824 matches
-
el zgîlțîie și face porțile să se zbată în balamale, el a gonit toți oaspeții potențiali din peisajul pustiit. Toamnă se concentrează în ființă lui și iradiază tristețe peste întreaga lume. Un kigo perfect realizat prin punerea în valoare a stihiei care este vîntul. Aniversare - în fereastră-mi bat numai frunzele toamnei Cristina Ailoaei Și poemul de mai sus, într-o manieră mai intimista, țintește aceeași expansiune a toamnei într-un spațiu acum mai accentuat sufletesc. Acutizată de momentul aniversar, absența
HAIKU,REZULTATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355709_a_357038]
-
DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului A fost odată un Rucăr vechi de veacuri ce-și rezema zidirea pe înalturi, ca scut în cale de hoarde și stihii. Au fost odată oameni dârji și sunt și azi dar în alt fel, cu încropeală de om nou și-nghesuială pe înalt. Plaiurile au rămas tot verzi dar cu părușca îndesită și codri-s ciopârțiți de drujbe și topoare. Rucărul
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355729_a_357058]
-
Dealurile Reci Și câmpiile Pierdute Munte Singur Lângă munte Grăunte Lângă Grăunte Și izvor Lângă Izvor Gând cu Gând Și dor Cu dor Și pustiu Lângă Pustiu Mort cu Mort Și viu Cu viu Și-or veni Rându De-arându Stihiile Prăpădindu Potoape După Potoape Foc și Apă După ape Și-or fi Ca și cum N-au fost Nici unele Fără rost Munții Cu izvoarele Stelele cu Soarele Câmpia cu Veșnicia Marea cu Nemernicia Cerul Singur Cu tăria Piscurile cu Mândria Și de-
BĂLCESCU FLUTURÂND (4) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346150_a_347479]
-
DĂINUIRE... Mai e nevoie uneori să te ascunzi În picurii mărunți de ploaie și rotunzi... Va trebui, cândva, să te mai contopești Cu limpezimile oglinzilor cerești... Mai poți, vremelnic, frunză-n vânt hai-hui să fii Pe creanga toamnei bântuită de stihii... E necesar, în viscol, să fii un fulg de nea Și sufletul din tine să-l simți o albă stea... E sfânt, ca fir plăpând de iarbă, să-nverzești Și epopeea vieții spre soare s-o pornești... E bine cu
DĂINUIRE... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370517_a_371846]
-
noianul viselor pierdute Câte dintre ele destinu-și condamnă? Neguri fără noimă coboară prin ramuri Din nouri ca plumbul, semne de furtună, Picături de ploaie scăpate din hamuri Prevestesc potopul trimis de-o nebună Se agită frunze de vânt spulberate Muzica stihiei a cuprins pădurea Trunchiuri dezbrăcate din eternitate Fluieră în codru delirând aiurea Scurtele rafale rătăcesc spre hăuri Gonite de neguri par că-s îngrozite Să-și refacă vlaga se adună-n găuri Ce duc în străfunduri nezăgăzuite * Mă-nfășoară gânduri
EXECUTIA-SPICUIRI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369478_a_370807]
-
onestitate și altele de adversitate. • Statul e al nostru, dar nimeni nu are act de proprietate asupra lui. • Suntem legați de țară ca timbrul de scrisoare. Asta e bine oare? • Uniți în clipe grele, ne apărăm glia și neamul de stihiile rele. • Israel nu-i doar un stat, ci un miracol atestat. • Mulți ne invidiază și pe drept se întreabă: de unde a răsărit această țărișoara vitează. • Deși țara este mică, dușmanii ar voi să rupă din ea încă o buucățică. • Iudaismul
GÂNDURI REBELE (35) – AFORISME: STATUL ŞI NOI de HARRY ROSS în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369528_a_370857]
-
an I, nr. 30, din 25 iulie 1942 NOIEMBRIE Soare veșted, soare vechi Cât o palmă de înalt, Îl iau plopii de urechi Fără scară, fără salt. E bolnav de veșnicii Câte-a tors și-a îngropat, Câte umbre și stihii Între timp a destrămat. Soare umil, saore mic Cât o ancoră abea Înfloritu-i-a în spic Dulcea somnului zăbrea. O să doarmă iar blajin Undeva adânc și cald Rotunjindu-ne cu chin Pentru mâine alt smarald. ----------------------------------------------- Publicată în „UNIVERSUL LITERAR
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
Articolele Autorului A fost odată ca-n povești O țară mândră și frumoasă, Emoții simți, când te gândești La strămoșii ce ne-o lasă Avea munți cu piscuri-nalte, Numai ei le știau locul, Ascunzișuri unde să salte Protecția, contra stihiei și focul... Avea păduri cu cetini grele Care-i ascundeau de invazii, Ce-i amenințau cu arme rele, Iar scutul viu, le erau brazii... In munți, în vremuri de răstriște Se ascundeau în peșteri unde Își depănau viața ce crește
STRĂMOŞII NOŞTRII de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370269_a_371598]
-
oferă spre lectură scene de un dramatism ce înfioră, mai ales când descrie cutremurul ce surprinde solia polonă, care venise cu daruri de la Vladislav Iagelo cu gând să-l răpună pe voievodul Roman, darul fiind o blană de hermină otrăvită. Stihiile răscolite din adâncuri răzbună intenția mârșavă a lui Iagelo: „Un vuiet părea că vine din marginea pământului, câinii începură să urle, caii să necheze prelung, iar celelalte animale stârneau larmă asurzitoare. Sub picioarele tuturor, pământul începu a se clătina, hornul
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
unui roman. De ce nu, dat fiind faptul că talentul, cartea, este ca o lumină, de Înviere, nu trebuie ținută egoist în sân, ascunsă (oricum, lumina nu poate fi pusă sub obroc), ci trebuie răspândităcudragoste. Izbânda este sigură, dincolo de vicisitudini, de stihiile pe care le poate impune destinul fiecăruia dintre noi, dacă pășim frumos, dârz și tenace, fără ezitări. Vântul este prielnic numai corăbierilor care știu încotro s-o apuce, nu celor indeciși, desigur, dar aportul familiei, și acelor din preajmă este
CONSACRARE ŞI DIALOGUL CU SINE, CRONICĂ DE PROF.DR.MIHAELA ROTARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353447_a_354776]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > INVINGEREA STIHIILOR Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 179 din 28 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Mai era puțin până la revărsatul zorilor. Barca se mișcă metru cu metru pe luciul apei înspumate. Am plecat de la mal cu teamă și neîncredere. Norii
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
la adăpost de orice urgie a mării. Ne odihneam la adăpostul digului și mulțumeam cerului că am scăpat iarăși cu viață. Timp de aproape trei ore, doi oameni unul de șaizeci și cinci de ani, altul de șaptezeci, s-au luptat cu stihiile, cu natura dezlănțuită și cu moartea și iată că au scăpat cu viață, ajungând la mal. Mai conta că totul plutea în barca noastră? Lucrurile se vor zvânta în bătaia vântului, sau la soare. Singurii fericiți erau guvizii care înotau
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
dus să-i capturăm. Speram să fie ultima experiență de acest gen. Cine mai știe ce ne va rezerva viitorul? Marea este mai năzuroasă ca o femeie. Încă o dată omul a învins natura. Virgil Stan - Mangalia 2010 Referință Bibliografică: INVINGEREA STIHIILOR / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 179, Anul I, 28 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
gater și furnir și multe altele. Sute de brezoieni, bărbați și femei, lucrau în fabrică pe trei schimburi la care se alăturau cei din exploatările forestiere, lotrenii, care indiferent de anotimp, pe arșiță, ploaie, vânt sau viscol, înfruntau cu stoicism stihiile naturii, extrăgeau arborii marcați din parchetele de exploatare ce se întindeau de la poale până în vârful munților, îi coborau la vale cu atelaje, tractoare sau funiculare, apoi buștenii erau încărcați în mașini care gemeau sub greutatea lor și transportați pe platformele
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
cât de neajutorat poate fi omul, atunci când natura îl nimicește ca pe o furnică. Aceasta este dimensiunea noastră reală în fața naturii și a lui Dumnezeu: nici măcar dimensiunea unei furnici, iar tehnologia noastră se poate dovedi neînsemnată, în fața calamităților și a stihiilor naturii. Să nu uităm exemplul Atlantidei și a atlanților foarte evoluați din punct de vedere tehnic, dar care au fost nimiciți de forțele naturii și iată că istoria se poate repeta oricând. Omenirea a ajuns la un nivel tehnologic ridicat
CUM POŢI PIERDE TOTUL ÎNTR-O CLIPĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354126_a_355455]
-
pe locul doi și megalomania pe-ntâiul, dar sunt pe placul oamenilor simpli și curați la suflet precum și pe voia Lui Dumnezeu căci le poartă grija de sute de ani... au trecut peste ele puhoaie de ape, bombardamentele războaielor și stihiile cutremurelor însă nu le-au doborât la pământ...! Bisericile acestea-s mici mărgăritare de cult, pe două șiraguri de o parte și de alta a Văii Berheciului. Cu ani în urmă, la Bărboasa, comuna Oncești, una din așezările pitorești ale
MARIA PLOAE. ARTISTĂ REVENDICATĂ ÎN IUBIRE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354549_a_355878]
-
putere țărmul de stânci, încearcă să dărâme nepăsarea de piatră Undeva, corabia plutește în derivă, lovită de furia naturii. Privești împietrit prin geamul rotund puntea scăldată în apă ... catargul se rupe neputincios, lovit de valuri ... Departe de lume, lupți cu stihiile, capcanele subconștientului, piedici in călătoria spre lumi necunoscute, unde ajunge doar urma gândului. Lovitura puternică a răsturnat vasul, apa te-a înghițit lacomă. Înoți ... înoți, nimic nu te poate opri, să ajungi la marginea oceanului de iluzii deșarte, să evadezi
NAUFRAGIU de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354649_a_355978]
-
infinit În ecuații simultane de întuneric și lumină Suspinul Lyrei pe nebuloasele acorduri Epava stelei, lent, inundă firmamentul Himere epitafuri se risipesc în largi exoduri Leviathan abisul,unde lumina doar, străpunge nimicul cel perpetuu. În supernove se prăbușesc materii și stihii Și se sfărâmă spații sub eternitatea vidă Leviatan e cerul sorbind mărunte stele vii Și galaxii ca fire de nisip se scurg ca-ntr-o clepsidră. Referință Bibliografică: Leviathan-1 / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 430, Anul II
LEVIATHAN-1 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354764_a_356093]
-
Mântuitorul în pustie. Prescura cu patru cornuri în formă de cruce, obișnuită la noi în țară, este recomandată de către Sfântul Simeon al Tesalonicului "pentru că și Dumnezeu s-a facut om cu totul desăvârșit alcătuit din suflet și din cele patru stihii, pentru că și lumea este din patru părți, și Cuvântul acesta al lui Dumnezeu este Trupul care L-a luat Hristos". De asemenea fiecare corn al prescurii, prin forma sa rotundă, simbolizează dumnezeirea fără început și fără sfârșit." Referință Bibliografică: metronom
METRONOM ÎN ARŞIŢA GÂNDULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347206_a_348535]
-
Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 465 din 09 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Eugen Dorcescu Despre statornicie și impermanență Recentul roman al lui Ion Jurca Rovina, Iubire fără domiciliu, Editura Palimpsest, București, 2011, are drept personaj central o stihie, Erosul, forță nevăzută și devastatoare, generatoare, deopotrivă, de fericire extatică și de teribilă suferință, neocolind, în drumul său de neînțeles prin univers, prin existență, nici oamenii, nici zeii, nici chiar, crede autorul, abisurile de lumină, pure, eterate, ale lumii mistico-religioase
DESPRE STATORNICIE ŞI IMPERMANENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357115_a_358444]
-
oricare alt spațiu ce-i asigură solitudinea necesară unei viziuni cât mai nude, “acel ochi dinlăuntru, invizibil, neiertător”, ațintit asupra obiectului (Iubirea), eul (subiectul) cunoscător nu va întârzia să constate, gradual, relativitatea fatală, ambiguitatea extremă, intangibilitatea și caracterul incomprehensibil al stihiei: “Când iubirea debutează cu o iluzie deșartă, în deșert se sfârșește, iar când începe în rai, cu alungare dureroasă se alege”. Sau acest pasaj decisiv, care decodează titlul cărții: “...Iubirea. Eu cred că iubirea nu ține un loc anume, cu
DESPRE STATORNICIE ŞI IMPERMANENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357115_a_358444]
-
să se unească cu credinciosul nu doar în duh, ci cu trupul și sângele, pentru ca unirea să fie deplină, adică nu doar duhovnicească ci și trupească. Tot așa sunt împotriva Bisericii și explicațiile fără sens despre raporturile Sfintelor Taine cu stihiile și creaturile iraționale (de vreme ce Sfânta Taină este întemeiată numai pentru Biserică) și orgoliul spiritual care disprețuiește trapul și sângele și respinge unirea trupească cu Iisus Hristos. Nu vom învia fără trup așa cum nici un duh, în afară de Dumnezeu, nu poate fi numit
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357121_a_358450]
-
încă cine este acest Iisus din Nazaret, însă pot spune ce nu este! -Și anume, prealuminate... -Nu este un om obișnuit Serah, asta o pot spune în mod sigur. Relatările unor oameni obișnuiți, despre dânsul sugerează faptul că acesta poruncește stihiilor naturii, demonilor, bolilor, ba chiar morților, iar toate acestea i se supun și dacă e adevărat, acesta este fără îndoială un om plin de harul lui Dumnezeu. Acum, un om simplu din popor va gândi că acesta nu poate fi
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
nuci, colaci și vin din producția satului, nu spre îmbuibare trupească ci spre folositoare zăbavă dăruită sufletului. Musafirii părintelui veneau de la un alt loc de aducere aminte, de la Stejarul lui Andriuță, arborele care, după vreo cinci veacuri de înfruntare a stihiilor cerului, tocmai fusese doborât în ultima sa bătălie cu “balaurul” văzduhului. Basarabeanul venise cu stejărei din rădăcina altui bătrân vegetal, încă în viață peste Prut, ca să ducă mai departe, pe locurile strămoșilor din care el se trage, ștafeta timpurilor românești
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
fi să ne legene,/ pleava ar zbura singură / deasupra spicelor/ și-am simți cai/ cum se supun bicelor/ pe sub veșmânt// Dacă numai iubirea ți-ar lumina chipul,/ nici n-ai mai fi -/ ai fi un nor/ alb de lumină/ printre stihii.” („Dacă numai iubirea”. Poeta este privilegiată și hăruită pentru că ea vede „vulturi de lumină” zburând în Înalturi , care o cheamă și o îndeamnă la zbor („Am văzut iar vultur de lumină”). Iată de ce, ea poate spune cu deplin temei: „Sunt
CRONICĂ LITERARĂ LA CARTEA OLGĂI ALEXANDRA DIACONU ZBOR DE DRAGOSTE TÂRZIE. SCRISORI ÎNFLORITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357945_a_359274]