5,507 matches
-
pentru alegerea unui răspuns; întărirea răspunsului (pozitivă și negativă); confirmarea răspunsului; noua informare. Programarea combinată îmbină practic celelalte forme descrise anterior. În concepția lui Skinner, comportamentul uman este într-o mică măsură responsiv, deci nu apare ca răspuns la un stimul ci este un comportament operant: subiectul trebuie să emită un raspuns corespunzător (o acțiune, un operant) pentru a produce un stimul de întărire. Un stimul constituie o întărire dacă sporește probabilitatea unui răspuns. Întărirea poate fi pozitivă sau negativă, primară
Prof. consilier şcolar, Mircea Florian RUICU: ÎNVĂŢAREA ŞI INSTRUIREA PROGRAMATĂ () [Corola-blog/BlogPost/339389_a_340718]
-
În concepția lui Skinner, comportamentul uman este într-o mică măsură responsiv, deci nu apare ca răspuns la un stimul ci este un comportament operant: subiectul trebuie să emită un raspuns corespunzător (o acțiune, un operant) pentru a produce un stimul de întărire. Un stimul constituie o întărire dacă sporește probabilitatea unui răspuns. Întărirea poate fi pozitivă sau negativă, primară, secundară sau generalizată. Tipuri de întăritori Descriere Exemple Întăritori primari A. Întăritorii pozitivi Stimuli care, odată introduși într-o situație, sporesc
Prof. consilier şcolar, Mircea Florian RUICU: ÎNVĂŢAREA ŞI INSTRUIREA PROGRAMATĂ () [Corola-blog/BlogPost/339389_a_340718]
-
comportamentul uman este într-o mică măsură responsiv, deci nu apare ca răspuns la un stimul ci este un comportament operant: subiectul trebuie să emită un raspuns corespunzător (o acțiune, un operant) pentru a produce un stimul de întărire. Un stimul constituie o întărire dacă sporește probabilitatea unui răspuns. Întărirea poate fi pozitivă sau negativă, primară, secundară sau generalizată. Tipuri de întăritori Descriere Exemple Întăritori primari A. Întăritorii pozitivi Stimuli care, odată introduși într-o situație, sporesc probabilitatea apariției unui răspuns
Prof. consilier şcolar, Mircea Florian RUICU: ÎNVĂŢAREA ŞI INSTRUIREA PROGRAMATĂ () [Corola-blog/BlogPost/339389_a_340718]
-
acțiune, un operant) pentru a produce un stimul de întărire. Un stimul constituie o întărire dacă sporește probabilitatea unui răspuns. Întărirea poate fi pozitivă sau negativă, primară, secundară sau generalizată. Tipuri de întăritori Descriere Exemple Întăritori primari A. Întăritorii pozitivi Stimuli care, odată introduși într-o situație, sporesc probabilitatea apariției unui răspuns operant apă, hrana, contactul sexual etc. B. Întăritorii negativi Stimuli care, odată retrași (îndepărtați) dintr-o situație, sporesc probabilitatea apariției unui răspuns operant zgomotul, lumina foarte puternică, căldura sau
Prof. consilier şcolar, Mircea Florian RUICU: ÎNVĂŢAREA ŞI INSTRUIREA PROGRAMATĂ () [Corola-blog/BlogPost/339389_a_340718]
-
poate fi pozitivă sau negativă, primară, secundară sau generalizată. Tipuri de întăritori Descriere Exemple Întăritori primari A. Întăritorii pozitivi Stimuli care, odată introduși într-o situație, sporesc probabilitatea apariției unui răspuns operant apă, hrana, contactul sexual etc. B. Întăritorii negativi Stimuli care, odată retrași (îndepărtați) dintr-o situație, sporesc probabilitatea apariției unui răspuns operant zgomotul, lumina foarte puternică, căldura sau frigul extrem, șocul electric Întăritorii secundări (condiționați) stimuli asociați repetat cu cei primari pot condiționă o multitudine de comportamente dezirabile social
Prof. consilier şcolar, Mircea Florian RUICU: ÎNVĂŢAREA ŞI INSTRUIREA PROGRAMATĂ () [Corola-blog/BlogPost/339389_a_340718]
-
probabilitatea apariției unui răspuns operant apă, hrana, contactul sexual etc. B. Întăritorii negativi Stimuli care, odată retrași (îndepărtați) dintr-o situație, sporesc probabilitatea apariției unui răspuns operant zgomotul, lumina foarte puternică, căldura sau frigul extrem, șocul electric Întăritorii secundări (condiționați) stimuli asociați repetat cu cei primari pot condiționă o multitudine de comportamente dezirabile social zâmbetul, laudă, premiile, avansarea, banii, afecțiunea, notele. Observând că în viața cotidiană, desi întăririle nu sunt continue, activitățile nu încetează - pescarul nu prinde întotdeauna pești, dar continuă
Prof. consilier şcolar, Mircea Florian RUICU: ÎNVĂŢAREA ŞI INSTRUIREA PROGRAMATĂ () [Corola-blog/BlogPost/339389_a_340718]
-
profesor și elevi. Programarea liniară, în varianta lui B.F. Skinner, presupune organizarea condițiilor de învățare prin mânuirea balanței, recompensei și penalizării în alegerea răspunsului corect. Simplificat, putem spune că în secvență de învățare prin instruire programată apare în evidență succesiunea: stimul - răspuns - confirmare. Principiile care stau la baza baza instruirii programate sunt: principiul participării active și independente a elevului; principiul pașilor mici; principiul progresului gradat; principiul întăririi imediate a răspunsului; principiul ritmului individual de studiu; principiul răspunsurilor corecte; principiul repetiției. Metodă
Prof. consilier şcolar, Mircea Florian RUICU: ÎNVĂŢAREA ŞI INSTRUIREA PROGRAMATĂ () [Corola-blog/BlogPost/339389_a_340718]
-
physical noise intră: sounds, sights, discuții în background, muzica prea tare și alte elemente fizice ce diminuează calitățile canalului de comunicare și/sau performanțele mijlocului de comunicare. R. West și L. H. Turner arată că zgomotul fizic audio „involves any stimuli outside of the receiver that makes the message difficult to hear” (West R., Turner L.H., 2010, p. 13). De exemplu, din cauza zgomotului produs de un motor din curtea școlii, elevii nu-l aud pe profesorul ce-și ține lecția. Apariția
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: The Noise () [Corola-blog/BlogPost/339550_a_340879]
-
autoreflexiv asupra ei, păstrând permanentă în background raportarea la „relația comunicare-sens-discurs”. Mai întâi, se delimitează conceptul axial al cărții. Comunicarea este înțeleasă în termenii definiției operaționale la care achiesează principial și reputatul specialist Mihai Dinu: proces în care comunicatorul transmite stimuli pentru a schimba comportamentul unui auditor. Procesul comunicațional „implică o derulare a operațiilor de codare, recodare, decodare asupra mesajelor”. Ca elemente ale procesului se rețin: emițătorul, receptorul, mesajul, canalul, codul, referentul/contextul și feed-back-ul. Practic, comunicarea se realizează sub mai
ALINA ŢENESCU: „Comunicare, sens, discurs” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339578_a_340907]
-
că ne asemănam mai mult decât credem. Putem realiza orice, indiferent unde ne naștem și ce obstacole apar în calea noastră. Nu contează cât de mari sunt problemele cu care ne confruntăm, ci felul în care alegem să reacționăm. Reacția = Stimul + Gândire. Nu putem schimba întotdeauna stimulul, dar putem corectă gândirea. Voi încheia cu câteva repere din viața mea.
Timisoara Business Days 2016 () [Corola-blog/BlogPost/339180_a_340509]
-
credem. Putem realiza orice, indiferent unde ne naștem și ce obstacole apar în calea noastră. Nu contează cât de mari sunt problemele cu care ne confruntăm, ci felul în care alegem să reacționăm. Reacția = Stimul + Gândire. Nu putem schimba întotdeauna stimulul, dar putem corectă gândirea. Voi încheia cu câteva repere din viața mea.
Timisoara Business Days 2016 () [Corola-blog/BlogPost/339180_a_340509]
-
de simțire, nu pot fi două persoane cu aceleași date biologice și psihologice. Și chiar dacă ar fi, n-ar putea acționa în mod identic. De multe ori m-am necăjit că persoanele cu care vin în contact, nu răspund la stimulii mei, la orizontul meu de așteptare. Cu totul altfel decât cum credeam eu, ei acționau în felul lor, dezamăgindu-mă de fiecare dată. S-ar putea spune că eu eram aceea care mă dezamăgeam în mod repetat și aproape prostește
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341403_a_342732]
-
poate spune că se află într-o dificultate. Depășirea dificultății depinde de voința persoanei respective, de forța de a depăși un obstacol și de relațiile cu cei din jur. Unele dificultăți pot să fie induse, produse sau influențare de un stimul extern. Acești stimuli externi pot să inducă în eroare o persoană, să o amăgească și ea să-și piardă încrederea în proprile forțe. Un semn al neîncrederii în forțele proprii este izolarea. Un elev care se izolează, pentru că a dobândit
DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE INDUSE PRIN RAPORTARE LA „RĂŢUŞCA CE URÂTĂ“ A SCRIITORULUI HANS CHRISTIAN ANDERSEN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342623_a_343952]
-
se află într-o dificultate. Depășirea dificultății depinde de voința persoanei respective, de forța de a depăși un obstacol și de relațiile cu cei din jur. Unele dificultăți pot să fie induse, produse sau influențare de un stimul extern. Acești stimuli externi pot să inducă în eroare o persoană, să o amăgească și ea să-și piardă încrederea în proprile forțe. Un semn al neîncrederii în forțele proprii este izolarea. Un elev care se izolează, pentru că a dobândit complexe de inferioritate
DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE INDUSE PRIN RAPORTARE LA „RĂŢUŞCA CE URÂTĂ“ A SCRIITORULUI HANS CHRISTIAN ANDERSEN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342623_a_343952]
-
de școli este mai mare decât în orice altă epocă, însă acestea nu produc persoane care gândesc, și nu e de mirare că elevii au pierdut plăcerea de a învăța. Pe de altă parte, mediile de informare îi seduc cu stimuli rapizi, gata preparați, care îi transportă pe tineri, fără ca ei să facă vreun efort, în mijlocul diverselor aventuri - sportive, de război, politice sau sentimentale. Bombardamentul acesta de stimuli care vin prin televiziune și internet acționează asupra subconștientului, mărindu-le nevoia de
„PĂRINŢI STRĂLUCIŢI, PROFESORI FASCINANŢI” DE AUGUSTO CURY de SURSĂ NEPRECIZATĂ în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341671_a_343000]
-
de a învăța. Pe de altă parte, mediile de informare îi seduc cu stimuli rapizi, gata preparați, care îi transportă pe tineri, fără ca ei să facă vreun efort, în mijlocul diverselor aventuri - sportive, de război, politice sau sentimentale. Bombardamentul acesta de stimuli care vin prin televiziune și internet acționează asupra subconștientului, mărindu-le nevoia de plăceri în viața reală. Astfel în timp ei nu mai găsesc plăcere în micii stimuli ai rutinei zilnice și vor căuta stimuli tot mai puternici, trebuind să
„PĂRINŢI STRĂLUCIŢI, PROFESORI FASCINANŢI” DE AUGUSTO CURY de SURSĂ NEPRECIZATĂ în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341671_a_343000]
-
în mijlocul diverselor aventuri - sportive, de război, politice sau sentimentale. Bombardamentul acesta de stimuli care vin prin televiziune și internet acționează asupra subconștientului, mărindu-le nevoia de plăceri în viața reală. Astfel în timp ei nu mai găsesc plăcere în micii stimuli ai rutinei zilnice și vor căuta stimuli tot mai puternici, trebuind să facă foarte multe lucruri pentru a avea puțină plăcere. Toate acestea generează personalități fluctuante, instabile și nemulțumite. 3. Informăm și nu formăm Noi nu îi formăm pe tineri
„PĂRINŢI STRĂLUCIŢI, PROFESORI FASCINANŢI” DE AUGUSTO CURY de SURSĂ NEPRECIZATĂ în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341671_a_343000]
-
sau sentimentale. Bombardamentul acesta de stimuli care vin prin televiziune și internet acționează asupra subconștientului, mărindu-le nevoia de plăceri în viața reală. Astfel în timp ei nu mai găsesc plăcere în micii stimuli ai rutinei zilnice și vor căuta stimuli tot mai puternici, trebuind să facă foarte multe lucruri pentru a avea puțină plăcere. Toate acestea generează personalități fluctuante, instabile și nemulțumite. 3. Informăm și nu formăm Noi nu îi formăm pe tineri, ci doar îi informăm. Ei cunosc tot
„PĂRINŢI STRĂLUCIŢI, PROFESORI FASCINANŢI” DE AUGUSTO CURY de SURSĂ NEPRECIZATĂ în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341671_a_343000]
-
lung, definind istoria viitoare a României. Nota bene, evoluțiile economice în piețele dezvoltate de interes pentru noi sugerează riscuri în scădere. În SUA, economia dă de mai multă vreme semne de revenire, iar Fed pregătește momentul creșterii dobânzii de referință. Stimulul fiscal prin investiții în infrastructură și cheltuielile militare în creștere nu vor face decât să stimuleze economia SUA. Europa dă și ea semne încurajatoare de revenire economică însoțită de mult așteptata creștere a inflației, iar retragererea SUA de pe piețele asiatice
Lansez o provocare mediului de afaceri () [Corola-blog/BlogPost/338172_a_339501]
-
decât ce transmit eu prin șiruri de cuvinte și reacții. Cu superstiția asta de profan, am intrat în biroul unde Ana Iorga, fondator al BuyerBrain, face de patru ani proiecte de cercetare în neuromarketing. Adică studiază răspunsul consumatorilor la diverși stimuli - ambalaje, sloganuri publicitare, poziționarea produselor într-un magazin etc. Doar că nu-i mai întreabă pe oameni cum li s-a părut, de exemplu, ciocolata cutare, ci le analizează direct reacțiile cognitive sau afective, urmărindu-le activitatea cerebrală. Unul dintre
Un creier la muzeul de artă () [Corola-blog/BlogPost/337821_a_339150]
-
peisaje hiperrealiste, scene abstracte, portrete estompate, omagii propagandistice și compoziții ca bucăți din vise. Fiecare dintre ele persista pe monitor timp de șase secunde. Atât ne e suficient să ne conturăm o reacție de curiozitate sau de respingere față de un stimul vizual. Privirea scana în liniște deplină fiecare tablou afișat pe fast forward, urmărind în legea ei puncte de lumină, forme care-i trezeau curiozitatea. N-aveam timp să judec, așa cum fac atunci când mă aflu într-un muzeu, doar să privesc
Un creier la muzeul de artă () [Corola-blog/BlogPost/337821_a_339150]
-
nivelul pielii. „Există o întreagă dezbatere între emotiviști și cognitiviști,” a continuat Miu, care predă neuroștiințe cognitive și genetică comportamentală la Universitatea Babeș-Bolyai. „Emotiviștii susțin că avem răspunsuri emoționale reale la tablouri și la muzică, la fel cum avem la stimuli cu relevanță personală din viața de zi cu zi, ori la stimuli care arată că undeva e un pericol sau o potențială recompensă. Cognitiviștii susțin că nu putem avea emoții la astfel de stimuli simbolici și că e vorba de
Un creier la muzeul de artă () [Corola-blog/BlogPost/337821_a_339150]
-
Miu, care predă neuroștiințe cognitive și genetică comportamentală la Universitatea Babeș-Bolyai. „Emotiviștii susțin că avem răspunsuri emoționale reale la tablouri și la muzică, la fel cum avem la stimuli cu relevanță personală din viața de zi cu zi, ori la stimuli care arată că undeva e un pericol sau o potențială recompensă. Cognitiviștii susțin că nu putem avea emoții la astfel de stimuli simbolici și că e vorba de simple procese cognitive, de atenție crescută pentru stimuli noi, de apreciere cognitivă
Un creier la muzeul de artă () [Corola-blog/BlogPost/337821_a_339150]
-
muzică, la fel cum avem la stimuli cu relevanță personală din viața de zi cu zi, ori la stimuli care arată că undeva e un pericol sau o potențială recompensă. Cognitiviștii susțin că nu putem avea emoții la astfel de stimuli simbolici și că e vorba de simple procese cognitive, de atenție crescută pentru stimuli noi, de apreciere cognitivă a formei sau a culorii, dar nu de emoție propriu-zisă. Or, studiile de neuroștiințe și de psihofiziologie au adus dovezi obiective că
Un creier la muzeul de artă () [Corola-blog/BlogPost/337821_a_339150]
-
cu zi, ori la stimuli care arată că undeva e un pericol sau o potențială recompensă. Cognitiviștii susțin că nu putem avea emoții la astfel de stimuli simbolici și că e vorba de simple procese cognitive, de atenție crescută pentru stimuli noi, de apreciere cognitivă a formei sau a culorii, dar nu de emoție propriu-zisă. Or, studiile de neuroștiințe și de psihofiziologie au adus dovezi obiective că ceea ce se întâmplă în creier atunci când ne uităm la tablouri care ne plac seamănă
Un creier la muzeul de artă () [Corola-blog/BlogPost/337821_a_339150]