828 matches
-
periculoasă). Fetița nu este și nu se simte În niciun fel persecutată de singurătatea ei la geam. Din contra, ea caută firesc și benefic tovărășia soarelui căruia-i zîmbește știrb, fără rețineri, deschis și neascuns. Prietenia nepretențioasă, fără menajamente a stihiilor Îi e deajuns. Fereastra nu este pentru ea termopanul protector, ci modalitatea de a cocheta prin transparența ei cu stihia momentan interzisă de cei atît de chibzuiți. Și aici rolurile se inversează deja: soarele glacial primește căldura acestui zîmbet copilăros
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
caută firesc și benefic tovărășia soarelui căruia-i zîmbește știrb, fără rețineri, deschis și neascuns. Prietenia nepretențioasă, fără menajamente a stihiilor Îi e deajuns. Fereastra nu este pentru ea termopanul protector, ci modalitatea de a cocheta prin transparența ei cu stihia momentan interzisă de cei atît de chibzuiți. Și aici rolurile se inversează deja: soarele glacial primește căldura acestui zîmbet copilăros, un pic rușinat de dintele lipsă În fața impecabilei lui danturi. Șevalet uitat șevalet uitatumbra unui nor peste schița soarelui Manuela
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Încet În ierarhie și, În final, cred că ajunge Împărat. În această postură abia sesizează că sînt lucruri mai puternice decît puterea supremă asupra oamenilor, aceea pe care o vizase și o și obținuse. Și, În gînd sau poate interogînd stihiile, parcurge același drum ca furnica. Numai că, ultima Întrebată, stînca, Îi spune că mai puternic decît ea este tăietorul de piatră care reușește să o spargă. Revenind la poem, șevaletul uitat poate fi echivalat cu abandonarea pasiunii, a sursei entuziasmului
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
că este unica prin care scriitorul s-a afirmat. În nuvela amintită, lipsește orice intervenție directă, moralizatoare, umanitaristă și mai mult ca în romanele lui Camil Petrescu și Cezar Petrescu, este absentă condamnarea însăși a războiului. Genocidul apare ca o stihie oarbă, neînțeleasă de oamenii simpli. Mila caporalului Ghioagă față de Ițic, dar mai ales, vechea prietenie care-i leagă, îl va determina să-i redeie libertatea. Dar Ițic Strul se sinucide. Aceeași problemă, analizată în cazul intelectualului David Pop, care îmbracă
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Răscoala.Atât Ion cât și Răscoala sunt drame ale condiției umane umilite care se răsvrătește.E o revoltă a firii contra societății împilatoare și abuzive.Violența teribilă a patimei lui Ion sau focul aprins de țăranii din Babaroaga, este aidoma stihiilor dezlățuite ale naturii, în fața cărora întocmirile temporale ale societății sunt complet neputincioase, fragile.Violența lui Ion, a țăranilor din Răscoala este aceea a naturii primitive.Eroii lui Rebreanu cunosc „greul pământului” și toate cercurile existențiale, în special cele ale erosului
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
raportul antecedent-succedent, respectiv proximitatea spațială și legătura dintre locul de proveniență și entitatea provenită din acel loc (originea-entitatea originară): Tu te lauzi că Apusul înainte ți sa pus? (M. Emi nescu); Unde ești, Elohim?/ Umblăm turburați și fără de voie, / printre stihiile nopții te iscodim, / sărutăm în pulbere steaua de subt călcâie / șintrebăm de tine - Elohim! (L. Blaga); În cer, / Bate ora de bronz și de fier, / Întro stea / Bătu ora de catifea. (T. Arghezi) - asociere de tip cauzal: are rolul de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
timp simbolic, „săptămânii luminate a Paștelui“ îi corespunde, contrapunctic, o durată malefică, un timp simbolic al „târziului“ (era târziu, întrun târziu, târziu după miezul nopții). Nu întâmplător, jaful, crima, trădarea, uciderea Anei și sinuciderea se petrec noaptea, întrun timp al stihiilor dezlănțuite. Item 3: evidențierea relațiilor dintre două personaje reprezentative pentru nuvela studiată Protagonistul nuvelei, Ghiță, este centrul de iradiere a semnificațiilor, destinul său ilustrând viziunea despre existență a autorului și „teza morală“ a textului. Eroul lui Slavici este un personaj
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a omului modern, ființă reflexivă ce conștientizează limitele condiției umane și solitudinea iremediabilă întrun univers agonic (Sunt singur și mă duceun gând... ), și ipostaza atemporală a omului ca ființă fragilă, copleșită de teama ancestrală de moarte, de spaime instinctuale în fața stihiilor naturii (Tresar prin somn...) Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat Consider că aceste două ipostaze validează opinia criticului N. Manolescu, care afirma: „Poetul se joacă pe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Timpul real, obiectiv este dublat de un timp simbolic, „săptămânii luminate a Paștelui“ îi corespunde, contra punctic, o durată malefică, un timp simbolic al „târziului“. Nu întâmplător, jaful, crima, trădarea, uciderea Anei și sinuciderea se petrec noaptea, întrun timp al stihiilor dezlănțuite. Subiectul nuvelei însumează episoade narative de mare tensiune, dinamizate de conflicte puternice de interese și de valori morale. Incipitul de tip enunțiativ se formulează ca o cugetare a unui personaj reflector, mama Anei, numită simbolic „bă trâna“. Cugetarea ei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
arădeană, întro zonă de răscruce, sălbatică, plină de mister. Evenimentele se desfășoară pe durata unui an. Timpul real, obiectiv este dublat însă de un timp simbolic. Săptămânii luminate a Paștelui îi corespunde astfel o durată malefică, nocturnă, un timp al stihiilor dezlănțuite, în care se săvârșesc jaful, crima, trădarea, uciderea Anei, a lui Ghiță și sinuciderea lui Lică. Destinul tragic al personajelor este înscris în „rama“ cugetărilor bătrânei, „voce“ prin care se exprimă mentalitatea unei lumi morale ce își întemeiază existența
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
care se sinucide în 1930, Kremniov și Preobrajenski fiind executați în 1937, Buharin în 1938. Timp de zece ani, aceste idei ideale au făcut ca diferitele curente revoluționare să sacralizeze „omul nou”, căruia nimic nu-i va putea rezista, nici stihiile naturii, nici viciile, nici bolile: „cel ce îi poruncește naturii, dar și propriilor sentimente: un tip superior din punct de vedere biologic și social, un supraom, dacă vreți”, cum scrie Troțki* în 1922. începând din 1928-1930, romanele utopice sunt recentrate
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
spaima întoarcerii materiei în haosul primordial. Ploaia a devenit un mod de existență a materiei, care generează singurătatea totală. Având impresia unui "gol lăuntric", "gol" care îl desparte de lume, poetul se imaginează în vremurile îndepărtate, când omul, de teama stihiilor și a fiarelor, se retrăgea în locuințele lacustre și trăgea podul de la mal. Metafora "aud plângând" sensibilizează abstractul, sugerând că ploaia e un plânset al materiei. Materia, personificată, devine un lucru concret, iar actul percepției se desfășoară noaptea, timp favorabil
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de salvare, un act ritualic: "Nu rîde... citește-nainte". Dar, prezența lecturii este condiționată de prezența iubitei care ar putea opri curgerea lumii. În mod semnificativ, zăpada este asociată îngropării: "Să ningă... zăpada ne-ngroape". În timp ce afară s-au dezlănțuit stihiile naturii, interiorul are ceva paradisiac, căldura îndeplinește un rol protector și asigură armonia lumii, acolo unde "toate... mi-s sfinte". Fiind ultima lună a anului, cu potopul ei de zăpadă, Decembrie poate semnifica un sfârșit. De aceea, evaziunea prin lectură
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în pădure, suferă din cauza lui și căuta o explicație fantastică: "Mi-adusei atunci aminte/ C-auzisem mai-nainte/ De o noapte între toate/ Urgisită,/ Când pe coate/ Guri spurcate/ Suflă vânt,/ Să dărâme din pământ". În locul luminii solare, venise o stihie aducătoare de moarte, un fior rece care a surprins melcul, ieșit din cochilie, înainte de vreme. Copilul îl privește deznădăzduit: "Era, tot, o scorojită/ Limbă vânătă, sucită.../ O nuia, ca un hengher,/ Îl ținea în zgărzi de ger!/ Bale reci.../ Îl
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fi redusă la un univers familiar, cu care se poate comunica. Lumea își are forțele, ritmurile, modurile ei de a fi. În afară de drama cunoașterii există și o dramă a cuvântului. Jucându-se cu vorbele, copilul a privit înspăimântat la dezlănțuirea stihiilor, pe care a provocat-o cu descântecul său. El crede acum în puterea magică a cuvântului aducător de moarte. Poemul pornește de la o remodelare a imaginației folclorice, a imaginarului fabulos și atenționează că trebuie citit ca o "parabolă a cunoașterii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
9. Taina trebuie protejată, deoarece o taină poate fi cunoscută printr-o taină și mai mare; 10. Relația cu realul este una extatică; 11. Misterul Întregul univers poetic blagian se află sub puterea magică a misterului, sub vraja morții, a stihiilor, a demonicului; 12. "Marele Tot", în cosmologia lui Blaga, presupune ca fiecare lucru să tindă către partea sa de increat; 13. Creatorul de mituri poetul este creatorul de mituri, de imagini trans-semnificative; 14. Dorința de pierdere în anonimat, regresiunea spre
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
că se află sub acțiunea unor forțe iraționale, protagonistul se revoltă: creația este dură, arta se află sub semnul blestemului. Găman reprezintă zona obscură a conștiinței lui Manole; crede că obiectivul estetic se va înălța numai prin jertfa cerută de stihii, iar dansul Mirei pe spatele acestuia amplifică drama lui Manole (Actul I). Urmează scena jurământului, a acceptării jertfei: "biserica se va ridica" (Actul II). Meșterii așteaptă sosirea primei "soții, fiice..." care, nu întâmplător, este Mira, femeia ce va fi sacrificată
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
marginile Lumii". Pentru a materializa abstracțiunile, poetul folosește interogația, sinonimia substantivului "prăpastie", folosirea cuvintelor derivate cu prefix ("nefăcute", "desface"), unități enigmatice: Ființa, Neființa, Nepătrunsul, Muma, Tatăl, verbe și substantive în enumerație, care dau dinamism: De atunci răsare lumea, lună, soare, stihii..."; sinonimia și antonimia în lexic ("Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici,/ Facem pe pământul nostru mușuroaie de furnici", sintagme ce exprimă noțiunea de timp, începând cu locuțiuni adverbiale: pe când, într-o clipă, la-nceput, de atunci
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
bani și după lucruri, iar celor care se împotriveau, le lua viața. Într-o zi, oamenii sărmani s-au dus la moaștele Sfintei Paraschiva și "l-au pârât" pe Duca-Vodă, "scăldând racla cu lacrimi". După această jelanie, s-au tulburat stihiile, s-a așternut zăpadă mare, iar demonul adus de vânt l-a amenințat pe domnitor. Acesta a fugit cu ceva averi, dar a fost prădat de leși. Cu ultimii trei galbeni a cumpărat o sanie și-o iapă de la un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
aruncat în apă trupul lui Lică Sămădăul, pentru ca "nimeni în lume să nu afle" că a scăpat de pedeapsa legilor. În operele lui Slavici, descrierile de natură apar aproape întâmplător. Peisajul este dezolant, moara are acoperișul ciuruit de vreme, furia stihiilor naturii se află în concordanță cu dezlănțuirea pasiunilor. Analiza psihologică justifică o apropiere de Dostoievski. "Drama lui Ghiță este analizată magistral" (G. Călinescu). Acțiunea, gesturile, atitudinile lui trădează starea de nesiguranță și incertitudine; este laș, fricos, lacom, răzbunător, trece de la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
găsit de către un moș; pus pe cuptor și hrănit bine, ajunge balaur. Șarpele, după Ivan Evseev, este simbol arhetipal și totalizator, un adevărat model simbolic, imago mundi În concepțiile și În reprezentările arhaice despre univers. Este legat de cele 4 stihii ale naturii: trăiește În pământ sau În apă; veninul său are proprietățile focului celest sau ale celui htonian, iar În ipostaza sa fantastică de șarpe Înaripat (balaur, dragon) e legat de stihia văzduhului. Șerpii sunt de mai multe feluri: curați
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
arhaice despre univers. Este legat de cele 4 stihii ale naturii: trăiește În pământ sau În apă; veninul său are proprietățile focului celest sau ale celui htonian, iar În ipostaza sa fantastică de șarpe Înaripat (balaur, dragon) e legat de stihia văzduhului. Șerpii sunt de mai multe feluri: curați și necurați. Credințele populare vorbesc despre șarpele casei numai la superlativ (Unde e șarpe, e noroc la casă, merge bine și nici un rău, nici un farmec nu se apropie.); moartea sau plecarea șarpelui
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pronunțare implica, În acord cu logica mentalității arhaice, posibile consecințe nefaste. Denumirile de Ursitoare, Ursitori și Fete Ursitoare, fiecare luate În parte, exprimau indirect starea lor, printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea În sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele zori sunt mediatoare ale celor două lumi, fie că Însoțesc nașterea, fie că
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Constantin cel Mare, incluzând elemente de folclor bizantin. Acționează În această narațiune, alături de divinitate, și Îngerul care preia funcțiile ursitoarelor, intervenind În programul vieții lui Constantin, protagonistul narațiunii de mai sus. Următorul caz de ursire aduce În prim plan acțiunea stihiilor naturii. Un unkiaș a făcut un copil la 80 ani. Cele trei ursitoare Îl ursesc astfel: să hie bogat și norocos ; să 46 fie hoț și criminal ; lăsați să fie ca mine, că io sun cam șchioapă și nu pot
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și praguri extraordinare. Înspăimântătoare prin bestiarul invadent, mixaj insolit de fiară și om, o historia naturalis de monștri, inventariați de Pliniu, omologați de Dante, reactivați de Spielberg, fiecare din alte motive. Și dacă mai adăugăm feluritele comunități umane devastate de stihii, credințe și metehne milenariste, Baudolino, anonimul erou, deține prioritate absolută, înainte de Marco Polo, în privința explorării sfârșitului lumii. Avusese acest alessandrin tăria unică de a compendia imaginarul colectiv și experiența vremurilor, înainte ca acestea să fie consemnate de genialul florentin sau
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]