780 matches
-
a plecat la o mănăstire ortodoxă în Franța, unde a petrecut 6 ani ca novice. Și-a lăsat astfel trecutul regal în spate și a devenit Maica Alexandra. În 1967, Principesa s-a alăturat Bisericii Ortodoxe Române și a devenit stareța mănăstirii cu hramul "Schimbarea la față" din Ellwood City, Pennsylvania, până la moartea sa în 1991. După căderea regimului Ceaușescu, Maica Alexandra a apucat să viziteze România, eliberată de regimul comunist care o alungase din țară în 1948, în septembrie 1990
Ileana, Principesă a României () [Corola-website/Science/302860_a_304189]
-
un semn că într-o zi și ea va deveni regină. Când avea în jur de șase ani, Matilda (sau Edith) și sora ei Maria au fost trimise la mănăstirea Romsey, în apropiere de Southampton, unde mătușa lor Cristina era stareță. În timpul șederii ei la Romsey și, cu ceva timp înainte de 1093, la mănăstirea Wilton, Matilda și-a început educația, ambele instituții fiind cunoscute pentru acest lucru. Educația ei a mers dincolo de preocupările feminine standard. Acest lucru nu a fost de
Matilda a Scoției () [Corola-website/Science/331755_a_333084]
-
fondată în 782 de către ducele Tassilo al III-lea al Bavariei. În 788 a devenit abație imperială carolingiană. Regele Ludovic Germanul, care a domnit și în Bavaria începând din 826, a numit-o în 857 pe fiica sa, Irmengard, ca stareță. Mănăstirea a fost distrusă în perioada invaziei maghiare, traversând între secolele XI-XV o perioadă de glorie. Construcția noii clădiri a mănăstirii a avut loc între 1728 și 1732. Mănăstirea a fost desființată oficial în timpul secularizării din perioada 1803 - 1835, dar
Mănăstirea Frauenchiemsee () [Corola-website/Science/327443_a_328772]
-
fost realizată între anii 1998 și 2003. Turla mănăstirii este vizibilă de la o distanță de cinci kilometri peste Tisa și poate fi admirată de românii din Transcarpatia, regiune a Maramureșului istoric rămasă în Ucraina. În prezent mănăstirea găzduiește 6 măicuțe, stareță fiind monahia Agnia Ciuban. Cu o înălțime maximă de 78 m, biserica mânăstirii Săpânța-Peri se situează în prezent pe locul 3 între lăcașurile de cult din România, după catedrala ortodoxă din Timișoara și biserica romano-catolică Sf.Mihail din Cluj, și
Mănăstirea Săpânța-Peri () [Corola-website/Science/306358_a_307687]
-
Treime”. Această din urmă este construită în tindă bisericii „Sfântul Dimitrie”, fiind folosită că biserica de iarnă. În anul 2001 prin binecuvântarea Înalt Prea Sfințitului Vladimir, Mitropolitul Chișinăului și a Întregii Moldove, Schitul de la Pripceni-Curchi a căpătat statutul de mănăstire, stareță fiind numită Monahia Filoteea (Răilean), Duhovnic - Egumen Ioan (Hangan), care sunt și în prezent. La momentul actual, obștea mănăstirii numără: 2 preoți, 1 monah, 4 schimnice, 8 maici, 10 ascultatoare.
Mănăstirea Pripiceni-Curchi () [Corola-website/Science/333928_a_335257]
-
de frecvente pentru a nu fi niște excepții. Ca formă de manifestare a isteriei provocată de călugărie, ne este descrisă în roman, printre altele, și homosexualitatea (feminină), care în psihologia comportamentului este numită " "de circumstanță" "; e vorba despre una dintre starețele mânăstirilor prin care s-a perindat Suzanne, personajul principal. Dar cazuistica isteriei apare de fapt la mai fiece stareță, Diderot atribuind această cauză comună tuturor manifestarilor particulare: vaporii mistici, sadici și aberant-erotici își au cauza, după el, în mediul monahal
Călugărița (Diderot) () [Corola-website/Science/308375_a_309704]
-
descrisă în roman, printre altele, și homosexualitatea (feminină), care în psihologia comportamentului este numită " "de circumstanță" "; e vorba despre una dintre starețele mânăstirilor prin care s-a perindat Suzanne, personajul principal. Dar cazuistica isteriei apare de fapt la mai fiece stareță, Diderot atribuind această cauză comună tuturor manifestarilor particulare: vaporii mistici, sadici și aberant-erotici își au cauza, după el, în mediul monahal care le privează pe tinere de propriul lor corp și de funcțiile naturale ale acestuia; ele sunt niste isterice
Călugărița (Diderot) () [Corola-website/Science/308375_a_309704]
-
Sofia. Ea a fost sora lui Henrci al IV-lea, Împărat Roman și văduva fostului rege Solomon al Ungariei. Relația lui Zbigniew cu Sofia era rece. Zbigniew a fost trimis la Catedrala Quedlinburg în Saxonia, unde sora Sofiei, Adelaide era stareță acolo. În cazul în care Zbigniew devenea călugăr, ar fi fost neeligibil pentru succesiune. Deși Vladislav i-a asigurat succesiunea lui Boleslav al III-lea, propria sa pozitie era amenințată de către cei care îl recunoșteau ca succesor pe Zbigniew. În ciuda
Zbigniew al Poloniei () [Corola-website/Science/330728_a_332057]
-
stângă a navei, realizat de Gianmaria Morleiter (marmură, secolul al XVIII-lea), format din Sfânta Fecioară Maria cu Isus pe genunchi. În capela Sfânta Ana este venerat corpul fericitei Giuliana de Collalto, care în secolul al XIII-lea a fost stareță a mănăstirii Sfinților Biagio și Cataldo, aflată în apropiere.
Biserica Sfânta Eufemia din Veneția () [Corola-website/Science/333364_a_334693]
-
după tipicul tradițional. Sfânta Liturghie în fiecare zi, Vecernia seara și Miezonoptica și Utrenia la miezul nopții; Cântările se fac pe muzică psaltică conform tipicului monahal. În prezent, Mănăstirea are 60 de viețuitoare, dintre care cinci stau în schiturile mănăstirii, stareță de peste 40 de ani este Stavrofora Ierusalima Gligor sub a cărei păstorire Mănăstirea Tismana a cunoscut multe și importante înnoiri. Pe muntele Cioclovina, la N-V de Mănăstirea Tismana se află două schituri: Schitul Cioclovina de Jos, amintit documentar în
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
În jurul bisericuței se află cimitirul monahal unde sunt înmormântați călugării de demult și călugărițele. Aici se află și mormintele celor trei mătuși după mamă ale poetului Mihai Eminescu: Sofia, Fevronia și Olimpiada Iurașcu, ultima dintre ele fiind, pentru o vreme, stareță a mănăstirii. Tradiția povestește că de multe ori în copilăria sa, poetul Mihai Eminescu venea pe jos, din Ipoteștiul său natal pentru a-și vizita mătușile. În curtea cimitirului, se află și un turn clopotniță de lemn. este construită în
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
sfințit în același an, apoi, la 22 decembrie 1992, a avut loc sfințirea întregului complex mănăstiresc. Începând din acea dată, s-a instalat aici primul sobor de maici, care au venit de la Mănăstirea Teodoreni din cartierul sucevean Burdujeni, împreună cu maica stareță Teodora Marinescu. Maicile au inventarul de la ultimul egumen al schitului, protosinghelul Vichentie Bobeică. La început, obștea mănăstirii era formată din 12 maici. Inițial, complexul mănăstiresc era format din doar câteva chilii construite de protosinghelul Vichentie Bobeică, adăpostite într-o clădire
Mănăstirea Cămârzani () [Corola-website/Science/308455_a_309784]
-
S-a construit apoi un zid de incintă prevăzut cu turn-clopotniță la intrare și mai multe corpuri de chilii. Până în prezent s-a succedat un număr de 6 preoți duhovnici. La data de 13 mai 1999, a fost numită ca stareță monahia Maria Deac. Astăzi, viețuiesc în cadrul mănăstirii, circa 90 de maici. Hramul mănăstirii este praznicul Sfântului Gheorghe, sărbătorit în fiecare an la data de 23 aprilie. După ce se retrăsese la în ultimele luni de viață, ca urmare a problemelor de
Mănăstirea Cămârzani () [Corola-website/Science/308455_a_309784]
-
a defrișărilor necontrolate. Noul lăcaș de cult a fost sfințit la 28 august 2005 de către arhiepiscopul Pimen Zainea. În perioada 2008-2011, în incinta mănăstirii a fost construit un cămin de bătrâni, cu binecuvântarea arhiepiscopului Pimen Zainea și sub îndrumarea maicii starețe Maria Mălăescu. Căminul de bătrâni din incinta Mănăstirii „Sfântul Gheorghe”-Buciumeni a fost sfințit la 18 august 2011 de către arhiepiscopul Pimen, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La acest eveniment au participat numeroși credincioși, primarul Vasile Tofan, consilieri
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
orașele de pe coastă în ultimele decenii ale secolului al VI-lea. Ultimul funcționar roman atestat la Salona a fost proconsulul Marcellinus, căruia papa Grigore I i-a adresat o scrisoare în 599. Ultima inscripție datată găsită la Salona este epitaful stareței Johanna, refugiată din Sirmium, decedată la 12 mai 612. Deci orașul a fost abandonat la începutul secolului al VII-lea, ceea ce nu s-a întâmplat însă și cu complexul de la Spalato. Una dintre cele mai interesante atestări ale orașului Spalato
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
mai 1963, Stănița, județul Neamț) e o intelectuală autentică, posesoarea unei culturi impresionante și, în același timp, o cercetătoare instruită și erudită, care s-a impus prin două cărți esențiale privitoare la Mănăstirea Văratec - Stavrofora Nazaria Niță. Un model de stareță a vremurilor tulburi. In memoriam (2008) și Duhovnicie și filantropie la Mănăstirea Văratec. Tradiție, continuitate și înnoire (2013), precum și printr-o sumă semnificativă de articole, studii și cercetări de istorie religioasă locală. Cărțile acestea și contribuțiile sale publicistice nu au
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
din goluri sau dintr-un impresionism accesibil oricui, ci din investigații profunde, din lecturi atente și, desigur, din meditații permanente asupra rostului nostru pe pământ. Înzestrată cu o foarte bogată și asimilată cultură teologică, istorică și literară, maica Iosefina Giosanu, stareța Mănăstirii Văratec din anul 2001, propune în toate demersurile sfinției sale redefinirea și rescrierea sensurilor majore ale unei comunități monastice, atât de însemnată ca aceea de Văratec. Glosările acestea mi-au fost sugerate de lectura unei emoționante epistole pe care mi-
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
mână și la masa la care, timp de peste șaizeci de ani, Profesorul își așternea pe hârtie gândurile, frământările, își rezolva nedumeririle, își scria lucrările”. O asemenea mărturie-document am pus-o imediat în legătură cu o alta la fel de emoționantă a celei care este stareța Iosefina Giosanu - sufletul duhovnicesc și, în egală măsură - înțelepciunea practică, de câțiva ani buni, ai actualei Mănăstiri Văratec. Când am avut bucuria s-o cunosc, acum câțiva ani, printr-un prieten străvechi, el însuși mai mult decât atașat de loc
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
și virtutea, atât de rară și de importantă, a simplității. Cu simplitate binefăcătorul s-a integrat în ceea ce a salvat. Cam aceste lucruri le știam, în mare vorbind, domnule profesor Scurtu, despre Văratec până s-o cunosc și, prețuiesc pe stareța Iosefina Giosanu. În modul cel mai firesc cu putință, în zilele atât de egale între ele de la Văratec, o egalitate impusă de regularitatea programului monahal, dată însă și de ascultarea slujbei în întreaga incintă, stareța Iosefina Giosanu ne-a arătat
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
o cunosc și, prețuiesc pe stareța Iosefina Giosanu. În modul cel mai firesc cu putință, în zilele atât de egale între ele de la Văratec, o egalitate impusă de regularitatea programului monahal, dată însă și de ascultarea slujbei în întreaga incintă, stareța Iosefina Giosanu ne-a arătat lui Petre Roman și mie, într-o bună zi, lucrarea intitulată Duhovnicie și filantropie la Mănăstirea Văratec. Tradiție, continuitate și înnoire. Era o teza de licență redactată după toate canoanele cercetării științifice. Nici o frază nu
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
era rod al impresionismului nestrunit de cerința obiectivității. Așa că am citit pe nerăsuflate un text pe care prietenul pomenit mai înainte avusese privilegiul să-l parcurgă într-o altă ocazie. Încurajarea noastră se pare ca a convins-o pe maica stareța să îndrăznească să o publice la o editură de prestigiu. Aceasta este, pe scurt, domnule profesor, povestea apariției, la Paideia, anul acesta a volumului pe care, am înțeles, l-ați citit și dumneavoastră. De ce cred că merită să poposesc asupra
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
dubla articulare: descrierile și faptele brute, pe de o parte, nu rămân un simplu exercițiu de înșiruiri de date, documente, locuri, nume, ci toate acestea sunt menite să se împlinească într-un întreg interpretativ. Iată ce spune cu mare claritate stareța Iosefina Giosanu în aceasta ordine de idei: „o cercetare, fie și sumară, asupra istoricului mănăstirii Văratic, aduce în actualitate chipuri luminate de îndrumători duhovnicești și de monahii dedicate cu râvna ascultărilor cu conținut filantropic, apte să furnizeze modele pentru actuala
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
și de monahii dedicate cu râvna ascultărilor cu conținut filantropic, apte să furnizeze modele pentru actuala obște monahală”. Pentru a proba o atare evaluare era nevoie de coborârea în istorie. Aflăm astfel că întemeierea comunității se produce între 1781-1785 prin stareța, cu aura mitică, Olimpiada, ajutată de duhovnicul Iosif, dar există și un „înainte” prin doua așezăminte mai vechi, Boiștea și Topolița, la rândul lor consemnate în documente, prima, în 6 iunie 1446, în timpul Voievodului Ștefan al II-lea, iar a
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
la rândul lor consemnate în documente, prima, în 6 iunie 1446, în timpul Voievodului Ștefan al II-lea, iar a doua, un secol mai târziu. Descrierea din capitolul I Chipuri de îndrumători duhovnicești la Mănăstirea Văratic cu paragrafele I.1.1. Starețe și monahii de seama și I.1.2. Călugărițe cu bun chip aduce nume și fapte extrem de bine documentate. Aflam, fără nici o pată albă, întregul șir de starețe, de la Olimpiada și Nazaria (1788-1814) la Eufrosina Lazu, cea care va fi
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
Chipuri de îndrumători duhovnicești la Mănăstirea Văratic cu paragrafele I.1.1. Starețe și monahii de seama și I.1.2. Călugărițe cu bun chip aduce nume și fapte extrem de bine documentate. Aflam, fără nici o pată albă, întregul șir de starețe, de la Olimpiada și Nazaria (1788-1814) la Eufrosina Lazu, cea care va fi stareță timp de patru decenii (1844-1887), la Zenaida Racliș, la Irina Lecca, până la Pelaghia Amilcar (1942-1946, 1954-1973) și la Nazaria Niță (1973-1995). Din decembrie 2001, de când s-a
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]