483 matches
-
Eram tare mândru când Ioschka Fischer, ministru de externe al Germaniei, ecologist ca și mine, mi-a înmânat prima Constituție a Europei unite (proiect). Mi s-a părut că susținerea ideii e necesară, fără să văd subminarea limbii române, desființarea statalității, dispariția tradițiilor și obiceiurilor care ne individualizau (dar ne și scoteau în afara Europei)... Am sintetizat cu puține replici ce mi s-a părut mai interesant din imensul material filmat, azi în casete. EROII cărții sunt dintre oamenii cu cele mai
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
relativitatea unor noțiuni cum ar fi „limbă” sau „popor” permite o tratare rău-voitoare a acestui subiect. Departe de a tempera această tendință, obținerea independenței de către Republica Moldova și ieșirea din componența URSS a dus la apariția altor grupuri interesate în menținerea statalității vechii RSS Moldovenească, din considerente de ce mai multe ori politice și materiale. O cale pentru apărarea acestei statalități a fost cea a afirmării existenței unei etnii și a unei limbi proprii, diferite fundamental de cele din statul vecin de la vest
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a tempera această tendință, obținerea independenței de către Republica Moldova și ieșirea din componența URSS a dus la apariția altor grupuri interesate în menținerea statalității vechii RSS Moldovenească, din considerente de ce mai multe ori politice și materiale. O cale pentru apărarea acestei statalități a fost cea a afirmării existenței unei etnii și a unei limbi proprii, diferite fundamental de cele din statul vecin de la vest, încât Republica Moldova (din 1991) ar fi un stat național, a cărui legitimitate nu mai poate fi, așadar, pusă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
maluri ale Prutului și militează pentru crearea Moldovei Mari, care să cuprindă teritoriile dintre Carpați și Nistru, așadar Moldova în granițele sale „istorice”. Inevitabil, în scrierile ideologilor moldovenismului, evenimentele din 1812, 1940, 1944 sunt reflectate pozitiv, ca momente ale edificării statalității moldovenești, iar 1918 și 1941 ca momente de nenorocire națională. Câteva cuvinte se cuvin a fi spuse și despre apariția noțiunii de limbă și popor moldovenesc, în ultimele două secole. Evenimentele decisive în constituirea acestora le-au reprezentat anexarea țaristă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
romanizată de la est de Carpați a avut la origine alt popor decât pe dacii care constituie fondul etnic al poporului român - geți, tirageți sau geto-slavi; momentele 1917, 1924, 1940, 1944, 1991 au fost tot atâtea jaloane în drumul Moldovei către statalitate, iar 1918 și 1941 momente triste, de anexare de către o putere străină; în forma sa radicală, moldovenismul susține că poporul moldovenesc se întinde între Carpații orientali și Nistru, unii ideologi moldoveniști radicali cerând, nici mai mult, nici mai puțin, decât
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Rusiei țariste și oi a Uniunii Sovietice și, nu în ultimul rând, ale regimului ocomunist de la Chișinău. Astfel se ajunge în anul de grație 09, când autoritățile comuniste, dorind să încununeze tezele moldoveniste, sărbătoresc cu fast 650 de ani de statalitate moldovenească, încă o pervertire și o reinterpretare penibilă a trecutului istoric. Pentru a ajuta pe acei așa-ziși istorici din stânga Prutului aserviți Partidului Comuniștilor din Republica Moldova și formațiunilor politice asociate lor, ultimul capitol își dorește să aducă în atenția
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
continuat rusificarea într-un mod mai subtil: constituirea separatismelor, reactivarea moldovenismului, blocarea relațiilor cu statul român, instituirea limbii ruse ca mijloc de comunicare interetnică, preamărirea în lucrările promoldovene a rolului civilizator al Rusiei în perioadele țaristă și sovietică, susținerea înfloririi statalității moldovenești după 1940-1944. Aceasta în condițiile în care orientarea economică a Republicii Moldova către statele membre CSI a rămas prioritară, iar dependența energetică față de Rusia este în continuare totală. Sau, așa cum A. Grecul afirma, „Basarabia și-a unit pentru totdeauna soarta
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
discursul susținut la deschiderea congresului „Casa noastră - Republica Moldova” în 1994. Discursul în sine cuprinde ideile principale ale curentului, dar, în același timp, și o serie dintre contradicțiile fundamentale și de nereparat ale acestuia: Mircea Snegur vorbea despre tradiția multiseculară a statalității moldovenești, despre caracterul latin al poporului moldovenesc, dar diferit de români. „Dragoș a descălecat țara cu moldovenii” pe care i-a adus din Transilvania, iar „râul Moldova a dat un nume veșnic și țării și poporului: de la Moldova era moldoveanul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
aceeași limbă cu frații noștri din România”, dar răstălmăcește, în același timp, afirmațiile lui Iorga, Sadoveanu, considerând că folosirea termenului de „moldoveni” din operele lor s-a făcut cu sensul de diferiți de români, nu parte a poporului român. Legitimarea statalității moldovenești și a independenței din 1991 este dată, după ideile exprimate în același discurs, de proclamarea independenței în 2 decembrie 1917. Ciudat este faptul că, în anul următor, după alegeri, același Mircea Snegur se dezicea de moldovenism într-un discurs
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ale Prutului). „A legifera astăzi faptul perimat că ar exista o limbă literară moldovenească, deosebită de limba literară română, comună, înseamnă a legifera un neadevăr evident, și noi, reprezentanții științei academice, nu avem dreptul moral să susținem acest neadevăr”. „Salvarea statalității, integrității și suveranității statului” s-a sprijinit și pe organizații oficial neguvernamentale, însă special constituite de forțele politice aflate la putere și sprijinite financiar și legislativ de către acestea. Cele mai active dintre organizațiile pomenite s-au dovedit a fi Mișcarea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
marginea „Proiectului legii cu privire la aprobarea concepției politicii naționale de stat a Republicii Moldova”, Victor Stepaniuc, președintele fracțiunii majoritare din Parlament, arăta în 2004 că aceasta se întemeiază pe „temelia istorică, etnolingvistică, politico-juridică multiseculară a poporului 50 moldovenesc și a statalității sale”. Iar guvernul „elaborează în prezent un program concret de măsuri reale în vederea realizării prevederilor Concepției, în plan educațional, editorial, al însușirii limbii moldovenești de către alolingvi, a afirmării valorilor noastre istorice și spirituale. În aceste direcții trebuie să activeze
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
eforturile unei elite care are doar de câștigat din aceasta. Ei erau devotați doar neamului românesc și evident că nu ar fi acceptat nicicum scindarea acestuia prin trasarea unei granițe impuse de-a lungul Prutului. Și chiar forțata constatare a statalității Republicii Moldova din 1359, cu întreruperi, nu face ca Mihai Eminescu și Ion Creangă să nu aibă nimic comun cu Republica Moldova, pentru că, atunci când ei au trăit și au scris, Republica Moldova nu exista. Dezgropând dureri vechi, comuniștii acuză, după mai bine
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
una care în mare măsură le contrazice pe cele amintite anterior (dar inconsecvența și oportunismul ideologilor moldovenismului agresiv ne sunt cunoscute de acum) este următoarea: deși statul român nu mai este acuzat de a emite pretenții și a atenta la statalitatea Republicii Moldova, el susține lipsa identității dintre locuitorii de la est și vest de Prut: „ei se străduiesc să afirme că Republica Moldova, chipurile, nu este parte componentă a Moldovei istorice ci... „pământ al Basarabilor”, ațâțând astfel spiritele pe ambele maluri ale Prutului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
vorbesc limba română (de fapt o limbă identică cu limba română, dar cu o denumire diferită, ceea ce este un non-sens), câtă vreme deznaționalizarea este în primul rând una lingvistică. Câteva momente din trecutul Moldovei sunt considerate evenimente decisive în constituirea statalității moldovenești și în legitimarea construcției statale de astăzi. Unele sunt preamărite, (1359, 1917, 1940, 1944, 1991), altele sunt amintite cu mare durere (1859, 1862, 1918). Astfel, despre Unirea din 1918 se spune că România a invadat tânăra Republică Moldova, au
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
schimb ocupația sovietică din 1940 și 1944, considerată o piatră de temelie a statului moldovenesc, chiar actul prin care, în 1924, era creată o construcție statală artificială la est de Nistru, cu o populație majoritar ucraineană, este amintită cu nostalgie: „statalitatea moldovenească a fost de două ori suprimată: în 1862 și în 1918. Insistența cu care ea se restabilește se explică prin necesitatea istorică de autodeterminare, prin cauze obiective, precum și prin voința poporului Moldovei de a avea propriul stat (...) dreptul legitim
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
două ori suprimată: în 1862 și în 1918. Insistența cu care ea se restabilește se explică prin necesitatea istorică de autodeterminare, prin cauze obiective, precum și prin voința poporului Moldovei de a avea propriul stat (...) dreptul legitim al poporului moldovenesc la statalitate a fost confirmat și prin crearea, în stânga Nistrului, la 12 octombrie 1924, a Republicii Autonome Moldovenești (uită de Socialistă Sovietică n.n.). În mod decisiv, statalitatea Moldovei, în noile sale hotare, a fost reconfirmată prin actele politico-juridice din august 1940 și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
prin voința poporului Moldovei de a avea propriul stat (...) dreptul legitim al poporului moldovenesc la statalitate a fost confirmat și prin crearea, în stânga Nistrului, la 12 octombrie 1924, a Republicii Autonome Moldovenești (uită de Socialistă Sovietică n.n.). În mod decisiv, statalitatea Moldovei, în noile sale hotare, a fost reconfirmată prin actele politico-juridice din august 1940 și din august 1991, statornicindu-și legitimitatea sa actuală în 1994, prin adoptarea Constituției Republicii Moldova”. Comisia ideologică a CC a PCRM uită însă să explice cum
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a avut loc „înstrăinarea de Rusia a fâșiei de pământ de-a lungul Prutului și Dunării” poate fi privită ca o invitație la anexarea Basarabiei, din nou, de către Rusia, și este o afirmație la limita acuzației de trădare chiar a statalității moldovenești, pe care o apără. Nu ne este clar dacă domnul Cornea susține o eventuală origine slavonă a limbii moldovenești atunci când vorbește de pângărirea valorilor naționale moldovenești, a limbii, a credinței ortodoxe strămoșești, de către „latinime”. Și, evident, trebuie să înfăptuiască
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
represiune a populației regiunii. Într-un adevărat „repaus al rațiunii”, însă, laudă regimul sovietic ce a urmat anului 1940. Mai mult, integrarea regiunii dintre Prut și Nistru în cadrul URSS, sub forma republicii autonome Moldova, constituie o etapă marcantă a afirmării statalității statului moldovenesc, după părerea lui Vasile Stati. Autorul nu face trimiteri bibliografice, pentru ca verificarea afirmațiilor sale să fie aproape imposibilă. Acolo unde pot fi identificate, izvoarele apar într-o formă trunchiată, scoase din context în scopul susținerii tezelor avansate de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
asemenea, o „demonstrație de patriotism” și nu un studiu științific. La sfârșitul anului 2005 apărea la Chișinău mult lăudata lucrare a lui Victor Stepaniuc, membru marcant al Partidului Comunist din Republica Moldova și vice-prim-ministru al statului de la est de Prut, Statalitatea poporului moldovenesc. Autorul afirmă dorința de a prezenta istoria statului moldovenesc de la întemeierea sa din 1359 până în momentul elaborării lucrării. În accepția sa, statul moldovenesc a cunoscut patru etape: Țara Moldovei (1359-1862), Prima Republică Moldovenească (02.12.1917 - 27.03
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
până în momentul elaborării lucrării. În accepția sa, statul moldovenesc a cunoscut patru etape: Țara Moldovei (1359-1862), Prima Republică Moldovenească (02.12.1917 - 27.03.1918), A Doua Republică Moldovenească (02.08.1940-1991), A Treia Republică Moldovenească de la 27.08.1991. Statalitatea Moldovei începe, așadar, în 1359, și, deși a fost uneori suprimată, a renăscut ca pasărea Phoenix. Mergând pe aceeași linie ca și Vasile Stati înaintea sa, autorul manipulează izvoarele istorice cu vădită intenție, punând accentul doar pe acele aspecte care
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
moldovenească au fost întemeiate în secolul al XIV-lea, cu 4-5 secole înaintea celorlalte națiuni ale Europei. Consfințirea aprecierii negative de către istoricii cinstiți a reprezentat-o amânarea, pe data de 30 noiembrie 2007, a aprobării tezei de doctorat intitulată Evoluția statalității moldovenești în epoca contemporană (ce reia ideile din volumul mai sus citat) de către Comisia de experți în politologie, sociologie, filozofie și istorie a Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare din cadrul Academiei de Științe a Moldovei. Motivul amânării l-a constituit
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Aceștia au apreciat lucrarea lui Stepaniuc drept una lipsită de valoare științifică, un punct de vedere personal, care „nu se poate bucura de autoritatea unui titlu academic”. Cu toate acestea, lucrările lui Victor Stepaniuc, inclusiv versiunea în limba rusă a Statalității poporului moldovenesc, s-a bucurat de aprecieri „sincere” și binevoitoare ale altor istorici din Republica Moldova, însă, departe de a sublinia valoarea științifică a lucrării, elogiatorii lui Victor Stepaniuc se lansează în lozinci „patriotarde” ce subliniază statalitatea moldovenească și identitatea poporului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în limba rusă a Statalității poporului moldovenesc, s-a bucurat de aprecieri „sincere” și binevoitoare ale altor istorici din Republica Moldova, însă, departe de a sublinia valoarea științifică a lucrării, elogiatorii lui Victor Stepaniuc se lansează în lozinci „patriotarde” ce subliniază statalitatea moldovenească și identitatea poporului moldovenesc: „pentru prima dată se dezvăluie bine fundamentat temeliile istorice, etnice, culturale, politice și de drept ale statalității moldovenești - bază a istoriei Patriei, a existenței poporului moldovenesc” (Vladislav Grosul, doctor în științe istorice, profesor la Moscova
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de a sublinia valoarea științifică a lucrării, elogiatorii lui Victor Stepaniuc se lansează în lozinci „patriotarde” ce subliniază statalitatea moldovenească și identitatea poporului moldovenesc: „pentru prima dată se dezvăluie bine fundamentat temeliile istorice, etnice, culturale, politice și de drept ale statalității moldovenești - bază a istoriei Patriei, a existenței poporului moldovenesc” (Vladislav Grosul, doctor în științe istorice, profesor la Moscova, Institutul de Istorie a Rusiei al Academiei de Științe a Federației Ruse); „o cercetare sistematizată a statornicirii istorice, a continuității politice și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]