2,893 matches
-
ei născut abia cu două zile înainte). După un drum tărăgănat, de două săptămîni, zăvorîți în vagoane de animale, deportații a fost depuși în cîteva gări din Bărăgan, de unde camioanele i-au purtat în 18 puncte diferite ale deșertului din stepă. Lăsați sub cerul liber au trebuit să-și pregătească pentru început bordeie sub pămînt. În anii următori și-au construit case mai arătoase și au desțelenit pămînturile virgine.” Iar întrebarea care persistă și azi e: ce rost a avut deplasarea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5124_a_6449]
-
minte că, dispărând în Rusia,/ cu frații ei, cu Vova și Sașa, - pe Marusia/ n-aș fi avut nici unde, nici cum să o mai caut.// Pe un cearșaf, rulase, în curtea lor, Balada/ Siberiei și știam ce Ťsălbatică e stepa/ baikalăť cea cu Ťmine de aurť... Astăzi, stepa/ e (tot mai somnolentă, spre ora două) strada// pe care, după-masă ne tot jucăm de-a rușii/ și nemții, Vova, Sașa, Marusia, eu și Ada/ plus Gil, ce ne comandă,-ndeobște escuada
Fraza cea frumos curgătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6687_a_8012]
-
cu Vova și Sașa, - pe Marusia/ n-aș fi avut nici unde, nici cum să o mai caut.// Pe un cearșaf, rulase, în curtea lor, Balada/ Siberiei și știam ce Ťsălbatică e stepa/ baikalăť cea cu Ťmine de aurť... Astăzi, stepa/ e (tot mai somnolentă, spre ora două) strada// pe care, după-masă ne tot jucăm de-a rușii/ și nemții, Vova, Sașa, Marusia, eu și Ada/ plus Gil, ce ne comandă,-ndeobște escuada/ într-un război în care-s ei nemții
Fraza cea frumos curgătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6687_a_8012]
-
este vorba despre propria sa familie. Ampla documentare asupra duplicității lui Malaparte relevabilă în bibliografia utilizată de istoric face indeniabil oportunismul scriitorului italian, oportunism ridicat la rang de doctrină "il transformismo". Scriitorul își scria reportajele de pe frontul de Est, din stepele înghețate ale Rusiei, sub soarele Mediteranei în insula Capri, așa cum devine maoist imediat după război executând o vizită în China, ceea ce nu-l împiedica să solicite prezența Papei pe patul morții concomitent cu aceea a carnetului de membru al Partidului
Călătoria lui Malaparte by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6700_a_8025]
-
căci cu toții renunțăm, mai adesea la ceea ce ne este mai scump. O facem fiindcă așa vrem, o dată ce altfel nu se mai poate. Voi duce în mormânt taina, clipa de gheață când, spre miezul unei nopți fatidice, în fața ecranului de lungimea stepei, am auzit-o pe crainică încolțindu-l pe candidat cu întrebarea de bază: ,,sunteți o persoană cu expertiză?" Și el a zis că da. Pe când eu...
Omul fără expertiză by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6729_a_8054]
-
care înțelege că prin artă poate fi răscumpărată copilăria, iubirea, iluzia scurgerii timpului. Înțeleptul ajuns la o vârstă respectabilă, meditând la creatorul gândului trist care se dansează (tangoul) și la însingurarea acestuia - omul singur, aidoma unei câmpii întinse, pampa ori stepa - care caută Neantul ori Absolutul. (...) (Fragmente dintr-o carte în curs de pregătire la Editura Vellant) * Abaddón, exterminatorul de Ernesto Sábato, pag. 102, traducere: Darie Novăceanu, Ed. Humanitas, 2004 (n.a.)
Traducerile din poveste by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6606_a_7931]
-
Ioan Holban Azi, turcii sînt un popor simpatic și hîtru, cu fesurile, turbanele și narghileaua lor. N-au fost astfel, totdeauna, e adevărat; cînd i-a adus în Europa emirul Osman de prin stepele Asiei, în urmă cu vreo șapte sute de ani, erau destul de încruntați, cam sîngeroși și puși pe jefuit necredincioșii creștini de prin partea locului, ba, mai mult, unul dintre mai-marii lor voia să dea calului ovăz tocmai din "pristolul de la Roma
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
de morți, munca, materialele din acest lagăr, viața zilnică, împărțirea în batalioane, toate aceste elemente care sunt mărturii de la cei care au fost deportați. Am încercat printre aceste lucruri să manevrez niște impresii sau trăiri individuale: cum trăiește cineva peisajul stepei, singurătatea în comunitate, foamea ca sentiment individual - și am încercat să implic toate acestea în elementele teoretice și istorice. Și, reușita a fost cu atît mai impresionantă cu cît la început, într-o primă fază, romanul fusese scris la două
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
există independent și solitar. O mică barcă cu aburi taie apele liniștite ale canalelor Nevei, un tramvai traversează un pod peste Neva lăsând să se vadă în fundal profilul catedralei Sfântul Issac, o locomotivă scoțând aburi denși străbate iernatic pustietățile stepei rusești și, de fiecare dată, mișcarea are ceva impetuos, solemn. Scena fabuloasă, de insert suprarealist, în care tramvaiul cu abur traversează podul purtându-i pe melancolic-imberbul Putilov, în costumul său cu carouri, și pe Johan, cu zâmbetul său mefistofelic, ținând
Despre monștri și cinema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6083_a_7408]
-
În anii următori continuă să publice romane și numeroase volume de povestiri, dobândind o reputație greu de egalat în lumea literară: Cetatea (1970), Mesagerii ploii (1970; Humanitas Fiction, 2010), Cronică în piatră (1971), O capitală în noiembrie (1974), Amurgul zeilor stepei (1976; Humanitas Fiction, 2009), Iarna marii însingurări (1977), Aprilie spulberat (1978), Podul cu trei arcade (1978), Palatul Viselor (1981; Humanitas Fiction, 2007), roman interzis de regimul lui Enver Hodja, Concert la sfârșitul toamnei (1988). În 1990 Kadare primește azil politic
ISMAIL KADARE - Cronică în piatră Vremea nebuniei by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/4789_a_6114]
-
s-a strecurat pînă în camera mea” (Dragostea merge la muzeu). Poezia devine o feerie a negației: „Iată piramidele: degete la mîna mea pustie. // Iată piramidele, îți spuneam, zarul lăsîndu-l să cadă...” (Zar). Sau, în concluzie: „Cine te povestește trădează stepa tăcerii.// Eu stau în lume ca în absența ei!” (Stepa tăcerii). Există neîndoios în volumul aici prezentat pagini care-l provoacă pe iubitorul de poezie la o reluare a lecturii. Virgil Diaconu, Secol, Ed. Valman, 2011, 242 p.
Rolul imaginarului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4550_a_5875]
-
muzeu). Poezia devine o feerie a negației: „Iată piramidele: degete la mîna mea pustie. // Iată piramidele, îți spuneam, zarul lăsîndu-l să cadă...” (Zar). Sau, în concluzie: „Cine te povestește trădează stepa tăcerii.// Eu stau în lume ca în absența ei!” (Stepa tăcerii). Există neîndoios în volumul aici prezentat pagini care-l provoacă pe iubitorul de poezie la o reluare a lecturii. Virgil Diaconu, Secol, Ed. Valman, 2011, 242 p.
Rolul imaginarului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4550_a_5875]
-
Încă un neajuns: tentația libretului. (Probabil încurajată de buna ureche muzicală a poetului.) Prin comparație însă cu Șerban Foarță, ale cărui texte pentru Phoenix încântă, Dinescu e doar melodios. O versiune autohtonă a marțialului Lili Marlen sună inexpresiv: „furișat prin stepă ca un lup stingher/ trupul tău de aur l-am zărit pe cer/ oricare floare o miros pe drum/ e-al tău parfum, al tău parfum/ oh, lili marlen/ oh, lili marlen.// moartea ne-nsoțește veselă pe drum/ simt și-acum
Amintiri din poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5792_a_7117]
-
În anii următori continuă să publice romane și numeroase volume de povestiri, dobândind o reputație greu de egalat în lumea literară: Cetatea (1970), Tunetele ploii (1970; Humanitas Fiction, 2010), Cronică în piatră (1971), O capitală în noiembrie (1974), Amurgul zeilor stepei (1976; Humanitas Fiction, 2009), Iarna marii însingurări (1977), Aprilie spulberat (1978), Podul cu trei arcade (1978), Palatul Viselor (1981; Humanitas, 2007), roman interzis de regimul lui Enver Hodja, Concert la sfârșitul toamnei (1988). În 1990 Kadare primește azil politic în
Ismail Kadare - Accidentul () [Corola-journal/Journalistic/5548_a_6873]
-
spus în barbă. Un amestec de vibrații și de intuiții, de intensității interioare incandescente treceau prin corpul unei actrițe ca Tania Popa. În seara aceea, habar nu aveam că vine din Republica Moldova, că tumultul vorbelor poate să alterneze cu tăcerile stepelor în cîteva minute. Am plecat cu fata aceea acasă. M-a locuit. Mi s-a părut că fata asta învolburată are mereu la ea, cu ea, dragostea ca formă pură. Pentru viață. Și, deci, și pentru meserie. Cu alte cuvinte
Tania Popa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3449_a_4774]
-
De Tania Popa. Tot ca acum douăzeci de ani. Nu am obosit să o privesc cu aceeași uluială, cu aceeași fericire că pune stăpînire pe mine, pe emoțiile mele. O actriță solidă și atît de vulnerabilă. Care mă duce în stepă. Care mă face să simt răcoarea pădurii și sarea lacrimilor de pe obraji. Fata mea este acum Fata din curcubeu. Ea e cîștigătoarea Uniterului meu. Lia Bugnar i-a scris o poveste simplă, despre iubire. Fără iubire, te pierzi. Ești în
Tania Popa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3449_a_4774]
-
alte aluviuni. Până acum, Mihuleac trata oarecum egal efectul, căutând, pe spinarea umorului și ironiei, satira socială. Volumele lui de proză erau fidele sistemului amintit. De la Garsonieră memorială confort trei (1996), Dispariția orșului Iași (1998), Titlu neprecizat (1999), Bar de stepă (2001), Noapte bună, tâmpitule! (2003), Ratarea unui setter (2004), la Zece povestiri multilateral dezvoltate (2010). Nemaivorbind de teatrul lui, de publicistică sau de eseul despre Pamflet și tabletă (2009). Am o singură nelămurire în privința Amintirilor unui gentleman bolșevic. În 2006
Umorul deriziunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3789_a_5114]
-
Iisus? / Negrii bolșevici / Iarăși l-au răpus”. În același spirit mobilizator al credinței sunt scrise mai multe poezii de război, neamintite de anchetatori în rechizitoriu: Transnistria („Sub orice pas i-o urmă a crucii și-a credinții / Și iar iezmele stepei din fața noastră fug”), Albei-Iulii, Rugăciunea răniților, Strofe pentru un cimitir al eroilor, Tristețea umblă-n țară, Dor, Comoara etc. Dintr-un document „strict secret” reprodus într-o aproximativă Carte Albă a Securității. Istorii literare și artistice (1969-1989) deducem că acesta
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
continuă să publice romane și numeroase volume de povestiri, dobândind o reputație greu de egalat în lumea literară: Cetatea (1970), Mesagerii ploii (1970; Humanitas Fiction, 2010), Cronică în piatră (1971, Humanitas Fiction, 2012), O capitală în noiembrie (1974), Amurgul zeilor stepei (1976; Humanitas Fiction, 2009), Iarna marii însingurări (1977), Aprilie spulberat (1978), Podul cu trei arcade (1978), Palatul Viselor (1981; Humanitas Fiction, 2007), roman interzis de regimul lui Enver Hodja, Concert la sfârșitul toamnei (1988). În 1990 Kadare primește azil politic
ISMAIL KADARE Cina blestemată by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/3276_a_4601]
-
din felul în care i se tipăreau versurile, ci din mărturia irecuzabilă a rimelor: "Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce sînt/ Într-un mod fatal legate de o mînă de pămînt" (Scrisoarea I); " De-aceea zilele îmi sînt/ Pustii ca niște stepe,/ Dar nopțile-s de-un farmec sfînt/ Ce nu-l mai pot pricepe" (Luceafărul). O probă suplimentară ne oferă Eminescu prin dicționarul său de rime, unde în suita lui sînt apar mormînt, veșmînt, înfrînt etc., dar în suita lui cărunt
Scrisoarea a treia by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14982_a_16307]
-
Blocada, dovedind capacitatea noii generații, pe care o reprezentai, de a duce mai departe locomotiva strălucitei pleiade dintre cele două războaie. Lumea părea că va fi atunci a noastră, proiectele ne erau pe măsură, plănuiai o trilogie simfonică dedicată acelor stepe dobrogene în al căror mediu vântos și arid deschiseseși ochii asupra lumii. Blocada ar fi fost atunci episodul Tomisului îngenunchiat de războiul ce-l asediase, Toragai epopeea unui cavaler al stepelor din trecutul legendar, Ovidiu la Tomis plonjarea în trecutul
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
erau pe măsură, plănuiai o trilogie simfonică dedicată acelor stepe dobrogene în al căror mediu vântos și arid deschiseseși ochii asupra lumii. Blocada ar fi fost atunci episodul Tomisului îngenunchiat de războiul ce-l asediase, Toragai epopeea unui cavaler al stepelor din trecutul legendar, Ovidiu la Tomis plonjarea în trecutul antic, ce cu atâta ușurință ieșea la iveală la Constanța, în buza gorganelor, de cum afundai lopata în pământ! Dacă mă gândesc la Hemcea, din Blocada, năzuind să ajungă căpitan de navă
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
strofa 237-240: Lucește c'un amor nespus Durerea să-mi alunge, Dar se înalță tot mai sus Ca să nu-l pot ajunge. Peste numai câteva versuri, în strofa 245-248, textul este astfel: De-aceea zilele îmi sunt Pustii ca niște stepe; Dar nopțile 's de-un farmec sfânt Ce nu 'l mai pot pricepe. Este limpede că secvența ca să nu-l pot se recită sacadat (sunt monosilabe), cu accent ușor pe pot - iar secvența ce nuuu'l mai pot cere accent
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
milimetri pe secundă. - Stimate melc, nu-ți mai ascunde, sub iarbă, gura ierbivoră și dacă știi, te rog, răspunde: câți kilometri faci pe oră? Viteze & viteji Animalele viteze n-au nevoie de viteze mari decât ca să le-ajungă (prin savană, stepă, junglă, tundră) mai ușor din urmă pe cele mai neviteze, care pasc, ba chiar și scurmă pajiștile (largi/înguste), în savane,-n stepe,-n puste, singuratice, în turmă sau perechi, - și-au mari viteze tocmai fi’ndcă nu-s viteze
Probleme rimate, în joacă, de mate by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/2521_a_3846]
-
oră? Viteze & viteji Animalele viteze n-au nevoie de viteze mari decât ca să le-ajungă (prin savană, stepă, junglă, tundră) mai ușor din urmă pe cele mai neviteze, care pasc, ba chiar și scurmă pajiștile (largi/înguste), în savane,-n stepe,-n puste, singuratice, în turmă sau perechi, - și-au mari viteze tocmai fi’ndcă nu-s viteze, fi’nd mai totdeauna treze și cu frica-n sân, mereu, de ghepard, panteră, leu. Vitejia nu e, însă, doar a fiarei carnivore
Probleme rimate, în joacă, de mate by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/2521_a_3846]