalis), frăsinei (Dictamnus albus), stânjenei (Iris coespitosa și Iris sibirica), bulbuci (Trolius europaeus) etc. Tot în apropiere de Suceava, la 6 km de oraș, pe teritoriul comunei Moara, se află rezervația floristică de la Frumoasa, mai mică decât cea de la Ponoare, cu specii asemănătoare, dar și
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
la cca 10 km SE de orașul Timișoara, pe teritoriul constituit din rezervația propriu-zisă (17,8 ha) și zona din jurul rezervației. Zona din jurul orașului este formată din câmpie, păduri și ierburi. Se găsesc plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Fauna pădurilor cuprinde mamifere, reprezentate de insectivore și rozătoare. Păsările sunt numeroase, având importanță cinegetică (fazanul). Fauna de silvostepă și stepă, prezintă un număr mare de specii de interes cinegetic (iepurele, căprioara, prepelița, potârnichea, fazanul etc.). Teritoriul
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii. Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute - "Fânațele Clujului" și "Rezervația Valea Morii". În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
are fertilitate ridicată. Restul terenului este podzolit cu aspect albicios. Pădurile aparțin vechilor codri ai Vlăsiei. În zonele de lunca apar pâlcuri de păduri de esență albă (salcie și plop). Pe terenurile mlăștinoase se dezovolta trestie}trestia, papura, rogozul și stânjenelul. Fauna naturală este reprezentată prin pești care populează iazurile și apele. Speciile cele mai răspândite sunt: bibanul , calcanul , crapul , știuca, roșioara, linul , carasul și săbioara. În iazuri mai cresc tenul și crapul chinezesc. În păduri și în câmpie trăiesc iepuri
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
foarte diferită: bradul alb, fagul, molidul (pe văile Sirod, Meștera, Sebeș ș.a.), alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieșul, socul, izma ș.a., sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de munte, buha, huhurezul ș.a. În apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac și țipar. Mănăstirea
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
cresc multe plante hidrofile ca: papură ("Typha latifolia"), stuf ("Phragmites australis"), rogoz ("Carex arenaria"), pipirig (tipirig) ("Eleocharis palustris"), podbal ("Tussilago farfara"), lintiță ("Lemna minor"), coada-calului ("Equisetum arvense"), nufărul galben ("Nuphar lutea"), laptele-cucului ("Euphorbia helioscopia"), ruscuță ("Adonis flammea"), izma-broaștei ("Mentha aquatica"), stânjenel galben ("Iris pseudacorus"), rogoz de baltă ("Carex pseudocyperus"), etc. În terenurile arabile cultivate cu specii alimentare se întâlnesc plante dăunătoare culturilor ca: știr ("Amaranthus retroflexus"), mohor ("Setaria viridis"), volbură ("Convolvulus arvensis"), pălămidă ("Cirsium arvense"), torțel ("Cuscuta epithymum"), urda vacii ("Lepidium
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
foarte putin salcâm, se găsește pe suprafețe foarte mici neîngrijite și predispuse distrugerii în permanență. În zona de deal se întâlnesc salcâmul sub aceleași aspecte că și la lunca.<br> Vegetația ierboasa este alcătuită din: pir, costrei, loboda, știr, limbarița, stânjenel, coada vulpii și alte multe ierburi. <br> În zona de lunca unde este umiditate mai mare se întâlnesc trestia, paura, rogozul, pătlagina,etc. Pe suprafața zonei de lunca de la Sud la Nord vegetația ierboasa ( trestia, papura, rogozul) cuprinde circa 35
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
picturile care au ca izvor de inspirație viața țiganilor, cu predilecție a țiganilor nomazi. Pictorul a realizat peste o sută de lucrări în care a evocat căruțele cu nomazi care străbat depărtările pe sub cerurile albăstrii sau vineții ca petunia ori stânjenelul. Așa se remarcă tablourile intitulate "Caravana, Căruțe cu nomazi, Spre necunoscut, Nomazii," etc. Toate compozițiile care au ca tematică viața țiganilor au în ele ceva trist, dar melodios. Sunt ca niște cântece de inimă albastră, întregul colorit are dominată albastră
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
picturile care au ca izvor de inspirație viața țiganilor, cu predilecție a țiganilor nomazi. Pictorul a realizat peste o sută de lucrări în care a evocat căruțele cu nomazi care străbat depărtările pe sub cerurile albăstrii sau vineții ca petunia ori stânjenelul. Așa se remarcă tablourile intitulate "Caravana, Căruțe cu nomazi, Spre necunoscut, Nomazii", etc. Toate compozițiile care au ca tematică viața țiganilor au în ele ceva trist, dar melodios. Sunt ca niște cântece de inimă albastră, întregul colorit are dominată albastră
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
mai scăzute sunt vara (iulie-august) și toamna târziu spre iarnă (noiembrie-decembrie). Flora stepei este diversificată grație solului brun deschis și soarelui puternic. Arbuștii sunt rari dominând iarba. Primăvara, stepa, deși aparent neospitalieră, prezintă un covor multicolor din care nu lipsesc stânjeneii de stepă ("Iris pumila"), cu frunze liniare și flori violete sau galbene. În unele regiuni ale țării întâlnim alte specii ca: "Iris humilis", în Ardeal, cu o floare mare pe o tulpină scurtă și "Iris sintenisii", mai zvelt și care
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau aflate pe lista roșie a IUCN; dintre care: ursul brun ("Ursus arctos"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), mătăciune ("Dracocephalum austriacum") și stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"). Muntele Tâmpa prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Acesta conservă cinci tipuri de habitate naturale de interes
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
punctul “Dealul Alb” este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. În Cheile Turzii există aproximativ 1.000 de specii floristice, printre care piciorul cocoșului, odoleanul, omagul, stânjenelul violaceu, vulturica, scorușul argintiu, usturoiul sălbatic, ș.a. Sunt prezente 67 de specii de păsări, pești, batracieni, vulpea, nevăstuica, jderul de piatră, mistreți, iepuri, căprioare, șerpi etc. Se cunosc în Cheile Turzii aproximativ 50-60 de peșteri, arcade (resturile peșterilor prăbușite) sau
Cheile Turzii () [Corola-website/Science/303634_a_304963]