565 matches
-
de la cea dinăuntru, din magazin. Ehei, dar era cale lungă de la magazin până jos în prag. Înainte de a ajunge jos, lumina făcea un popas pe palierul dintre etaje, unde se zbenguia misterios printre faldurile rochiei unui manechin, confundând culorile galben, stacojiu, alb-strălucitor și mai ales negru difuz și discret, și negru adevărat, negru-negru, înspăimântător, în colțul dintre pereți, unde cădea umbra manechinului. O femeie-manechin, parcă ușor înclinată înainte, făcea un gest de bun-sosit, cu o mână ridicată un pic mai mult
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
CULORILOR (importanța culorilor în sistemul sportiv există de la începuturile omenirii și se observă referitor la emblemele din vestimentație și din numele și culoarea echipelor, ce trimit spre culoare, o parte a limbii țării din care face parte sportivul/echipa: pembé; stacojiu; vișiniu, o alta directă: sângeriu - acesta apare reluat, fără tabuuri în vorbirea sportivă unde, culoarea devine mereu un fluviu prezent, chiar dacă uneori e vorba de pânză freatică, tăinuită), -mască A SUSPENSULUI REFERITOR LA SPORTIVUL SAU ECHIPA CÂȘTIGĂTOARE (oricând exercițiile pot
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
toată armata română dacă sunt cinci pe măsura lui... Dacă vrei să știi, pe noi nu ne interesează poveștile dumitale, ci ținuta de invalid - l-a luat din scurt sora, înțepându-l cu o privire aspră. Majurul s-a făcut stacojiu la față: 78 Mă iei cam repede, domnișoară. Repede, nerepede, noi vrem hainele și alta nimic. Ba... mai dorim ceva. Ce mai vreți de la zilele mele? Să-i faci un baston frumos, tot pe măsura lui, și la plecare să
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
al universității, la un examen de admitere. Din ușă președintele striga candidații care așteptau încordați; le bâțâiau picioarele iar buzele li se desfăceau în zâmbete albe, stranii. Având capul ca o tobă, unul dintre ei se auzi strigat. Cu ochii stacojii și fața roșie, își duse mâinile în lungul șalelor, luă o poziție de drepți, se strâmbă, zâmbi și, din roșu, albi. „Solomon Mironel !” se auzise timbrul cultivat al președintelui. Din nou roșu ca vișina putredă, candidatul se îndreptă cu aer
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
zidurile cenușii, pe alocuri putrezite, n-ar fi acoperite de glicină. Vine în fiecare marți și în fiecare vineri, în jurul orei cinci după-amiază, se abate prin pavilionul bibliotecii ca să stea de vorbă cu tânărul custode, apoi suie scara de lemn stacojiu spre încăperile unde s-a izolat prietenul său din tinerețe și, probabil, singurul său pacient. Căci, după unii, Monseniorul n-ar mai fi întreg la minte. Când Julius a încercat să afle ce temei au gurile rele să lanseze asemenea
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
-se batjoco ritoare din bot se umflară brusc, și Victor ținea acum în mâini cel mai mare diavol de hârtie pe care-l făcuse vreodată. Deschise trusa de acuarele și, cu o răbdare maniacală, se apucă să-l picteze în stacojiu, să-i facă ochi negri, hipnotici și interiorul gurii de purpură. Coarnele i le vopsi în negru stră lucitor. Un strop de lacrimă atinse însă una dintre ele, decolo rând-o. Băiatul scoase din sertar punga de hârtie cu mărunții
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
ape mari. 2. Cu ea au curvit împărații pămîntului, și locuitorii pămîntului s-au îmbătat de vinul curviei ei!" 3. Și m-a dus, în Duhul, într-o pustie. Și am văzut o femeie șezînd pe o fiară de culoare stacojie, plină cu nume de hulă, și avea șapte capete și zece coarne. 4. Femeia aceasta era îmbrăcată cu purpură și stacojiu; era împodobită cu aur, cu pietre scumpe și cu mărgăritare. Ținea în mînă un potir de aur, plin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
m-a dus, în Duhul, într-o pustie. Și am văzut o femeie șezînd pe o fiară de culoare stacojie, plină cu nume de hulă, și avea șapte capete și zece coarne. 4. Femeia aceasta era îmbrăcată cu purpură și stacojiu; era împodobită cu aur, cu pietre scumpe și cu mărgăritare. Ținea în mînă un potir de aur, plin de spurcăciuni și de necurățiile curviei ei. 5. Pe frunte purta scris un nume, o taină: "Babilonul cel mare, mama curvelor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
clipă ți-a venit judecata!" 11. Negustorii pămîntului o plîng și o jelesc, pentru că nimeni nu le mai cumpără marfa: 12. marfă de aur, de argint, de pietre scumpe, de mărgăritare, de in subțire, de purpură, de mătase și de stacojiu; nici feluritele lor soiuri de lemn de tiin, tot felul de vase de fildeș, tot felul de vase de lemn foarte scump, de aramă, de fier și de marmură; 13. nici scorțișoară, nici mirodeniile, nici miroznele, nici mirul, nici tămîia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
care s-au îmbogățit de pe urma ei, vor sta departe de ea, de frica chinului ei. Vor plînge, se vor tîngui, 16. și vor zice: "Vai! vai! Cetatea cea mare, care era îmbrăcată cu in foarte subțire, cu purpură și cu stacojiu, care era împodobită cu aur, cu pietre scumpe și cu mărgăritare... 17. Atîtea bogății într-un ceas s-au prăpădit!" Și toți cîrmacii, toți cei ce merg cu corabia pe mare, marinarii, și toți cei ce cîștigă din mare stăteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
pline cu haine, mormane de vase, cărți, unelte, chiar și un buchet de flori din plastic. În spate zăcea o saltea gonflabilă, acoperită cu o pătură soioasă de bumbac. Un bărbat de șaptezeci de ani, cu trăsături pronunțate și fața stacojie, fără îndoială Winnebago, se aplecă peste scaunul din dreapta. —Probleme cu mașina? Oarecum, răspunse Mark. Aveți nevoie de ajutor? Am nevoie de ceva. Bărbatul Winnebago deschise ușa pasagerului. Karin interveni. Ne descurcăm. Totul e bine. Bărbatul se uită prin ei amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
iritarea. Voia să-l vadă pe omul ăsta dărâmat, căindu-se. — Ăsta e un medicament mai nou, unul dintre așa-zisele antipsihotice atipice. Are mult mai puține efecte secundare decât marea majoritate a celorlalte. Karin se așeză pe marginea scaunului stacojiu de hotel, cu piciorul zvâcnind. Hipotensiune posturală și acatisie - două dintre efectele secundare ale olanzapinei. Suferință empatică, a priori. —Daniel vrea să spună... pur și simplu ne temem că medicamentul l-ar putea transforma pe Mark în altcineva. Era exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în abur aspru. Se lovi cu coatele, ca să-și mențină plămânii în funcțiune. Se urcă iar în Corolla ei și traversă orașul, ajungând în câteva minute la apartamentul lui Cain. El deschise ușa la asaltul ei, îmbrăcat într-o bluză stacojie pe care scria: „Ce-ar face Belzebut?“. Aștepta pe altcineva și se făcu mic când o văzu. — Presupun că ai văzut emisiunea aia? Ea năvăli în cameră și-l lipi de perete. El nu se opuse, ci întinse mâinile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
centimetri de Gosseyn astfel că prima viziune a bărbatului fu laterală și posterioară. Un om la patruzeci de ani, cu păr negru, foarte frumos, dar de o frumusețe caustică. Purta un costum colant albastru dintr-o bucată și o capă stacojie drapată cu grijă pe umăr. Gosseyn avea deja impresia unui om viclean, rapid, alert și ingenios. Enro vorbea. - Nu pot să înțeleg că Nirena i-a vorbit. Sechos se îndreptă către unul dintre scaune și se plasă îndărătul lui. Ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Elite urcau mai sus, pînă într-o încăpere cu aer ponosit, înțesată de scaune și măsuțe joase. Camera părea ponosită nu din pricina faptului că era murdară, ci din pricina luminii. Pe podea era un covor roșu-aprins, scaunele erau tapițate cu stofă stacojie, tavanul jos era ornamentat cu spirale din ipsos roz, dar lămpile din pereți, ce răspîndesc o lumină verde și obscură, transformau culorile în nuanțe de cafeniu și făceau ca pielea clienților să pară cenușie, moartă. Intrarea se afla într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
un prosop curat peste organele genitale. Două fete în rochii albe stăteau la picioarele lui, tăindu-i unghiile cu forfecuțe argintii. între capetele lor plecate văzu cadranul unui ceas de pe perete - un cadran mare, alb, cu un secundar subțire și stacojiu care se rotea în jurul lui. Privi spre dreapta. Din umăr îi creștea un braț obișnuit, de om. CAPITOLUL 7. Institutul Mîncarea era întotdeauna carne albă și moale ca de pește sau mai tare, ca pieptul de pui, sau galbenă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și primind printr-un singur orificiu; apoi, gura se închide, căldura nu mai are nici un debușeu, crește în interior pînă... uită-te, o să vezi. întunericul în care stăteau era dens și deplin, dar curînd apăru un firicel strîmb de lumină stacojie. Acesta se contractă și crescu la ambele capete pînă cînd desenă forma unui dragon ridicat, cu picioarele rășchirate, brațele întinse, mîinile împungînd întunericul și capul imens clătinîndu-se într-o parte și alta. Lanark avea ciudatul sentiment că fiara stătea în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cele mai ascuțite minți ale vremii atunci cînd doreau să-l viziteze. Afară, soarele încălzea pămîntul, albinele bîzîiau printre flori și fîntîni, iar anotimpul era undeva între vară și toamnă, cînd pomii își arătau verdele împlinit și doar arțarii erau stacojii. Activitatea politică nu-i lua mult timp, pentru că oamenii din acea țară aveau încredere în el, așa că nu făcea decît să sugereze o reformă, și era pe dată pusă în aplicare. Marea lui problemă era doar să mențină democrația, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
sau stăteau cocoțați pe frontoane, probabil așteptînd firimituri de pîine uscată aruncate de la bucătării. Mai era și un turn cu ceas, roșu și înalt, cu un mecanism muzical, înconjurat de tufe, alei cu pietriș și straturi cu flori albastre și stacojii uluitor de frumoase, în jurul cărora bîzîiau albine. Era o vară extrem de toridă. Pacienții în halate mergeau cu grijă pe pajiști sau meditau pierduți pe bănci. Majoritatea erau bătrîni și solitari, iar cînd asistentele îmbrăcate în alb treceau cîte trei pălăvrăgind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dimineață, paleta lui, curățată și acoperită cu vopsele noi, arăta mai frumoasă ca orice pictură. Cînd se urca spre platformă, aproape regreta că aceste tușe intense în formă de lacrimă îgalben ca de gălbenele și de Neapole, roșu indian și stacojiu, verde smarald și cele două nuanțe de albastru) nu pot fi întinse pe pereți cu toată suculența lor tropicală. Pentru a indica distanța și greutatea, trebuiau să fie amestecate între ele și cu alb, negru sau ocru. Cu toate astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Nu, doar soarele puternic îl poate șterge, și n-o să găsiți asta pînă nu ajungeți în Provan. La revedere. O porni prin sală, micșorîndu-se pe măsură ce se apropia de micul tron din depărtare, unde Moboddo, ca o păpușă în verde și stacojiu, primea cu grație o hîrtie de la conducătorul delegației pigmeilor. Munro își înșurubă măciulia și le făcu semn lui Lanark și Rima să-l urmeze în direcția opusă. Dincolo de holul din nord, coridorul era traversat de un paravan din fier forjat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mai de sus și mai mare etaj din cele patru, care cobora în trepte spre un perete de sticlă cu deschidere spre stadion. Jumătate din cei de-acolo păreau a fi delegați și vorbeau în grupuri mici, liniștite. Fetele în stacojiu dădeau o notă vie, pentru că duceau tăvile printre grupuri, flirtînd din mers, dar scena era echilibrată de niște bărbați robuști și tăcuți care stăteau atenți lîngă pereți, cu pahare de whisky din care nu sorbeau. Pe o masă cu tăblie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
printre stele și coborau spre stadionul inundat de lumină, în care figuri minuscule se înghesuiau pe terase și se adunau pe cele două ringurile de dans, fiecare la cîte un capăt al terenului din mijloc. Crizantemele păliră și o scînteie stacojie zbură printre ele, urmată de o coadă lungă de pene orbitoare, albe și verzi. Pe pardoseala de lîngă fereastră erau înșiruite mormane de perne uriașe colorate. La etajul de sus, la unul din capete, era o orchestră din doisprezece instrumentiști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ar răspunde, la sigur, și m-ar trata și cu o bomboană...“. În fața geamurilor unei braserii m-am oprit, apa din braserie era tot albastră, dar cei scăldați de ea ședeau pe canapele și pe scaune comode, capitonate cu pluș stacojiu, paharele și lingurițele sclipeau, mă uitam prin vitrine, frumoasele înotătoare nu se aflau acolo, în schimb la o masă, aproape de geam, se așezase un domn în vârstă îmbrăcat într-o redingotă impecabilă, părul și barba albă îi luceau, domnul se
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
centimetri de Gosseyn astfel că prima viziune a bărbatului fu laterală și posterioară. Un om la patruzeci de ani, cu păr negru, foarte frumos, dar de o frumusețe caustică. Purta un costum colant albastru dintr-o bucată și o capă stacojie drapată cu grijă pe umăr. Gosseyn avea deja impresia unui om viclean, rapid, alert și ingenios. Enro vorbea. - Nu pot să înțeleg că Nirena i-a vorbit. Sechos se îndreptă către unul dintre scaune și se plasă îndărătul lui. Ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]