321 matches
-
pornește din creangă în creangă, urcă malul lacului, fiu-fiu! Țica-țic! Fiu-țic! Țic-țic! Costache Popa se întoarce nemulțumit la Evenimentul zilei. Muiere țâfnoasă! zice. Hm! Prin zarva șoselei răzbate radioul țigăncii care vinde semințe. S-a făcut și două, poftim! Un sticlete - același? altul? - vine ca săgeata dinspre zăvoi, se învârte pe lângă ceas, coboară la nisip. Ciugulește precis, cu atenție neștirbită, firimiturile de napolitană. Burtică galbenă, gât stacojiu, aripi albăstrii, da’ știi mata că ești frumușel? Domnul Popa gândește deseori cu glas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
contează, liniștite să fie, ca oglinda. Atunci se arată în ele, ieșind din ape sau intrând, cum vrei s-o iei, scările, podul. Și așa se trece dincolo, printre vârfurile de copaci răsturnați în luciul apei. Priceput? Așa îi vorbește sticletele de pe ramura unei răchite sufletului unui înecat. Moroiul, verde-cenușiu, stă pe marginea apei, mototolit și nehotărât. Chiar și așa se vede că era beat când a murit, beat pulbere. ─ Ce zi urâtă! oftează. Dar n-a fost urâtă de la început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de gând să faci? Mă odihnesc, mă o - dih - nesc puțin. Dup’-aia mă duc. Du-le centru’. Apoi adormise. Cum de nimerise atunci pe fundul lacului? Treci, treci până nu îngheață apa. Mare-i Dumnezeu! Treci, frățioare! îi suflă sticletele. La acest ceas întunecat bine-ar fi să te afli la adăpost, într-un loc uscat, cald, bine luminat, într-un loc fără amestec. O, zei! Cine poate cuteza să nutrească închipuirea lăcașurilor biruinței? Cine să-și ridice gândul până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
cum încrețește apa, la fața ei iată că apar cinci, șase cioturi, parcă ar fi stâlpii unui pod surpat sau țăruși înfipți într-un vad. Șirul lor se pierde în depărtare sub cerul scund. Hai, Sofronie, ce mai stai? Și sticletele zboară pe altă creangă. S-a zgribulit, spune uitându-se pe fereastră femeia care învârte în mămăligă. Curtea cât pumnul îi întoarce privirea cenușie. Peste tot, pretutindeni, dincolo de gard, pe uliță și dincolo de uliță, în tot orașul și dincolo și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
ce aveau de făcut, oamenii s-au aciuat lângă fântână, sporovăind... Pâcule, știi tu ce îmi umblă mie prin cap de-o vreme încoace? Doar n-or fi gânduri ca la toți oamenii, pentru că ție îți țopăie prin scăfârlie doar sticleți. Unde sunt sticleți nu-i loc pentru cucuveici, Pâcule. Lasă cucuveicile și spune ce îți umblă prin cap așa...de o vreme? Mă gândesc ce am să fac eu când n-oi mai putea cărăuși. Si ce ai de gând
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
făcut, oamenii s-au aciuat lângă fântână, sporovăind... Pâcule, știi tu ce îmi umblă mie prin cap de-o vreme încoace? Doar n-or fi gânduri ca la toți oamenii, pentru că ție îți țopăie prin scăfârlie doar sticleți. Unde sunt sticleți nu-i loc pentru cucuveici, Pâcule. Lasă cucuveicile și spune ce îți umblă prin cap așa...de o vreme? Mă gândesc ce am să fac eu când n-oi mai putea cărăuși. Si ce ai de gând să faci, mă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
am făcut armata la cavalerie...După aceea, am să caut o căruță, așa cum făcea nenea Jănel. Să toace ca ceasul. Când am să am nevoie să merg undeva...țup în căruță și pe aici ți-i drumul... Stii, Dumitre, că sticleții tăi sunt de soi? Apoi dacă așa stau lucrurile, mă ai tovarăș, băiete. Suntem cam de-o baie, Dumitre. Așa că, dacă ne lăsăm de cărăușie, o facem amândoi odată. Imi iau și eu un cal, că așa mi-am dorit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Isanos, Macii) 1.Indică o temă literară a fragmentului. (1p.) 2.Comentează succint o comparație din fragment. (1p.) 3.Prezintă două trăsături ale descrierii literare. (1p.) 4.Încadrează, prin două trăsături, textul într-un gen literar. (1,5p.) Text B Sticletele a plecat fluturând din aripioare spre cerul senin. A mers așa multă vreme până când a intrat în vârtejul soarelui. Cu cea din urmă sforțare, se avântă și prinse o rază. Aproape orbit, cu penele pârlite, se rostogoli îndărăt spre pământ
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
spre cerul senin. A mers așa multă vreme până când a intrat în vârtejul soarelui. Cu cea din urmă sforțare, se avântă și prinse o rază. Aproape orbit, cu penele pârlite, se rostogoli îndărăt spre pământ cu soarele în cioc. (Legenda sticletelui) 1.Rezumă conținutul fragmentului. (1p.) 2.Comentează rolul expresiv al folosirii verbelor în fragment. (1p.) 3.Prezintă două caracteristici ale narațiunii. (1p.) 4.Încadrează, prin două trăsături, textul într-un gen literar. (1,5p.) Barem de notare: se acordă 1
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
categorii sociale persoane din închisoare, categorii profesionale elevi, studenți etc.) ca un cod de sine stătător (pentru a nu fi înțelese de restul vorbitorilor)56; vezi, de exemplu, argoul elevilor (dirig/-ă, geogravarză, mate), al studenților (cui, prof), al deținuților (sticlete, curcan, mititica, crăpăt) etc. (f) Termenii de jargon sunt unități lexicale folosite de anumite persoane cu scopul de a epata, de a ieși în evidență într-un anumit context 57; termenii de argou sunt actualizați în cadrul unei exprimări emfatice (frecvent
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
scrisă special de redactori (schițe ușoare și atractive, cu un accentuat caracter moralizator, romane de călătorie și de aventuri) sau adaptată din diverse literaturi: după Cervantes (Don Quijote de la Mancha), frații Grimm (basmul Cei doisprezece frați), Goethe (Craiul codrului), Krâlov (fabulele Sticletele și porumbelul, Vrăjmașul), V. M. Garșin (Cruciada copiilor), Elisée Reclus (Spania și spaniolii), L. Brehm (numeroase fragmente din Lumea animalelor), A. Daudet (Tartarin din Tarascon), H. Sienkiewicz (Ianko muzicantul). A.c. izbutise să-și asigure opt sute de abonați și se difuza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285320_a_286649]
-
fâsa de câmp (Anthus campestris), ciuful de câmp (Asio flammeus), cucuveaua (Athene noctua), pitpalacul (Coturnix coturnix), mărăcinarul negru (Saxicola torquata), uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nissus), drepneaua neagră (Apus apus), șorecarul comun (Buteo buteo), șorecarul încălțat (Buteo lagopus), sticletele (Carduelis carduelis), florintele (Carduelis chloris), eretele vânăt (Circus cyaneus), corbul (Corvus corax), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), presura galbenă (Emberiza citrinella), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), ciocârlanul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
lac (Rana ridibunda) și broasca mică de lac (Rana esculenta). Păsările sunt prezente aici într-un număr destul de mare: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), fâsa de pădure (Anthus trivialis), ciuful de pădure (Asio otus), buha (Bubo bubo), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), sticletele (Carduelis carduelis), florintele (Carduelis chloris), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), lăstunul de casă (Delichon urbica), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus), presura galbenă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Egretta garzetta), pescărașul albastru (Alcedo atthis), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), ghionoaia sură (Picus canus), codobatura albă (Motacilla alba), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), aușelul cu cap galben (Regulus regulus), lăcarul de stuf (Acrocephalus scirpaceus), sticletele (Carduelis carduelis). Mamiferele prezente sunt: vidra (Lutra lutra), popândăul (Spermophylus citellus) și liliacul comun Myotis myotis. Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de venituri și cheltuieli, activități
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
viridis), șopârla de câmp (Lacerta agilis). Cotul Bran a fost cândva un paradis al păsărilor de apă și un ideal loc pentru pescuit și vânătoarea de rațe. Zona aceasta adăpostește astăzi numeroase păsări de apă: lăcarul de stuf (Acrocephalus scirpaceus), sticletele (Carduelis carduelis), egreta mică (Egretta garzetta), codobatura albă (Motacilla alba), aușelul cu cap galben (Regulus regulus), rațe, stârci, fluierari, becațe, cormorani. Mamifere: popândăul (Spermophylus citellus). BALTA TEIVA-VIȘINA Încadrarea teritorial-administrativă: comuna Popricani; proprietate publică în administrarea primăriilor comunelor Popricani și Victoria
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
gibbosus), fufa (Leucaspius delineatus), cleanul (Leuciscus cephalus), bibanul (Perca fluviatilis), șalăul (Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), linul (Tinca tinca), morunașul (Vimba vimba). Reptile: gușterul (Lacerta viridis), șopârla de câmp (Lacerta agilis). Păsări: lăcarul de stuf (Acrocephalus scirpaceus), sticletele (Carduelis carduelis), egreta mică (Egretta garzetta), codobatura albă (Motacilla alba), aușelul cu cap galben (Regulus regulus). Mamifere: popândăul (Spermophylus citellus). D. Rezervațiile geologice și paleontologice LOCUL FOSILIFER-DEALUL REPEDEA Încadrarea teritorial-administrativă: comuna Bârnova; proprietate publică locală: primăria comunei Bârnova (6 ha
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
maidanul lui "sperie-pește", este alcătuită din Papazu al lui Lache paracliserul de la biserica Slobozia, Tache-nasu, culegător la tipografia cărților bisericești, armonist la completul de la hănișor la văraru, în orele libere. Trică dricarul, Costea al Ghețulești, Costiclici, fabricant de prinzători de sticleți, Bontaș, băiatul zărăfoaiei, antreprenor la vicleimuri, Ghindă Chioru al lui Vruse, perceptor în Flămânda, și Vivi, țiganul luat de suflet de Marin Cărbunaru, cantaragiu la uzina de gaz, și alți asemenea, trăind într-o atmosferă dezolată de boleșniță, sub regim
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
victime omului. Cuiburile numeroaselor specii sunt distruse prin tăierea copacilor, prin lucrări de drenări și asanări, prin distrugerea construcțiilor, distrugerea cuiburilor de către oameni, etc. Alte specii de păsări sunt prinse și ținute în captivitate, în colivii, fiind preferate păsările granivore ( sticleți, scatii, florinți, cânepari). Uneori, păsările pot muri accidentate, datorită tehnologiei umane: lovirea păsărilor în zbor de firele electrice, electrocutarea păsărilor mari între conductorii de electricitate, izbirea de geamuri, lovirea păsărilor care zboară jos, deasupra șoselelor cu autovehicule. Poluarea aerului și
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
alterarea condițiilor noastre de viață. Pericolele la care sunt supuse păsările ◄ persecuție deliberată (ex. cuiburile ciorilor de semănătură sunt uneori distruse; cuiburile de berze construite pe stâlpii de electricitate sunt uneori dărâmate) și persecuție ocazională ◄ capturarea și comercializarea păsărilor sălbatice: sticleți, scatii, florinți; ◄ accidente: lovirea păsărilor în zbor de firele electrice, electrocutarea, izbirea de geamuri, accidente determinate de furtuni, grindină, ger. ◄ distrugerea mediilor de viață distrugerea ecosistemelor naturale duce implicit la dispariția populațiilor de păsări afectate. ◄ degradarea ecosistemelor: datorită poluării unele
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
lupus), - căprioara (Capreolus capreolus), - mistrețul (Sus scropha), - iepurele (Lepus europaeus), - dihorul (Mustella putoris), - jderul (Martes martes), - bursucul (Meles meles), etc. Păsările sunt reprezentate prin: - ciocănitoare (Dendrocopos major, D. medius, D. minor), - cuc (Cuculus canorus), - pupăză (Upupa epops), - pițigoi (Parus lugubris), - sticlete, mierlă, - gheonoaie (Picus viridis), - fazan (Phaseanus colchicus) - pe cale de dispariție în lunca Proviței). Dintre reptile amintesc: șarpele alb, vipera comună, șopârla, gușterul și foarte rar pe văile pâraielor Purcăreața și Drăgăneasa - broasca țestoasă (Testudo hermanii hermanii). În fauna acvatică întâlnim
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
inclusiv ale scriitorilor înșiși, prin fotografii, reproduceri de artă și caricaturi. Astfel, foarte expresive sunt cele două pagini intitulate Luminile și umbrele circului. Text și desen, al căror autor este Eugen Jebeleanu (8/1939), ca și întreaga rubrică „Cișmigiul cu sticleți”, în care Neagu Rădulescu „recenzează” prin admirabile desene umoristice cărțile unor cunoscuți scriitori. Gust, pricepere și mobilitate spirituală arată și rubricile speciale rezervate celorlalte arte: Virgil Gheorghiu susține comentariul muzical, scriind despre spectacole și despre mari muzicieni, N. Carandino și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]