924 matches
-
comunitaristă are multe în comun cu temele majore din Noul și Vechiul Testament, profeții evrei fiind avocați fervenți ai justiției sociale. În doctrina creștină aceste mesaje primesc o nouă autoritate, fiind apoi preluate în ideologia socialistă. Deși resping ferm marxismul și stalinismul, comunitariștii împărtășesc unele idei socialiste, cum ar fi căutarea justiției sociale. Apare astfel problema includerii cât mai multor indivizi în rețele care să le permită dezvoltarea în societatea contemporană. Dar astfel ajungem la un conflict vechi, și anume cel între
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
noua orânduire era scutită prin simpla forță a organizării sale. Democrația socialistă, cel mai echitabil regim, nu putea fi lovită de bolile individualismului și ale arivismului care, nu-i așa, sunt tipic burgheze. Evident că, odată cu ieșirea din scenă a stalinismului și cristalizarea oligarhiei comuniste, corupția, care în principiu avea ca miză accesul la pozițiile de control ale sistemului - atât la nivel politic, cât și la nivel economic -, a căpătat proporții amețitoare. Discursul despre corupție a rămas în toată perioada comunistă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
terorism ideologic are o înrudire doar formală cu fascismul. Teroriști sunt și unul, și celălalt, este adevărat, dar sub reprezentările acestor două forme uneori identice trebuie să recunoaștem realități profund diverse. Altfel, ajungem inevitabil la teoria „extremismelor opuse” sau la „stalinism egal fascism”. Totuși am numit aceste episoade „terorism”, și nu „intoleranță” deoarece, după mine, adevărata intoleranță este cea a societății consumurilor, a permisivității acordate de sus, dorite de sus, constituind adevărata formă de intoleranță; cea mai rea, cea mai josnică
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
care le aduc protagoniștii Înșiși, unui istoric nu-i e greu să găsească o interpretare mai apropiată de adevăr, fiind bazată pe analogii din trecut sau din alte regiuni ale sud-estului european. Se știe că Albania rămăsese ultimul bastion al stalinismului În această zonă și că Ramiz Alia, succesorul lui Enver Hoxha de la moartea acestuia În 1985, n-a făcut nimic pentru a schimba caracterul regimului. Dimpotrivă, În 1989 el a imitat politica lui Ceaușescu rezervat-ostilă față de reformele lui Gorbaciov. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Franței În SUA. Buhler expune, cinematografic, „creșterea și descreșterea” personajului ales, comunismul, cu ajutorul unor decupaje cronologice previzibile, delimitate de schimbarea deținătorilor vizibili ai puterii. Periodizarea pare ușor deductibilă din orice istorie a comunismului est-central-european: al Doilea Război Mondial, cucerirea puterii, stalinismul, comunismul național, modernizarea, implozia. SÎnt secvențe ce ar putea fi regăsite oriunde În fostul „lagăr socialist” dacă nu ar fi Însoțite de nominalizările poloneze: Gomulka, Gierek, Jaruzelski. Astfel de personalizări ale regimului trimit la un cunoscut reflex al istoriei politice
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o delegație a PMR, din care făceau parte atît Dej, cît și Miron Constantinescu). La București, ca armă pentru obținerea puterii, cartea destalinizării a fost jucată de Miron Constantinescu și Iosif Chișinevski. Cei doi l-au acuzat pe Dej de stalinism, Însă aveau să piardă lupta cu prim-secretarul PMR. Ei nu erau impulsionați de un antistalinism care să ducă la o reală destalinizare, ci urmăreau exploatarea contextului pentru a-l Îndepărta pe Dej de la putere. Asemenea celor dinaintea lor, și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din urmă sensul lui inițial de elită a spiritului care devine și o elită a curajului civic” (p. 9). „Epilogul deschis” realizează un bilanț al perioadei dintre anunțarea tezelor din iulie care au izbucnit „ca o bombă”, marcînd Întoarcerea spre stalinism, și iulie 1972, interval În care se constată apariția unui „tip de scriitor pînă atunci inedit În România. Acela care, ca În Rusia, văzîndu-se interzis la el acasă, nu se resemnează și-și trimite cărțile spre publicare În Occident. E
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fi meritat să fie rescris” (p. 96). Printre disidenții autentici Monica Lovinescu Îi menționează pe Iuli Daniel și Andrei Siniavski, acuzați În „primul proces de opinie din Uniunea Sovietică din pricina atmosferei În care s-a desfășurat: o renunțare parțială la stalinism, o grupare embrionară a unei părți din intelighenția sovietică, o timidă liberalizare, pentru că inculpații au pledat nevinovat. Și prin reacțiile violente pe care le-a provocat În Rusia cît și În partidele comuniste din Occident. Reacțiile din Occident pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sfârșitul Războiului Rece poate fi văzut ca o Înfrângere a Magnitogorsk-ului de către Silicon Valley” („Party in the Dock”, Times Literary Supplement, 6 noiembrie 1992, p. 7). Pentru o istorie industrială, culturală și socială a Magnitogorsk-ului, vezi Stephen Kotkin, Magnetic Mountain: Stalinism as a Civilization, University of California Press, Berkeley, 1995. Se poate face o paralelă interesantă cu zonele rurale din Franța după Revoluție, când se organizaseră campanii de „de-creștinare”, ce ofereau ritualuri laice Înlocuitoare. Stites, Revolutionary Dreams, p. 119. Vezi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
public cultural mai larg. Nu este de mirare că Al. Zub își focalizează astăzi atenția asupra acestor modalități și interogații. Odinioară, în timpurile încremenite ale comunismului, când marile figuri ale modernității istoriografice românești erau încă ocultate de ultimele reflexe ale stalinismului, el s-a dedicat restituirii exemplare a lui M. Kogălniceanu, Vasile Pârvan și A. D. Xenopol. Monografiile respective jalonează înțelegerea evoluției disciplinei și, într-un plan a cărui geometrie pare deja să se întrevadă mai bine, ele focalizează biobibliografic asupra unor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
protejarea libertății interioare 14. Anul 1925 a marcat un reper fundamental: Biserica ortodoxă rusă a intrat într-o nouă perioadă care se va finaliza în 1943 cu revitalizarea sa, iar Uniunea Sovietică și marxismul într-o nouă eră, aceea a stalinismului. În locul lui Tihon a fost numit ca patriarh Serghei care a dorit să continue linia de neutralitate, însă după experiența carcerală din decembrie 1926-martie 1927, acesta și-a modificat atitudinea: „Dorim să fim ortodocși, dar în același timp să recunoaștem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
două perioade ale reeducării În comunism: reeducarea În Închisoare și reeducarea În societatea civilă, prin instituțiile corespunzătoare, propagandă, Învățământ. Eu, spre deosebire de Marius, cred că, dincolo de toate schimbările ideologice și doctrinare, există un fir roșu foarte puternic În societatea comunistă, În stalinismul care, declarat sau nu, reînvie periodic. Consider anii ’80 ca o formă de neostalinism. Dincolo de capriciile și mișcările uneori bezmetice de la vârful aparatului comunist, viața doctrinei, a propagandei, a mijloacelor de reeducare sunt destul de coerente, din păcate. Încă o problemă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În momentul de față. Marius Jucan: Aș vrea să mai adaug ceva. Nu ar trebui să uităm acea perioadă de liberalizare, Între 1965 și 1971, care marca o subtilă formă de trecere la o altă fază, de părăsire temporară a stalinismului, de mascare momentană a lui. Ar trebui probabil să te referi, Ruxandra, În cadrul proiectului, la o anumită perioadă sau la câteva. Părerea mea este că nu poți renunța la comparativism, pentru a afla doar ce s-a Întâmplat la noi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
partidului, atribuindu-i funcții propagandistice, nonartistice, Într-o ideatică și cu o retorică ce decurg - după cum, de altfel, s-a observat 2 - nu din ideologia asiatică, ci din celebrele, rudimentarele rapoarte ale lui A.A. Jdanov, dogme culturale În anii stalinismului În URSS și, mai apoi, În Întregul lagăr socialist. Dacă, În primul discurs, Ceaușescu cere să se exercite „un control mai riguros pentru evitarea publicării unor lucrări literare care nu corespund cerințelor activității politico-educative a partidului nostru, a cărților care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care conține indicații cu adevărat Înspăimântătoare, prin care i se cere autorului să renunțe la pagini din text, să opereze modificări, să includă personaje suplimentare „ca imagini pozitive ale vieții”1. În anii ’80, așadar, ca În 1947, la Începutul stalinismului, cuvintele - cu expresia lui Tudor Arghezi - erau „Încuiate În lada de fier ș...ț cheile stând pe verigă În buzunarul unor domnișori cari au Învățat să iscălească exact”2. Lui N. Manea i se cere, Între altele, să excludă din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dreptul de semnătură În presă. Pentru același delict scriptural (e adevărat, de mult mai mari proporții, Întrucât e vorba de un jurnal de peste 30.000 de pagini, Întins pe durata mai multor decenii), inginerul Gherghe Ursu plătește - ca În plin stalinism - cu viața, fiind arestat și omorât În bătaie În beciurile Securității În toamna anului 19854. Într-o țară În care Programul de alimentație științifică a populației (intrat În vigoare În iulie 1982) este menit să ascundă (ca mai toate documentele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
instituțiilor la democrație, de unde renașterea societății civile, nu În ultimul rând articularea unei concepții privind rolul statalității și al națiunii, azi. În aceeași ordine, intenționez să cuprind și aspecte ce depind de imagine și imaginar În schimbarea discursului Puterii, de la stalinism la național-comunism, trecând prin măștile tranzitorii ale centralismului democratic, etatismului paternalist, În promulgarea unei societăți de tranziție În care modelul liberal democrat a fost și cred că Încă este doar o referință imagologică controlată, ceea ce a permis dezvoltarea rapidă a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
exagerată, și curente nici rolul ei În stabilizarea unor hegemonii culturale. Se poate vorbi despre curente sau „mode” culturale care au influențat modelul românesc, cel francez la 1848, cel german În epoca criticii modernități la „Junimea”, cel sovietic În epoca stalinismului, ori influența unui model euroatlantic după 1990. Modernitatea românească nu poate fi pusă la Îndoială, dar nu această certitudine ar fi, cum se crede, marea izbândă, adică aceea de a se afla Încă o dată ceea ce de fapt se știe, ci
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
teza maioresciană a formei fără fond, până la capacitatea unei integrări europene rapide. Critica europenității noastre cuprinde atât din sursele ei exterioare, cât și din cele interne, ce-i drept, foarte puține, democratizarea ineficientă a instituțiilor, reabilitarea societății civile atomizate de stalinism, comportamentul sociocultural modern precar. Se poate observa din acest punct de vedere un clivaj Între un anumit grad de modernizare, care incontestabil a avut loc În România, și o conștiință (percepție critică) a modernității românești ca experiență a democratizării În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este scopul acestor rânduri, ci Întrebarea dacă individul, adică „românul”, s-a schimbat, a suferit percepția respectivei tranziții, În afară de „zgomotul și furia” ei. Cu alte cuvinte, mă Întreb dacă tranziția culturală a Început cu adevărat după răsturnarea de la putere a stalinismului și a simbolurilor instituționale ale acestuia, ori Înaintea acestei răsturnări, adică dacă tranziția s-a Întâmplat după respectarea unui model cultural occidental ori central-european În care societatea civilă a avut un rol de jucat, cel puțin În rezistența Împotriva demolării
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cea propusă de Ștefan, cât și cea a lui Marius În privința fatalității istorice și a condițiilor istorice, a șocurilor de sistem, mi se par absolut pertinente. Într-adevăr, dacă generația ’60 a beneficiat de o anumită deschidere, cea de după căderea stalinismului și trecerea la a doua fază a comunismului, generația ’80 sau oamenii care au trăit În anii ’80 au stat În conul de umbră creat de un sistem pe cale de a se Închide, de a cădea În sine, de a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să transformăm perioada cu pricina, să spunem obsedantul deceniu, anii de teroare comunistă etc., Într-o realitate muzeală sau de bibliotecă, neutralizând implicit prin aceasta Întreaga sa Încărcătură umană atroce? Întrebarea este absolut dramatică, ceea ce s-a Întâmplat În anii stalinismului, anii marii represiuni, dar și după aceea, În timpul represiunii voalate a lui Ceaușescu, este o experiență istorică traumatică, ce nu știu dacă ne lasă libertatea de a jongla cu ea ușor, de a o transforma rapid În subiect de teză
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și de după instalarea dictaturii militare. Față de toate aceste țări, România a avut o trăsătură care a reprezentat un avantaj și, totodată, un dezavantaj competitiv: a rămas esențial comunistă - atât de comunistă, încât deseori a fost caracterizată ca un soi de „stalinism târziu” (Tismăneanu, 1992). Ca urmare, România nu a dezvoltat un sector economic capitalist în interiorul economiei socialiste, în ciuda absorbției masive de capital străin în anii ’70 și, mai redus, în anii ’80. Dar, tot din această cauză, în momentul în care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
le care noul stat avea să moștenească o serie de particularități, fondatorii RDG nu-și puteau găsi o identitate națională decât În cultură și, În particular, În filosofie, acolo unde era posibilă o revanșa simbolică asupra simplificărilor grosolane pe care stalinismul le impusese marxismului. Dezbaterile În jurul lui Hegel ilustrează cel mai bine acest lucru. Avea loc În același timp o tentativă de regândire a izvoarelor marxismului, Hegel fiind eliberat de stigmatul de „reacționar” pe care Stalin i-l aplicase În 1941
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
filosofilor marxiști din RDG În anii ’50 pot fi de aceea considerate fundamentale pentru evoluția ulterioară a marxismului În ansamblul țărilor socialiste. Trei procese ale filosofiei și ideologiei au avut loc În RDG ca urmare a punerii În discuție a stalinismului În 1956 În Uniunea Sovietică, și ele au avut drept protagoniști pe principalii reprezentanți ai marxismului german de după război: Wolfgang Harich, Ernst Bloch și Georg Lukács. Aceste procese sunt rezultatul revendicărilor de autonomie din partea intelectualilor de partid care până atunci
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]