949 matches
-
spus, opțiunea dezirabilă ar fi înspre transcendența rolurilor de sex (Garnets, Pleck, 1979), adică nelegarea calităților și acțiunilor unui individ de poziția de gender. Transgregarea gender nu este însă ușor de realizat datorită, cum s-a văzut, extraordinarei infuzări a stereotipiilor bărbat-femeie în aproape toate culturile și segmentele populaționale. Să mai reamintim că respectivele stereotipii nu sunt neapărat false, multe dintre ele având un referențial biogenetic. În orice caz, reale sau nu, diferențele bărbat-femeie au fost teoretizate, înscrise în cărțile fundamentale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nelegarea calităților și acțiunilor unui individ de poziția de gender. Transgregarea gender nu este însă ușor de realizat datorită, cum s-a văzut, extraordinarei infuzări a stereotipiilor bărbat-femeie în aproape toate culturile și segmentele populaționale. Să mai reamintim că respectivele stereotipii nu sunt neapărat false, multe dintre ele având un referențial biogenetic. În orice caz, reale sau nu, diferențele bărbat-femeie au fost teoretizate, înscrise în cărțile fundamentale ale diferitelor religii și astfel perpetuate, cum se întâmplă, de exemplu, în concepția iudaico-creștină
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în raporturile familie-sisteme sociale (inclusiv de genul celor de mai sus). De exemplu, relația familie-școală a făcut obiectul multor investigații, implicându-se în terapie triada familie-școală-copil. În acțiunea terapeutică se face apel la surmontarea etichetărilor și blamărilor reciproce instituție-familie, a stereotipiilor și miturilor ce se transmit multigenerațional și la alte concepte și teorii din terapia familială propriu-zisă: granițele sistemelor, persoane de referință etc. Efortul actual din știință în general de a oferi scheme factoriale complexe și integrative în analiza și soluționarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lăsând loc, pentru viitor, unei diversități decizionale, accentuându-se faptul că nu există ab initio o rezolvare infailibilă. În cadrul acestei orientări s-ar putea plasa și consolidarea terapiilor sensibile la problematica gender (gen social). Aici se vizează înțelegerea și depășirea stereotipiilor de gen, a sexismului și promovarea egalității (echității) în relația bărbat-femeie. Asemenea terapii au un succes sporit individual și de cuplu, dacă se petrec pe fundalul unor restructurări la nivel societal (vezi 10.5.3.). Postmoderne sau clasice, temele, conceptele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a familiei); - după cum lasă ușor să se înțeleagă cele de mai sus, terapia cognitivă are șanse mai scăzute la copii și la persoanele cu un nivel redus de inteligență. Fiind vorba în esență de depășirea unor îngustimi, blocaje, distorsiuni și stereotipii de gândire și practicarea unei gândiri deschise, flexibile, teoretic ea ar trebui să aibă succes mai mare la oamenii inteligenți. Paradoxal însă, e posibil ca aceștia, tocmai pentru că sunt și se percep ca atare, să nu aibă nevoie de tarapie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
V. I. Propp, R. aplică metoda structuralistă în studiile sale, care au în vedere - și pe urmele unor cercetări românești cu tendințe monografice datorate lui Lazăr Șăineanu, G. Călinescu, Gh. Vrabie și Ovidiu Bârlea - basmul. În cea mai importantă lucrare, Stereotipia basmului (1973), analizează formalizarea, un element al stereotipiei - lege a oralității studiată pe plan universal de F.M. Luzel, P. Sébillot, R. Petsch, R. Basset, J. Polívka, R.M. Volkov și, la noi, de G. Călinescu - în basmele populare românești, abordând concomitent
ROSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
studiile sale, care au în vedere - și pe urmele unor cercetări românești cu tendințe monografice datorate lui Lazăr Șăineanu, G. Călinescu, Gh. Vrabie și Ovidiu Bârlea - basmul. În cea mai importantă lucrare, Stereotipia basmului (1973), analizează formalizarea, un element al stereotipiei - lege a oralității studiată pe plan universal de F.M. Luzel, P. Sébillot, R. Petsch, R. Basset, J. Polívka, R.M. Volkov și, la noi, de G. Călinescu - în basmele populare românești, abordând concomitent numeroase aspecte care ating raporturile esențiale ale creației
ROSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
noi, de G. Călinescu - în basmele populare românești, abordând concomitent numeroase aspecte care ating raporturile esențiale ale creației folclorice: universal-național, tradiție-inovație, stabil-variabil, toate clarificând, de fapt, raportul stereotipie-originalitate. Spre deosebire de V.I. Propp, care în Morfologia basmului (1928) face un examen al stereotipiei compoziției, R. își alege ca obiect de studiu „locurile comune” ale formulelor stereotipizate, pe care le inventariază, cercetându-le și funcțiile. Trei mari capitole sunt rezervate formulelor inițiale (de timp, spațiu), finale (inversarea este deliberată, această categorie de formule situându
ROSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
prezentate și subcategoriile. Construit pe baza unei bibliografii de referințe clasice și contemporane, românești și străine (din aria slavă, romanică, orientală, africană), studiul încearcă și o conturare a profilului basmului contemporan, a mutațiilor ce au avut loc și la nivelul stereotipiei, constatând, printre altele, „tendința spre simplificare a formulelor tradiționale”, îndeosebi a formulelor inițiale și finale, păstrarea celor în versuri, cărora le lipsește uneori rima, demetaforizarea, dispariția unor părți ale formulelor și înlocuirea lor cu altele, un proces de „întrepătrundere a
ROSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
conservat - ca și în fondul de motive - elemente specifice, bunii povestitori știind să își pună în valoare originalitatea chiar în acest spațiu al „locurilor comune”. Altă carte, Eseuri despre folclor (1984), reține din nou atenția prin considerațiile despre raportul dintre stereotipie și originalitate, ca și prin reflecțiile din Avertisment, privitoare la metodologia cercetării. R. acceptă laturile profitabile din punct de vedere științific ale metodelor moderne, însă respinge diletantismul, absolutizarea anumitor metode, „formalizarea” cercetării, investigațiile hibride, experimentele gratuite, ermetismul, „limbajele secrete”. SCRIERI
ROSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
și originalitate, ca și prin reflecțiile din Avertisment, privitoare la metodologia cercetării. R. acceptă laturile profitabile din punct de vedere științific ale metodelor moderne, însă respinge diletantismul, absolutizarea anumitor metode, „formalizarea” cercetării, investigațiile hibride, experimentele gratuite, ermetismul, „limbajele secrete”. SCRIERI: Stereotipia basmului, București, 1973; Tradiționnâe formulî skazki, Moscova, 1974; Folclor literar rus, București, 1979; Eseuri despre folclor, București, 1984; Folclor și folcloristică, București, 1996; Model și variantă în folclor, București, 1996; Poetică folclorică, București, 1997; Il linguaggio degli inizi: letteratura, cinema
ROSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
Maxima populară rusă și corespondențele românești, tr. și introd. edit., București, 1979. Repere bibliografice: Constantin Otobâcu, Formule stereotipe ale basmului, SPM, 1973, 156; Al. Graur, Limba basmelor, RL, 1974, 2; Al. Dobrescu, Destinul formelor literare, CL, 1974, 1; Vasile Adăscăliței, „Stereotipia basmului”, CRC, 1974, 7; Dumitru Radu Popa, „Stereotipia basmului”, ARG, 1974, 5; Paul Anghel, Cum moare basmul, F, 1974, 10; Radu Răutu, „Stereotipia basmului”, REF, 1974, 4; Jerzy Bartminski, Wokól lordowskiej koncepcji formuly, „Literatura ludowa” (Varșovia), 1975; Paul Anghel, Nouă
ROSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
introd. edit., București, 1979. Repere bibliografice: Constantin Otobâcu, Formule stereotipe ale basmului, SPM, 1973, 156; Al. Graur, Limba basmelor, RL, 1974, 2; Al. Dobrescu, Destinul formelor literare, CL, 1974, 1; Vasile Adăscăliței, „Stereotipia basmului”, CRC, 1974, 7; Dumitru Radu Popa, „Stereotipia basmului”, ARG, 1974, 5; Paul Anghel, Cum moare basmul, F, 1974, 10; Radu Răutu, „Stereotipia basmului”, REF, 1974, 4; Jerzy Bartminski, Wokól lordowskiej koncepcji formuly, „Literatura ludowa” (Varșovia), 1975; Paul Anghel, Nouă arhivă sentimentală, București, 1975, 171-181, 187-196; Nicolae Constantinescu
ROSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
Al. Graur, Limba basmelor, RL, 1974, 2; Al. Dobrescu, Destinul formelor literare, CL, 1974, 1; Vasile Adăscăliței, „Stereotipia basmului”, CRC, 1974, 7; Dumitru Radu Popa, „Stereotipia basmului”, ARG, 1974, 5; Paul Anghel, Cum moare basmul, F, 1974, 10; Radu Răutu, „Stereotipia basmului”, REF, 1974, 4; Jerzy Bartminski, Wokól lordowskiej koncepcji formuly, „Literatura ludowa” (Varșovia), 1975; Paul Anghel, Nouă arhivă sentimentală, București, 1975, 171-181, 187-196; Nicolae Constantinescu, „Stereotipia basmului”, CREL, 1977, 1; St. Gencărău, „Eseuri despre folclor”, AAF, 1987; O. Kovacková, Tradicna
ROSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
basmului”, ARG, 1974, 5; Paul Anghel, Cum moare basmul, F, 1974, 10; Radu Răutu, „Stereotipia basmului”, REF, 1974, 4; Jerzy Bartminski, Wokól lordowskiej koncepcji formuly, „Literatura ludowa” (Varșovia), 1975; Paul Anghel, Nouă arhivă sentimentală, București, 1975, 171-181, 187-196; Nicolae Constantinescu, „Stereotipia basmului”, CREL, 1977, 1; St. Gencărău, „Eseuri despre folclor”, AAF, 1987; O. Kovacková, Tradicna formulka, „Philologica” (Bratislava), 1992, 151-155; Antoaneta Olteanu, „Poetică folclorică”, REF, 1998, 1-2; Marian Vasile, Din nou despre teoriile folclorice. Stereotipia, „Azi literar”, 1998, 76, 77; Datcu
ROSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
București, 1975, 171-181, 187-196; Nicolae Constantinescu, „Stereotipia basmului”, CREL, 1977, 1; St. Gencărău, „Eseuri despre folclor”, AAF, 1987; O. Kovacková, Tradicna formulka, „Philologica” (Bratislava), 1992, 151-155; Antoaneta Olteanu, „Poetică folclorică”, REF, 1998, 1-2; Marian Vasile, Din nou despre teoriile folclorice. Stereotipia, „Azi literar”, 1998, 76, 77; Datcu, Dicț. etnolog., II, 188-189; Popa, Ist. lit., II, 1152. I.D.
ROSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
minune”, dar ardoarea donquijotescă a pornirilor sale nu se stinge. Nevoia de rezistență, de luptă îi reînnoiește puterile secătuite și el pornește spre alte vămi. În schimb, în romanul Linia de plutire există numai învinși, oameni înecându-se în inerție, stereotipie („uniformizare”, după cum spune prozatorul), în neîmplinire. Puterea inerției este irezistibilă, e hăul care înghite omul, factorul care îl depersonalizează și îl transformă într-un naufragiat, într-un obiect rătăcit în niciunde. Linia de plutire prezintă radiografia provincialismului ca mentalitate și
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
principal proliferării mijloacelor de comunicare, tot mai mulți dintre noi suntem expuși la numeroase și variate contacte și informații socioculturale, așa se și întâmplă. În același timp însă, numeroși oameni - și pentru multiple probleme - au, ca suport cognitiv al atitudinii, stereotipiile sociale, adică propoziții gata confecționate, care circulă într-un anumit mediu cultural și care prin socializare devin „adevăruri” personale. Împreună cu evaluările (atitudinile propriu-zise), ele funcționează ca prejudecăți, iar traduse în comportamente, ca discriminări. Nu însă în toate împrejurările - înseși stereotipurile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mintea noastră încât, în loc să slăbească forța atitudinii, o fac mai extremă. G. Munro și P. Ditto (1997) au dat spre evaluare unui grup de subiecți cu puternice prejudecăți față de homosexuali și altuia fără prejudecăți două studii științifice: unul care confirma stereotipiile uzuale cu privire la homosexuali, cum ar fi aceea că aceștia au mai multe probleme psihice, și celălalt care infirma asemenea stereotipii. Subiecții au fost rugați să aprecieze valoarea științifică a celor două studii și să descrie reacțiile lor emoționale la citirea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
evaluare unui grup de subiecți cu puternice prejudecăți față de homosexuali și altuia fără prejudecăți două studii științifice: unul care confirma stereotipiile uzuale cu privire la homosexuali, cum ar fi aceea că aceștia au mai multe probleme psihice, și celălalt care infirma asemenea stereotipii. Subiecții au fost rugați să aprecieze valoarea științifică a celor două studii și să descrie reacțiile lor emoționale la citirea lor. Cum era de așteptat în conformitate cu ideea asimilării distorsionate și a polarizării atitudinale, a reieșit o diferență semnificativă în gradul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a polarizării atitudinale, a reieșit o diferență semnificativă în gradul de evaluare: subiecții cu prejudecăți au găsit mult mai convingător primul studiu, pe când al doilea grup a acordat mai mare putere de convingere studiului ce demonstra lipsa de temei a stereotipiilor curente față de homosexuali. Coroborate cu alte declarații ale subiecților, relatările evaluative sugerează că s-a produs și o polarizare atitudinală, adică s-au intensificat părerile inițiale. În unele cazuri, mesajul promovat cu insistență de comunicator nu numai că nu îți
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Eagly și Chaiken, 1998). Să remarcăm, în finalul acestor considerații, că în problematica atitudinilor și comportamentului față de minorități și, mai larg, în cea a relațiilor intergrupale își dau întâlnirea o serie de teorii dezvoltate în psihologia socială: valori/atitudini/comportament; stereotipii/prejudecăți/discriminare; atribuirea și locul controlului; teoria identității (minimale) sociale („noi” și „ei”); „frustrarea relativă”, „țapul ispășitor”; „conflictul realist” (vezi Chelcea și Iluț, 2003). Apreciez că, pentru a înțelege mai bine comportamentele și acțiunile indivizilor, trebuie să facem apel la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și realiste și vor deveni efective. Dar, în tot cazul, analiza mai atentă a vieții sociale ne dovedește că, dacă multe dintre competițiile și conflictele interpersonale și grupale au ca sursă principală mecanisme de imagine reciprocă bazate pe false reprezentări (stereotipii) și așteptări, probabil că cele mai multe au ca fundament interese „obiective” divergente. În psihologia socială a și fost teoretizată respectiva situație ca un conflict realist de grup (Levine și Cambell, 1972; vezi și capitolul 3, „Agresivitatea și comportamentul antisocial”). Aceasta se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
relevanți: a) pe indivizii din propriul grup, trăind printre ei, îi cunoaștem mai bine și avem șansa reală de a-i înregistra ca diferiți, în timp ce pe cei din out-group îi vedem doar „de la distanță”; nu întâmplător se mizează, în surmontarea stereotipiilor, pe ipoteza de contact; b) grupurile pot avea, sub diferite aspecte, dar rar pe ansamblu, grade mai pronunțate sau mai scăzute de omogenitate, în acest caz, reprezentarea despre out-group fiind realistă, și nu neapărat o iluzie; bunăoară, ca înfățișare fizică
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
raporturile de putere, sistem juridic, piața forței de muncă și migrația, ideologiile, loisir-ul, mas-media, discursurile și retoricile de tip parti-pris); c) variabilele de context tind să fie integrate în scheme descriptive și explicative cu cele de psihologie socială propriu-zise (stereotipii, prejudecăți, discriminări) potrivit logicii „circularității cauzale”, determinărilor reciproce. Nerenunțând la acuratețea experimentului de laborator, psihosociologia își extinde, în consecință, cercetările de teren, bazate pe observație și anchetă. Astfel, pentru a se descifra ce legătură există între gradul de similaritate perceput
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]