942 matches
-
Constantin Negruzzi” din satul Hermeziu, comuna Trifești, și Casa „N. Gane” din Iași. La acestea se adaugă Centrul de Muzeologie Literară și biblioteca instituției. Colecțiile sunt alcătuite din manuscrise, corespondență, documente, cărți vechi și cărți rare, românești și străine, presă, stampe și fotografii, artă plastică și decorativă, mobilier etc., legate de viața și activitatea unor personalități ale vieții culturale românești. Din 1990, sub auspiciile Muzeului se editează revista „Dacia literară”. Casa „Vasile Pogor” este sediu central și filială muzeală, având ca
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
Aner, Anaïs Ner, la „Gazeta literară” (din București și din Erevan), „Contemporanul”, „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Tribuna”, „Revista muzeelor”, „Arta plastică”, „Nor Ghiank”, „Ararat”, „Ani”. În 1973 îi apare cea dintâi plachetă, Cântărețul de sticlă, urmată de alte nouă: Stampe lirice (1975), Sigiliul trecerii (1978), Balanța solară (1980), Alb și negru (1982), Singurătatea spectacolului (1983), Bolta glisantă (1986), Înstrăinatul solstițiu (1987), Terase de apă (1991), Cu fața la zid (1996). A mai publicat romanul Parfumul rochiei (1994), traduceri din lirica medievală armeană
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
a etniei. Cartea furnizează și istoriei literare românești detalii și abordări insolite ale unor figuri precum Lazăr Asachi, căminarul Gheorghe Eminovici, membrii armeni ai Junimii, I. L. Caragiale și Petru Th. Missir, G. Ibrăileanu ș.a. SCRIERI: Cântărețul de sticlă, București, 1973; Stampe lirice, București, 1975; Sigiliul trecerii, București, 1978; Balanța solară, București, 1980; Alb și negru, București, 1982; Singurătatea spectacolului, București, 1983; Bolta glisantă, București, 1986; Înstrăinatul solstițiu, București, 1987; Terase de apă, București, 1991; Parfumul rochiei, București, 1994; Cu fața la zid, București
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Jurnal de lectură, LCF, 1974, 10; Nicolae Manolescu, Debuturi în poezie, RL, 1974, 12; Daniel Dimitriu, „Cântărețul de sticlă”, CL, 1974, 6; Ulici, Prima verba, I, 107-109; Nicolae Manolescu, Tineri poeți, RL, 1976, 5; Daniel Dimitriu, „Stampe lirice”, CL, 1976, 1; Dumitru Micu, „Stampe lirice”, CNT, 1976, 24; Felea, Aspecte, II, 180-186, III, 112-117; Ilieș Câmpeanu, „Sigiliul trecerii”, CNT, 1979, 13; Dan Alexandru Condeescu, Tineri poeți, LCF, 1979, 16; Sultana Craia, „Ceremonii de ape și soare”, LCF
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
LCF, 1974, 10; Nicolae Manolescu, Debuturi în poezie, RL, 1974, 12; Daniel Dimitriu, „Cântărețul de sticlă”, CL, 1974, 6; Ulici, Prima verba, I, 107-109; Nicolae Manolescu, Tineri poeți, RL, 1976, 5; Daniel Dimitriu, „Stampe lirice”, CL, 1976, 1; Dumitru Micu, „Stampe lirice”, CNT, 1976, 24; Felea, Aspecte, II, 180-186, III, 112-117; Ilieș Câmpeanu, „Sigiliul trecerii”, CNT, 1979, 13; Dan Alexandru Condeescu, Tineri poeți, LCF, 1979, 16; Sultana Craia, „Ceremonii de ape și soare”, LCF, 1980, 38; Mircea Iorgulescu, „Balanță solară”, RL
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
de Pind/ Și Pirus taciturnul, întunecat suind/ Fruntariile Romei ... Priam-bătrânul soare;/ Ei sunt statornicia, albastrele-mi ponoare” (Meteorii). O arheologie blândă, cu aer de fast și demnitate istorică transpare în aceste versuri corecte, cu trimiteri la peisagistica pillatiană sau la stampele solemne ale lui V. Voiculescu. Respiră din ele un vitalism profund, de tip dionisiac, în care figurile Turiei natale vin să îmbogățească panteonul clasic al Daciei romane sau al Transilvaniei în care poetul s-a reîmpământenit. El se rebotează orfic
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
Prin seara ca un giulgiu de fecioară,/ Tărâm străin, fosforescente ploi/ Când amăgirea-ncepe să ne doară” (Seară depărtată). E un lirism concentrat, interiorizat, susținut de tehnica sugestiei și a metaforei revelatoare. Un aer de basm hieratic, cu imagini de stampă și „vedenii” ale unui trecut neguros, dar eroic se filtrează în versuri cadențate cu duh balcanic: „Cu-a V-a Macedonica veneam/ Să-ți stăpânesc pământul și pe tine;/ Sfios barbarul de același neam/ Din miază-zi, nemuritor în sine,/ E
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
sărmanul său briceag? - o statuetă de os, poate nu chiar atît de bine meșteșugită, dar cu un desen la fel de complicat ca acela de pe pavăza grecului sălbatic, cunoscut sub numele de Achile, la fel de sugestiv și de pătruns de spirit barbar ca stampele bătrînului sălbatic german care-a fost Albrecht Dürer. Balene de lemn sau profiluri de balene cioplite din nobilul lemn războinic din Mările Sudului pot fi găsite adesea la teuga unei baleniere americane; unele din ele sînt de o remarcabilă acurateță
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în ea. Rămăsese pe loc și mă privea cu țigara în mână. Nu se mișcă și nici nu făcu vreun gest când mi-am întors capul spre el. Stătea neclintit. Nemișcat. Marile calități ale romanului trebuie căutate în astfel de stampe de o desăvârșită eleganță literară. Retras la o semidistanță convenabilă, Marlowe se rezumă la postura observatorului obiectiv al universului pe care nu-l mai suportă. Nu simte nevoia nici să facă dreptate, nici să pedepsească vinovații, nici să-și dovedească
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
interesat în mișcarea ideilor românești și universale.” Tot aici se precizează: „O asemenea revistă, distinctă de «Analele Academiei Române», va reflecta într-un mod mult mai operativ viața academică românească. Totodată, vor fi reluate comunicări, rapoarte, discursuri de recepție, referate, documente, stampe, care nu au avut la vremea lor o cuprinzătoare circulație, însă care merită să fie aduse la lumină și la o largă răspândire prin această revistă. Ea nu este numai a membrilor și institutelor Academiei, ci a tuturor intelectualilor români
ACADEMICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285148_a_286477]
-
uman (6/2001), Învățarea electronică în societatea cunoașterii și Protecția atmosferei, o prioritate națională și globală (1/2002, serie nouă) etc. Fidelă obiectivelor inițiale, revista publică în fiecare număr un foarte bogat material ilustrativ, cel mai adesea inedit, reproducând fotografii, stampe, hărți, fragmente de partituri, facsimile, pentru a face astfel cunoscută cititorilor o parte a patrimoniului Bibliotecii Academiei Române. Prin conținutul său variat și bogat, prin stilul elevat al articolelor, prin reproducerea unor imagini nu o dată inedite, revista A. și-a format
ACADEMICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285148_a_286477]
-
divinității (În munți), deodată cu disperarea, concretizată în viziuni de coșmar (Anacreontică, Humorescă) și în autoportrete caricaturale, autopersiflante (Cavalerul cu melc de aur, Satiră duhului meu, Priveghi). Și acestea capătă un pandant, constituit din viziuni epurate, fără nici o tușă subiectivă (Stampă), ori de acelea în care eul liric devine exponent al comunității naționale, resuscitând figurile ei emblematice - Gelu, „Bărbat Voievodul”, Dragoș, Mihai Viteazul, Horea, Avram Iancu. Prin bogăția tropismelor sufletești, comunicate într-un limbaj de o rară expresivitate, Pe-o gură
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
culoare (marea este, la B., un personaj și o metonimie recurentă). Chiar dacă în al treilea roman, Capra neagră, scriitorul părăsește ambianța orientală, alegând un cu totul alt spațiu (Berlin, Sibiu, Mediaș), voluptatea poetizării picturale se păstrează intactă. De data aceasta, stampele grațioase, lucrate meticulos și pasionat, portretele în palimpsest (cele feminine, de pildă), scenele caligrafiate bogat, trimiterile istorice și autobiografice întrețesute în pânza lirico-nostalgică a textului participă la individualizarea acestei scrieri, definită ca „o pastorală citadină” (Ion Vartic). În sfârșit, în
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
sfârșitul), își editează, în același an, întâia carte: Chenar pe marginea războiului, jurnal sensibil ce exorcizează spaime de dincoace de front. Revine în 1943 cu o culegere retrospectivă, Versurile mele. Evadările în trecut, eden pierdut și recucerit prin rememorare, inspiră stampe nostalgice (Brateșul, luntrea cu vântrele, masa de scris a tatei, poeme spuse din Verlaine, Verhaeren). Pastișele (uneori alarmante), adieri mistice, apăsarea și tânga, neliniștea interogând misterul și neantul conferă plachetelor următoare aspect compozit, distonant. SCRIERI: Chenar pe marginea războiului, Brașov
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
gândea prin noaptea lui, nebuloasă...” Așadar, aceeași tentație a absolutului, a ceea ce s-ar putea salva din neant. Se poate spune că în poezia aromână în dialect C. este cel mai consecvent pe tărâmul reflecției existențiale, chiar și atunci când reînvie stampe străbune din neuitata Macedonie. Dialogând cu lumea lui de păstori, C. rămâne mai mereu pe tărâmul lirismului profund. SCRIERI: Lampadoforie, București, 1972; Lâna de aur, București, 1975; Inscripții rupestre, București, 1981; Așteptu soarili, București, 1985; Arbori, București, 1989; Pod peste
CARATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286102_a_287431]
-
la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea", în volumul Dobrogea repere istorice, Constanța, 2000. Băcănaru, I., "Geografia așezărilor omenești din Delta Dunării între secolele XV-XIX", în Comunicări de geografie, VII, București, 1969. Băcilă, C., Ioan, "Stampe și hărți privitoare la trecutul Dobrogei", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Cernăuți, 1928. Bădilă, Iacob, "O scrisoare din 1878 și un erou din Ardeal al răpirii Basarabiei de Sud în 1878", în Luceafărul, an I, nr. 6, Sibiu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Socola până sus, la piedestalul majestuos fără statuie care înseamnă Repedea, prin pădurile și viile de la Tomești, prin Tătărașii ca un sat minunat... cu cireși și meri înfloriți primăvara, oriunde, în natură ca pe-o hartă sau pe o veche stampă istorică... și sus la Copou printre viile ce coboară spre Păcurari sau se ridică spre izvoarele nesecate de la Breazu.” (Demostene Botez) 1. Alcătuiți enunțuri în care cuvintele coastă și elan să aibă sensuri diferite. 2. Imaginți-vă că vă numiți Viorel
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
și școlile și bisericile aveau afișe și vederi cu reproduceri după cele mai celebre teme ale sale, iar galeriile În regim de franciză din centrele turistice metropolitane au obținut un câștig imediat vânzând ediția sa limitată de serigrafii semnate, alături de stampe după Dalí, Neiman și Kinkade. Aș fi fost mândră să am așa un bărbat celebru În viața mea. Din punct de vedere social, eram cuplul ideal. Cât despre plăcerile budoarului, să zicem că am avut parte de nenumărate nopți sălbatice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
albe înaintea plecării în exil răsfiră seninul printre crizanteme mijește de ziuă cântecul cocoșului amorțește plânsul sângele cobrei rănite preschimbat în culori umple cerul curând în vii ciorile vor ține festinul poeții sihaștri tot mai rar se vor desprinde din stampe răzbit de frig cerșetorul dă foc frunzelor brumate c-un țipăt un tren adună mărturisiri și regrete urc pe a vieții scară cană cu vin fiert: ce dulce-i clipa miros de scorțișoară și-un zâmbet prietenesc prin cununa de
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
istoric de atunci, i se păruse încântătoare. Poate și era, fără a-i bănui strălucirea dinainte. Eu îi ajutam impresiile lăudând orașul - mic patriotism local pentru cele ce fuseseră odinioară, pentru gloria lui trecută, ce se mai putea vedea în stampele de altădată, aveam câteva acasă, de proveniență germană, luate de la tata, le păstram cu nostalgia aberantă a unui timp în care nu existasem, pe la începutul secolului, tata însuși era copil. Dar Ana cea mică asculta atentă, uitând să mănânce cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
nenumărate ori. Magazinele erau închise, străzile deja tăcute. Apropiindu-mă de Selfridges, am ajuns exact la St Christopher’s Place, în vecinătatea străzii Oxford care, odată, cu ani în urmă, fusese o oază plină de magazine de antichități- galerii cu stampe japoneze, suvenire de război, chiar și un magazin numai cu nasturi -, iar acum era Centrul Designerilor Vestimentari. Puțin mai jos era o piață drăguță, iar de partea cealaltă era restaurantul, cu mese invadând scările și piața aproape ca terasele de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
perfectă. Începuse să bea și el, mai îmbiat de noi, mai lăsându-se moleșit de nostalgiile lui fără nume. Atunci, toropit de o votcă, aferim holerca, începea să ne descrie Balcicul așa cum îl închisese în sufletul lui, ca pe o stampă cu desenul tras în calcarul străzilor, în roșiatecele ierburi arse și în nemărginirea verzuie a mării. Asiazma-mahlesi, Paruși-mahlesi, Caraghiol-mahlesi, Dere-mahlesi, Tatar-mahlesi, Trana-gimahlesi, Ghemigi-mahlesi, Cenghiul-mahlesi, Saraiu-mahlesi, Cavac-mahlesi, Suluc-mahlesi, îngâna Kerim furat de reveriile sale, înșirând după numele lor toate mahalalele de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
babele râd; leii boncăluiesc, iar cerbii vânează”. De cele mai multe ori, nebunia Renașterii stârnește râsul și, pentru obținerea acestui efect, artiștii și scriitorii acumulează detalii insolite. Scopul acestui demers este învățătura și condamnarea nebuniei. Un exemplu în acest sens îl constituie stampele de la sfârșitul secolului al XVIlea și începutul secolului al XVII lea consacrate lumii răsturnate, și având un puternic caracter moralizator, acumulând însă simultan și o serie de impossibilia amuzante: corăbii pe vârfuri de munte, oameni vânând pe mare, copii bătându
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
cine e vorba pentru că tipii atât de Îngâmfați și fără nimic În cap cum era ăla sunt totuși rari. De altfel, atunci când dumneavoastră orbecăiați pe scări, eu eram Într-o discuție foarte avansată cu una Getuța de la FCTB pe tema stampelor japoneze pe care ar fi urmat să i le arăt. Îmi pare rău că În timp de băteați la ușă nu erați și Înăuntru să vedeți cât de expresivă putea să fie mutra ei când se hotăra să Încerce masca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
răspunse Nory singură, știind bine că nu are alta de așteptat de la Mini în afară de acea emoție. Finis-tu en queue de yrjsson peut-etre? . . . Tu ești pesemne Eva nedesăvârșită a lui Hans Lvi . . . van . . . Dumnezeu știe van ce ... Unde or fi stampele acelea să ne mai distrăm - și se repezi la biroul lui Rim răvășind. Mini palpită. Acolo erau și prețioasele planșe anatomice, pe care le studia Rim în legătură cu funcțiile fibrelor nervoase, alterațiile și deviațiile lor. Acele de la care Mini spera realizarea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]