470 matches
-
Epuizarea emoțională presupune vidarea emoțională a persoanei, pierderea energiei și a motivației, apariția frământării și tensiunilor, perceperea muncii ca pe o corvoadă. Depersonalizarea se asociază cu apariția atitudinilor impersonale, de detașare față de cei avuți în grijă, de respingere sau de stigmatizare a acestora - toate fiind destinate să facă față epuizării resurselor interne. Reducerea realizărilor profesionale implică pierderea competențelor, autodevalorizarea, diminuarea stimei de sine și a autoeficacității. Se observă că burnout-ul este păstrat, ca și până acum, în sfera profesiunilor numite relaționale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
victimă și conducere intervin relații oficiale, victima apare în calitate de acuzat. Uneori mobbing-ul poate deveni un caz juridic, situație în care posibilitățile victimei de a se apăra scad și mai mult. Faza a patra este cea mai dură, caracterizându-se prin stigmatizare, izolarea socială sau pur și simplu prin înlăturarea victimei de la locul de muncă, fapt care diminuează considerabil șansele acesteia de a se încadra în alte organizații, în alte locuri de muncă. Modalitățile concrete prin care se finalizează această fază sunt
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mobbing s-a instalat (lucru verificat prin frecvența și persistența sa), există anumite acte de legislația muncii care obligă autosesizarea managementului și conceperea unor programe cu adresabilitate individuală pentru protejarea și reabilitarea psihosocioprofesională a victimei. În speță, se urmărește prevenirea stigmatizării angajatului, păstrarea reputației și competențelor anterioare. În fine, o ultimă formă de intervenție la care se apelează, atunci când cele anterioare au eșuat, rămâne reabilitarea juridică a victimei. În această situație, mobbing-ul ia forma unui litigiu soluționat conform metodologiei dreptului civil
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
experiență democratică experienței fenomenologice legate de celălalt. Putem Însă percepe, așa cum ne invită să facem Robert Legros, o dublă mișcare de democratizare (pe care Tocqueville o numește „egalizare a condițiilor”) și de recunoaștere sensibilă. Mișcare prin care se prăbușesc pseudo-castele, stigmatizările, excluderile. O atare recunoaștere este și o recunoaștere din inimă, după modelul compasiunii lui Rousseau (Legros, 1990). O astfel de lectură nu este irenistă: unele caste se pot reorganiza pe terenul democrației, iar instituțiile democratice sunt fragile și se pot
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
identitară sau chiar În izolarea socială (Camilleri, 1998a, p. 59). În plus, când este vorba despre trăsături culturale, de identitate sau de apartenență stigmatizate, se observă afirmarea unei identități diferite de cea criticată (uneori adoptându-se chiar identitatea „criticului”), o stigmatizare inversă, o Întoarcere a stigmatului sub formă de valorizare, sau afirmarea unei identități critice care acceptă stigmatizarea anumitor trăsături (pe cale de a fi abandonate) și, În același timp, pune la loc de cinste alte trăsături proprii aceleiași culturi. Acest ultim
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
culturale, de identitate sau de apartenență stigmatizate, se observă afirmarea unei identități diferite de cea criticată (uneori adoptându-se chiar identitatea „criticului”), o stigmatizare inversă, o Întoarcere a stigmatului sub formă de valorizare, sau afirmarea unei identități critice care acceptă stigmatizarea anumitor trăsături (pe cale de a fi abandonate) și, În același timp, pune la loc de cinste alte trăsături proprii aceleiași culturi. Acest ultim proces face parte dintre cele care deschid un proces pozitiv de integrare și de sinteză interculturală a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din realitate (utilizarea de droguri) sau conflicte (Încăierări Între tineri) până la criminalitate (exemplul hoțului profesionist). Nici riscurile de discriminare nu sunt de neglijat. Pentru anumite etnii, umanitatea Încetează să mai existe la marginea satului sau la frontierele grupului lingvistic propriu. Stigmatizarea atinge toți ereticii, străinii sau barbarii. În societatea niponă, cei din casta Burakumin au fost multă vreme țapii ispășitori ai tuturor relelor. Obligați să trăiască În ghetouri sordide, le erau permise doar căsătoriile endogame. Franța secolului al XVI-lea le
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sale. Mai Întâi, el trebuie să justifice existența postului său, iar În al doilea rând, trebuie să câștige respectul celor aflați În grija sa”. Transgresiunea și etichetarea sunt aici inseparabile, această „marcare” (labelling) traducându-se adesea printr-un efect de „stigmatizare”. Putem intersecta În continuare două mari „axe”: una reprezintă natura actelor comise (indiferent dacă este vorba de atingeri aduse bunurilor, persoanelor sau moravurilor), iar cealaltă ă reacțiile sau judecățile suscitate de aceste acte. Pentru Erving Goffman sau Edwin Lemert, devianța
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și de „autenticitate”. Așa cum au demonstrat În special Melville Herskovits, Alfred Kroeber sau Claude Lévi-Strauss, un astfel de comportament este Însoțit de refuzarea diversității culturale și este de obicei considerat sinonim cu intoleranța și cu xenofobia, cu rasismul și cu stigmatizarea. G. F. & AFFERGAN Francis (1987), Exotisme et altérité. Essai sur les fondements d’une critique de l’anthropologie, Paris, PUF. BAYART Jean-François (1996), L’Illusion identitaire, Paris, Fayard. HERSKOVITS Melville (1967), Les Bases de l’anthropologie culturelle, trad. fr., Paris
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și declinul societății industriale. Manifestările naționaliste de tip „reactiv” și Întoarcerea la „rădăcini” dovedesc, la rândul lor, existența unui „puseu identitar” tot mai acut care poate duce la conflicte interetnice. Spectrul poziționărilor este aici dintre cele mai vaste, mergând de la stigmatizare la cosmopolitism, de la nostalgie la sarcasm, „compromisurile” realizate bazându-se pe „constituirea de teritorii bine delimitate”, pe „respectarea riguroasă a distanțelor” și pe „strategiide consolidare” foarte elaborate Întemeiate pe „concilieri” și pe „tranzacții”. O dată ce homo urbanus ă nici cu totul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
culturalului (legitimitatea sistemului de valori și resorbirea tensiunilor, În sociologia lui Parsons). Analizele contemporane se bazează pe una sau alta dintre aceste problematici, accentul putând să cadă pe „aparatele ideologice de stat” (Louis Althusser), pe „imaginarul societal” (Cornelius Castoriadis), pe „stigmatizare” sau „etichetare” (lucrările lui Michel Foucault sau Erving Goffman asupra „lumilor Închise”: spitale, aziluri, Închisori). Aportul juriștilor (Maurice Hauriou, Hans Kelsen) și al economiștilor (Școala Public Choice, curentul „convenționalist”) merită și el atenție: marcate de temporalitate, răspunzând unor imperative de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Banca Mondială) au un rol important numai În raport cu țările În curs de dezvoltare. Un bilanț contrastant și o puternică mișcare de protest Într-un astfel de context de pierdere a autonomiei și de interdependență, disfuncționalitățile mondializării sunt adesea subliniate până la stigmatizarea acesteia, uitându-se de aporturile sale pozitive. Argumentele critice. În domeniul financiar, ratele de schimb și ratele dobânzilor pentru monedele importante se traduc, de la abandonarea ratelor fixe În 1973, prin fluctuații puternice, În mare măsură independente de elementele economice fundamentale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
poate fi ea Însăși interpretată ca semnificând fie un rasism numit instituțional (concept vag, care de fapt diluează rasismul În funcționarea societății), fie un rasism popular, categorie dificil de utilizat, chiar și atunci când se bazează pe anchete asupra modurilor de stigmatizare și asupra practicilor discriminatorii (Wieviorka et alii, 1992). Categoria descriptivă a „rasismului popular” exprimă un sociocentrism de clasă care se situează În prelungirea disprețului și temerilor Încercate de elite față de clasele muncitoare și periculoase. Mai important, este o expresie a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de apartenența presupuse. Pe scurt, victimele rasismului sunt percepute În acest caz ca „personaje pozitive”, produse În mod mecanic de funcționarea socială sau psihosocială generală. Această imputare care tinde să generalizeze funcționează, În anumite cazuri, ca o denunțare sau o stigmatizare Întru totul rasiste, proclamând că orice alb, fiindcă e alb, este În mod natural rasist și că numai albii, ca unii ce sunt albi, sunt rasiști. Așa-numiții WASP (White Anglo-Saxon Protestant) În Statele Unite sau „franțujii” Întruchipați În Franța de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al fenomenului (Banton, 1967; Taguieff, 1988). Acesta, după cum este Înțeles, cel puțin În majoritatea cercetărilor savante, cuprinde mai multe fațete: 1) atitudinile (opinii, credințe, prejudecăți, stereotipuri): acesta este rasismul (sau antisemitismul) de doxa, care se manifestă prin diferite moduri de stigmatizare (injurii, insulte, instigare la ură, amenințări etc.) (Allport, 1958; Schuman et alii, 1997); 2) comportamentele sau practicile sociale (de la evitare la discriminare și la persecuție, cu sau fără legătură cu mobilizările de masă), relațiile numite etnice sau rasiale (Rex, 1986
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În care se recurgea la „curățire” ori la „purificare” sau, În sfârșit, pentru a raționaliza anumite sisteme de discriminare. „Gândirea rasistă” implică așadar efectuarea a trei operații cognitive: esențializarea indivizilor sau a grupurilor; excluderea simbolică a unor categorii de populații (stigmatizare, de la animalizare la diabolizare); „barbarizarea” altora, considerate imperfectibile, needucabile, neasimilabile, fie pentru că ar fi intrinsec inferioare (rasism inegalitar), fie pentru că ar fi iremediabil diferite (rasism diferențialist). Putem emite ipoteza, În spiritul antropologiei istorice și al psihologiei sociale, că toate formele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
gravitatea infracțiunilor sau delictelor comise, se poate considera mai mult sau mai puțin rănită ori agresată și poate pretinde reparații sub formă de sancțiuni și de pedepse, cel mai adesea gradate prin cutumă sau drept, de la avertisment la blam, de la stigmatizare la excludere. Reglementările la care se ajunge, fie ele specifice sau globale, „Încrucișate” sau „legate Între ele”, nu sunt neapărat consensuale și pot fi repuse În discuție În diferite moduri. Înțelegerea lor, așa cum a arătatJean-Daniel Reynaud În Les Règles du
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cel mai bine acest procedeu cognitiv este faptul că el constituie o „profeție care se Împlinește”, generând comportamente conforme cu conținutul său la „victimele” sau la „beneficiarii” săi, În funcție de polaritatea sa negativă sau pozitivă. Ne gândim În special la efectul stigmatizărilor asupra minorităților care, În anumite cazuri, revendică printr-o confirmare cinică, artistică sau activă, „insultele”, „ideile luate de-a gata”, etichetările sau „imaginile de-a gata” distilate de ceilalți În privința lor (Goffman, 1975). Acest tip de reînsușire parodică este foarte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pop, rock, rap sau techno, dar și la tineri, pre-delincvenți sau nu, care ă de exemplu, În Franța ă exprimă În mod ostentativ stereotipul „arăbetelui”, vorbind În verlan cu un amestec de accent de cartier periferic și de imigrant maghrebin. Stigmatizarea este totuși o problemă centrală a grupurilor minoritare pentru că produce adesea efecte de handicap. Ea poate genera o predispoziție spre eșec sau o formă de autodiscriminare (Gergen și Gergen, 1984, pp. 112-118). Chiar dacă drumul spre iad nu este Întotdeauna pavat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Maison des Sciences de l’Homme. YZERBYT Vincent și SCHADRON Georges (1999), „Stéréotype et jugement social”, in BOURHIS Richard și LEYENS Jacques-Philippe (coordonatori), Stéréotypes..., ed. cit., pp. 127-160. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Discriminare, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ Stigmat/stigmatizaretc "Stigmat/stigmatizare" Φ Discriminare, PREJUDECATĂ, Stereotip Stratificaretc "Stratificare" Indiferent dacă ne referim la caste, la ordine sau la clase, stratificarea apare În cadrul grupului, instituției sau societății de Îndată ce există diferențiere, evaluare și gratificare a pozițiilor sau funcțiilor ocupate În funcție de criterii specifice, bazate de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lucru pe plan intern nu putea absorbi excedentele demografice destul de importante. Deși s-au constatat atitudini xenofobe, acestea au rămas În general izolate și circumscrise unor regiuni cu densitate mare de imigrați. După caz, s-a dezvoltat sau nu o stigmatizare având drept țintă o categorie sau alta (Anglade, 1976). Pentru ca xenofobia să ajungă să se exprime, este nevoie să fie prezenți și ceilalți factori menționați anterior, În special sentimentul unui pericol care ar amenința supraviețuirea etniei de apartenență și al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Comunist Slovac (KSS). Cel de-al doilea versant al clivajului este ocupat de către partidele care văd în moștenirea comunistă o greutate supărătoare de care trebuie să se debaraseze pentru a lupta eficient împotriva relației de dependență. Această orientare duce la stigmatizarea intereselor formate în timpul vechiului regim ca fiind "clientelare". Este cazul Uniunii Forțelor Democratice (SDS) în Bulgaria, al Partidului Național Liberal (PNL) și al Partidului Democrat (PD) în România. Asemenea vederi sunt privilegiate și de Uniunea pentru Libertate (UW), de Mișcarea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cortinei de fier a fost decisivă. Georges Dumézil, reputat lingvist și antropolog, constata că spiritul uman este "esențialmente ordonator și clasificator". În viața politică, actul clasificator este locul unei lupte intense unde se confruntă strategii de demarcare, ba chiar de stigmatizare, precum și referințe identitare de valorizare. Agenți ai conflictului, partidele participă prin natura lor la ceea ce Pierre Bourdieu numea "lupta clasamentelor". Dacă se dorește păstrarea unui caracter științific, clasificările politologice trebuie să aplice logica și criteriile lor proprii care să evite
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de vizualizare a creierului în condiții funcționale (fRMN) au permis evaluarea, într-o închisoare din New Mexico, a delincvenților capabili de a comite noi crime după eliberare. Aceste cercetări au provocat reacții foarte nefavorabile (ca, de exemplu, utilizarea neurocriminologiei în stigmatizarea oamenilor). 99 S.W. Anderson, studiind cu echipa lui și cu Antonio Damasio efectul leziunilor orbito-frontale ale creierului, descrie modificările pe plan social, comportamental, moral și decizional în leziunile orbito-frontale. 100 M. Linnoila et al. (1983), utilizează scăderea semnificativă a
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Români din țară sau din capitala Franței - mai ales cercul din jurul lui Eugen Ionescu și a doamnei Monica Lovinescu -, eu tratam dictatura ceaușistă, ca și Întreaga, zdrobitoarea dictatură comunistă nu ca pe un sfârșit de lume sau ca pe o stigmatizare definitivă a „lașității românești”, a incapacității noastre de revoltă, ci ca pe una dintre acele dictaturi nefaste, fără sfârșit, din medievalitatea noastră, brutală - cum a fost stalinismul dejist! - sau perversă, otrăvită cu false idealuri și vicleană - cum a fost ceaușismul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]