517 matches
-
nescrise ale epocii. Deznodământul povestirii este moralizator, un îndemn al naratorului de a eradica tot ceea ce este rău, vicios, pentru că dorința plăcerii carnale a dus la sfârșitul tragic al Virginiei: „Drept pentru care ascultați-mi sfatul:/ Cât nu-i târziu, stârpiți în voi păcatul.” 845 Numele personajelor devin emblematice, ilustrând dorința de păstrare a candorii și a onoarei 846, Virginia este un model al martirei creștine. Numele agresorului, Apius, are și el o simbolistică aparte, vine de la verbul latin apiscor (o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a dus pân... la tărâmul ciconic" Homer, Odiseea, IX, 39), remarcate și de naratorul care, implicit, își declamă, printre rânduri, intențiile parodice: "Însă versul următor, în egală măsură homeric (s.n.), ar fi fost mai adevărat: Ilion unde surpat-am cetatea, stârpind pe localnici (s.n.)"150 (Homer, Odiseea, IX, 40). Insistența cu care Seneca punctează aparițiile textului homeric doar pentru a le lua, mai apoi, în derâdere atestă fără echivoc intențiile parodice ale operei de față. Deși "fondul serios" este mai puțin
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
perioade de timp limitate. De aceea, nu e de mirare că exilații speră că se vor întoarce acasă. Aceeași speranță o are și Monica Lovinescu: În noi, speranța mereu deszisă și care se tăinuie din ce în ce mai adânc, ca să n-o putem stârpi. Orice s-ar întâmpla. Știu că n-o să mă mai întorc în România, de pildă. Dar speranța mea n-o crede"137. O consecință pozitivă a exilului este că fără el disidența din România nu ar fi fost posibilă. Postul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
o iesle din beton, ce amintea fiecărui militar de vremurile de odinioară când cavaleria era încă baza armatei, și de cabalinele, acum transformate în salam, ce-și serveau nutrețul din ele. S-a făcut și o deratizare generală pentru a stârpi șobolanii ce se lăfăiau în voie în cămările și magaziile cu alimente și care, de multe ori, își găseau sfârșitul înecați în butoaiele cu murături, iar alții, mai îndrăzneți, nimereau și în castroanele majorilor. Militarii în termen erau pudrați cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cu câte o spinare de vreascuri. Asta a pus capăt la toate. Atâta lucru nu ai priceput că în socialism nu sunt copii săraci? Știi ce-a promis tovarășul secretar Spânu? Va trimite imediat o brigadă din partea Inspectoratului "pentru a stârpi bulibășeala din școli...să încalece pe cadrele didactice și să le sancționeze pe linie profesională!" Iar eu, în calitate de director coordonator, am dat dovadă de lipsă de vigilență și m-a propus pentru destituire. Tu nu-ți dai seama! Noi suntem
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Pilde 9,10). Din frica de Dumnezeu se naște căința mântuitoare. Din căința inimii pornește dezlipirea de bunuri, adică sărăcia de bunăvoie și disprețul față de toate bunătățile. Din sărăcie izvorăște umilința. Din umilință decurge mortificarea vrerilor. Prin mortificarea vrerilor sunt stârpite din rădăcină și sleite toate patimile. Prin alungarea patimilor se dezvoltă și cresc virtuțile. Prin creșterea virtuților se dobândește curățenia inimii. Prin curățenia inimii se ajunge la desăvârșirea dragostei apostolice”. Astfel, Sfântul Cassian consideră terminată pregătirea războiului lui Iisus Hristos
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de la un patriot chemat să îndrepteze poporul său, și fanatismul iubirei patriei, cel mai aprig fanatism, nu oprește defel ca creierul să rămâie rece și să-și îndrepteze activitatea cu siguranță, să nimicească adevărata cauză a răului și să o stârpească cu statornicie de fier."17 Înarmat cu asemenea concepție, Eminescu procedează ca un chirurg dăruit integral sănătății pacientului. Și el pornește de la răul dinăuntru, văzând că acela din afară este nutrit și augmentat de primul. Iar acest rău, ecou ontologic
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a mai împiedicat pe terenul accidentat și a ajuns cu bine în tranșeele pustii ale lașului dușman, care a luat-o la fugă. A fost ultima zi, mai precis ultima oră a războiului. În vreme ce armata se mai acoperea de glorie stârpind dușmanul cel viclean și ticălos! -, mai marii celor două țări stăteau la masa tratativelor și sub arbitrajul Marilor Puteri au încheiat pacea. Trupele au rămas pe locul unde le-a prins evenimentul, așteptând voioase ordinul de trecere în rezervă. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
a mai împiedicat pe terenul accidentat și a ajuns cu bine în tranșeele pustii ale lașului dușman, care a luat-o la fugă. A fost ultima zi, mai precis ultima oră a războiului. În vreme ce armata se mai acoperea de glorie stârpind dușmanul cel viclean și ticălos! -, mai marii celor două țări stăteau la masa tratativelor și sub arbitrajul Marilor Puteri au încheiat pacea. Trupele au rămas pe locul unde le-a prins evenimentul, așteptând voioase ordinul de trecere în rezervă. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
dacii au fost exterminați de romani în războaie și astfel nu au putut contribui la formarea noastră ca popor. Dar la fel de năstrușnic este gândul că, atunci când au ajuns în spațiul românesc, dacii au umplut un vid de populație ori au stârpit semințiile pe care le-au găsit. Așadar, să pornim căutarea mai departe, uitându-ne nu atât spre anonimii agricultori din neolitic, cât mai ales spre vânătorii și culegătorii din străvechime. Din punct de vedere genetic, nici nu se poate coborî
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
călătorea cu valuri de smarald; văile sunt în aburi de argint; marea turbează de valuri împinsă, și-și scutură coama de spume și vînt; în umede lanuri de-albastru ceresc, merg norii cu hainele crețe; pun aripi gîndurilor; o stîncă stîrpită de ger înalț-a ei frunte spre cer; munții, de vecinici gînduri, ridică a lor trufașă frunte către cer; din nourii sarbezi, o rază pătrunde pe-o frunte de val; prin codri, de pe fruntea unui deal se ridică luna, regina
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
programat - al puterii instalate. Ea urmărește anihilarea oricărei veleități comunitare și, pervertind „reciprocitatea” relațiilor interpersonale, îi face pe oameni să caute singurătatea, să se izoleze, să se închidă în ei, să se îndepărteze de orice inițiativă colectivă. Supravegherea trebuie să stârpească în germene inițiativele bazate pe solidaritate socială și să „prevină” pericolele pe care acestea le-ar putea comporta. Puterea știe că orice proiect de grup nu se poate constitui decât prin colaborarea unor individualități încrezătoare, a unor indivizi care își
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
premieră, și cer să se facă modificări în numele unui echivoc program cultural oficial și în funcție de ipoteticele reacții ale publicului asistent. În fond, supravegherea spectacolului se exercită în temeiul unor interdicții ce-și propun a priori să diminueze, ba chiar să stârpească orice reacție subversivă a sălii, cât și orice derivă estetică sau filosofică în raport cu normele impuse artei în general și teatrului în special. Să amintim că, pentru a-și rafina intervențiile, puterea a încetat, începând dintr-un anumit moment, să se
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
nașterea lui Seth, depunînd În el o scînteie din Puterea transcendentă, cu scopul de a incita omenirea Împotriva tiraniei Arhonților cerești și de a-i pune astfel capăt. Între timp nesethienii se Înmulțesc, făcînd să crească nelegiuirea. Pentru a-i stîrpi, Mama trimite potopul, din care trebuiau să scape numai descendenții lui Seth. Din nefericire, Îngerii reușesc să-și strecoare În arcă omul lor propriu, pe Ham, iar posteritatea acestuia va perpetua dezordinea pe pămînt. Pentru a-i pune capăt, Seth
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
să acopere vocea părintelui..., încurcat, cădelnițează) Aleluia... aleluia... aleluia! Preotul: Măi derbedeilor...! Dascălul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Preotul: (groparului) Nu mai pupi tu nici o groapă de-acuma... nici un... Groparul: Bine, părinte, pupați-le dumneavoastră pe toate... Preotul: Ei lasă că stîrpesc eu cuibul ăsta de revoluționari...! Dascălul:...Dă Doamne... Octav: (împreună cu groparul) Noi de-aicea nu plecăm... Doar dacă facem rost de un sobor... de mineri... Preotul: Golani nenorociți... (pleacă; dascălul se străduiește în continuare să-l acopere...) Octav: (mobilizîndu-l pe
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
El în cârcă-l ridica, / Sus, la stână se urca / Și în lapte mi-l scălda, / De venin îl curățea / Și cu viața-l dăruia. / Apoi, mări, cât trăia, / Frați de cruce se prindea / Și-mpreună voinicea / Pe balauri de stârpea!"365 Anularea forțelor oculte este posibilă prin invocarea șarpelui arhetipal, în descântece, care primenește timpul și spațiul, reînnoind legăturile primordiale: "Șărpe, / șărpe, / cupugnărpe, / te-am apucat / și te-am adăpat. / Haști, / maști, / să nu rămâie nică. / Ptiu."366 Șarpele roșu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nemilostivele [ielele]. Cînd te duci la apă (fîntînă) cîntînd, vei uita unde vei pune un lucru. Apa în care s-au spălat peștii pregătiți pentru a fi fierți nu e bine a se turna în calea vitelor mulgătoare, ca să nu stîrpească. în ziua de Schimbarea la Față [6 august], cerbii se scaldă în apă de izvor, răcind-o prin urina ce și-o lasă în ea, din care cauză nu mai este bună de scăldat. Să nu se spele cineva pe mîni cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că acela care calcă sau ucide o broască va ucide pe maică-sa; deci numai acela ucide broaște, a cărui mamă este deja moartă. Cînd ai călca o broască de iarbă, e un mare rău. Cine omoară broasca îi stîrpește vaca. Să nu omori broască, că plouă. Să nu omori broaște, că atunci pînea ce o vei frămînta nu va dospi după mîna ta. Cînd broaștele cîntă întîi primăvara, e bine să te dai de trei ori de-a „curu-n
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înainte de răsăritul soarelui, trei dumineci pe rînd. Ca să-ți treacă negeii, să te bați cu coada lingurii de trei ori pe mînă sau pe picior atunci cînd toacă la biserică și să zici: „Popa toacă, negeii seacă.“ Negeii se pot stîrpi dacă îi spune respectivului cineva că afară este lună nouă; atunci își ia în gură apă, iese afară și, fără să vadă luna, fără să vorbească ceva, toarnă de trei ori apă din gură pe negei. Negoț Cînd pleacă nunta
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gunoiul pînă la ziuă, pe la vecini, cu capul gol și dezbrăcată pînă-n brîu, ca să se ducă purecii, și să zici de trei ori: „Marta la noi în casă, purecii la megieși*!“ Dacă vara se pun pureci pe varză, ca să-i stîrpești, dimineața pe întuneric, unul din ai casei, mai ales o fată, să cearnă cenușă peste varză, fiind însă în pielea goală. Dacă îneci puricele în apă, vine ploaia. (Gh.F.C.) Pușcă Cînd se descarcă pușca singură, are să se întîmple ceva. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vînt cu vîrtejuri spată - pieptene de urzit spăriete - boală din sperietură spelcă - agrafă spițălnic - sfredel spîrnel - semn; vîrtej sporiș - plantă spuză - cenușă cu jăratic spuzi (a) - a (se) umple de bube staroste - pețitor stălniță - ploșniță stîmpi (a) - a înceta stîrlice - stîrpit stîrlici - escară, pată pe corp străiuri - paie de culcuș strămătură - destrămătură; lînă vopsită strechea (a) - a înnebuni strigă - strigoaică; fluture cap demort strigoaie - plantă otrăvitoare stroh - scuturătură de fîn uscat strujan - tulpină de porumb stuchi (a) - a scuipa studiniță - boală
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lucru este valabil și pentru coada-șoricelului, deoarece este o plantă ușor de cultivat și de înmulțit. Aceste plante, la fel ca multe altele cu flori frumoase, sunt coșmarul proprietarilor de gazon. Înainte de a vedea ce este de făcut pentru a stârpi înmulțirea buruienilor, trebuie să fiți conștienți că este foarte dificil, poate chiar imposibil, să aveți o peluză lipsită total de buruieni. • Înlăturați buruienile care cresc între dalele de pe alee sau între straturile din grădină presărându-le cu sare grunjoasă sau
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
un adevăr"32. Lev Șestov ironizează concepția optimistă conform căreia adevărul ar ieși întotdeauna învingător în lupta cu minciună: "Socrate a avut dreptate, Platon, Tolstoi, proorocii au avut dreptate, există un singur adevăr, un singur Dumnezeu, adevărul este îndreptățit să stârpească minciună, lumină, întunericul..."33. Viața adevărată este altfel, spune Cioran, blândul și mântuitorul Isus sfârșește pe cruce, la fel ca oricare "păcătuitor". Cioran vede în orice formă de optimism o iluzie, iar el nu crede în iluzii: "A crede în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
într-o trăsură care avea poruncă să-l ducă pe Ioan în capitală. Aici, unul dintre oponenții fățiși ai lui, Teofil al Alexandriei, este obligat să-l hirotonească în 26 februarie 398. Ajuns patriarh, Sfântul Ioan a început prin a stârpi neregulile și abuzurile mediului clerical al Capitalei. A luat măsuri aspre împotriva clericilor care țineau în locuințele lor călugărițe, împotriva clericilor care se îmbogățeau de pe urma preoției, împotriva clericilor care duceau o viață nevrednică de preoți, care erau robi pântecelui, desfătării
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
mai ridicoli susținuseră că ea ar fi fost ochiul ciclopului"; "Vechile superstiții din erele primitive puneau în inimă centrul cunoașterii suprafirești. Și, pentru unirea cu duhul, pretindeau că pot, cu anumite practici de închinare, să coboare mintea în inimă"; "Radiocoagularea stîrpi pe loc și acest nou camuflaj al duhului răzvrătitor în om". Impresionant este finalul, de crez optimist al autorului Poemelor cu îngeri și Ultimelor sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară: "Dar Duhul evacuat vagabondează prin lume și își
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]