1,094 matches
-
culturale peste timp și tot¬odată garanția unei mărturisiri ortodoxe a Adevărului înomenit. Această continuitate identitară a fost perpetuă în afirmarea poporului român peste veacuri, ca națiune binecuvântată de Dumnezeu, ale cărei valori perene au fost așezate tot timpul sub stindardul credinței creștine. (Cf. Arhid. Ioniță Apostolache - http://www.ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/spiritualitatea-romaneasca-nu-poate-fi-conceputa-fara-ortodoxie - 20.04.2015). Câteva concluzii și încheierea În altă ordine de idei, este absolut evident faptul că nu putem reduce spiritualitatea ortodoxă la aceste două aspecte aspectul sobornicesc
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
și aprigul luptător pentru a da ființă acestei sărbători, scriitorul Corneliu Leu. Numele său va rămâne legat de această minunată sărbătoare și împreună cu profundul nostru regret, îl vor însoți în zarea seninului deplin spre care a plecat. Rămâne să ducă stindardul mai departe cei care i-au fost alături, doamna Ligya Diaconescu, domnul George Rotaru, Al. Florin Țene, și alte personalități culturale, așa cum ne-au dovedit organizând sărbătorirea limbii române anul acesta la Râmnicu Vâlcea, ca o continuitate a celei frumos
ELOGIU LIMBII ROMÂNE -ELENA BUICA (TORONTO/CANADA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373804_a_375133]
-
financiară. În răstimpul cât a fost închis, venea mama la noi în locul lui plângând tot timpul. Să fi auzit cineva blestemele bunicii. “Să-i ardă focul și para și să se înroșească ca racii fierți, așa cum le este culoarea la stindardul lor de anticriști” . Dacă îmi aduc aminte la ce perora bunica de supărare cred că nimeni nu s-ar fi dorit în atenția sa de blestem la acea vârstă centenară. Până la urmă tata a fost nevoit să se resemneze, însă
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
Cu umbra mă mai descurc, dar ce faci cu omul viu? Idolii au fost arși în piață. S-a răspândit un miros de piele încinsă, cu grăsime de pasăre. Dar despre sex de oțel ați auzit? Ridicați sângele ca pe stindarde, omagiul este pașnic, Johnny Walker să trăiască, orb sunt doar eu pentru mine. Ne doare inima, dar ne plângem de dreapta. Nimic nu se uită. Sunt chiar deprimat. Adică vreau să mor și nu pot. Adică sunt o javră, ca
MESAJE DE DINCOLO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372049_a_373378]
-
martie 2015 Toate Articolele Autorului Dragostea niciunuia dintre noi n-ar trebui să se oprească după luna de miere care nici nu e lună plină ci mai degrabă una nouă. De ce să transformăm totul în automatism când am putea duce stindardul iubirii până pe muntele bătrâneții unde ne așteptă arca despărțirii. Desigur singurătatea e o stare impusă dar nepoții o pot umple de bucurii și anotimpuri de neuitare. Referință Bibliografică: Speranță / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1521, Anul
SPERANŢĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373034_a_374363]
-
ocazia zilei de 8 Martie, Ziua internațională a Femeii! Viața cât mai frumoasă permanent cu iz de primăvară în suflet! Feminitatea Ziua Internațională a Femeii, sărbătorită pe 8 martie, are un istoric impresionant, înfățișat prin faptele mărețe: a fost întâi stindardul luptei pentru drepturile femeilor care munceau în uzine și fabrici în Rusia a fost simbolul mamelor (socialiste.. ce au avut un rol hotărâtor în această privință), iar pe mapamond lupta femeilor pentru drepturile lor s-a concretizat în celebrarea Femeii
SĂRUT-MÂNA TA, FEMEIE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371021_a_372350]
-
Un alt pământ de undeva și-un văl de nimeni admirat, În ploaie, gustul verii rupe ultimul frunzet pătimaș, Și bolta pare, că se umple, cu toamna rece din oraș. Pe străzi, copacii se aprind în mers de horă monotonă, Stindarde-n frunze brumării au calea lor neuniformă, Se duc în întuneric jalnic, când în amurg e solul vechi, De toamnă și de vorbe calde, venite încă la priveghi. Priveghiul frunzelor se naște în Templul toamnei ruginii, Și ochii negri, și
ÎNTR-UN OFTAT DE LIBERTATE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344842_a_346171]
-
cu partenerul de viață ușurează tarele stresului de zi cu zi. Se creează o armonie, o simbioză, care cu timpul te obișnuiești și îți este necesară. Pentru armonie, pace și liniște. Copiii!? Acești ne reprezintă... rămân după noi să ducă stindardul mai departe. Depinde cum îi educi! Râma își educă copilașii să sape tunele prin pământ, albina să culeagă miere, iar oamenii să facă ceea ce fac domniile lor, sau ce au făcut părinții acestora... Oglinda lor! Majoritatea reușesc... dacă pot face
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
Acasa > Stihuri > Momente > VIRGIL CIUCĂ - CHEMAREA LA JUDECATĂ - POEME (1) Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 560 din 13 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Dedic volumul de poezie „Chemarea la judecată”*românilor care au ținut sus stindardul demnității naționale și al luptei pentru REINTREGIREA NEAMULUI înfruntând politicienii și președinții care au pactizat si complotat pentru a transforma România într-o colonie a Vestului. -------------------------------- CHEMAREA LA JUDECATĂ Voi, ce ne-ați vândut la Piață, Vreți să ne vindeți
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347921_a_349250]
-
definesc profilul orașului. Suntem poftiți în plină memorialistică eminesciană și anume, la popasurile făcute de marele poet în portul de la Dunăre, într-una din treceri fiind găzduit de un pescar oarecare. Și aici răzbate dragostea necurmată a autorului cărții față de stindardul Poeziei românești, sentiment care-i animă închipuirea într-un text de un lirism copleșitor. Cititorul poposește, o dată cu autorul la „Dispeceratul mersului pe apă”, adică la elegantul și impozantul Palat al Navigației sau Gara fluvială din Galați, de pe Strada Portului, „puntea
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
M-am rugat de voi Sânziene Să-mi arătați izvorul iubirii, Cât încă mai este vreme Și nu s-au ofilit trandafirii. Prin nopți visuri plimbam Printre stele ce în roșu ard, Dar dimineața mă trezeam Sub al realității dur stindard. Totuși iată, ca prin minune Te-ai arătat la mine Ursită, Aducându-mi din larga lume Sufletului meu, fata iubită. Moldova Nouă Aprilie 1967 Referință Bibliografică: Ursita / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 398, Anul II, 02 februarie
URSITA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347025_a_348354]
-
istoric, acolo unde cântul pune luminii zăvor, Maria Butaciu este una dintre cele mai autentice artiste autohtone, transmițând mai departe portul, piesele și tradiția zonei sale, prin toată cariera în care s-a dovedit a fi o triumfătoare purtătoare a stindardului autentic, trăind fiecare clipă cu detașare, si făcând ca românismul să fie promovat la justa valoare printr-un glas inconfundabil și o decență demnă de urmat pentru toți artiștii. Din dragoste de țară și pasiune pentru valorile neaoșe, Maria Butaciu
MARIA BUTACIU – VALOROASA CREAŢIE A FOLCLORULUI ROMÂNESC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346249_a_347578]
-
a domni oameni disperați și fără căpătâi, cari se numesc în limba poporului crai. Aceștia intrând în curtea domnească, pe când Bimbașa Sava lipsea, jăfuiră de toate, fără a lăsa nici măcar praful prin case. Găsind acolo semnele domniei, adică tuiurile și stindardele, se preumblau cu ele pe toate ulițele orașului.” La apariție, romanul „Craii de curtea veche”, s-a bucurat de elogiile mai tuturor criticilor de la Perpessicius până la poetul Ion Barbu. Și nu este un roman propriu-zis ci mai mult o narațiune
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
peste 25 de ani. Păunescu nu mai există, Cenaclul Flacăra însă trăiește din amintiri și datorită festivalului „Folk You” ( nu știu dacă mai există) care reunește artiști din vechea gardă, dar și nume noi care continuă să ducă mai departe stindardul muzicii folk. Ovidiu Haidu, Ion Hagiu și Adrian Păunescu s-au reîntâlnit în ceruri. De asemenea, Tatiana Stepa, Gil Ioniță, Gil Dobrică, Florian Pittiș (împreună cu care eu am avut plăcerea să comentez la TV, un superbowl de fotbal american), Anda
A FOST ODATA...CENACLUL FLACARA de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377979_a_379308]
-
-a moarte-amară unde-s viii, Se pregătește de-osteneală clerul, Când va-ngropa, chiar de nu-s morți, copiii. Căci moarte este-atunci când viitorul A fost ucis și ars din rea credință, Călăii, toți, ce-au săvârșit omorul, Au ridicat stindard de biruință. Osânda vine-alunecând, fierbinte Ca lava-n care s-a topit veninul, Se răsucesc și morții din morminte, Căci le-a ajuns și lor, la oase, chinul. În negurile ce ne înconjoară, Doar o sclipire se zărește-n față
FĂRĂ SPERANȚĂ de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376452_a_377781]
-
Dumnezeu, țara icoanelor, în fiecare casă de român regăsindu-se o icoană „pe peretele dinspre răsărit, fiind împodobită cu maramă, cu ștergarul foarte frumos țesut în război, gătită cu fir de busuioc” (p.49). Despre Sfânta Cruce afirmă că este „stindardul creștinilor. Părinții noștri nu au pus nici un alt semn pe turla bisericii decât Sfânta Cruce”, ori se știe că biserica este asimilată corăbiei lui Noe, prin care seminția umană a fost trecută din viață, prin moartea potopului, la o nouă
„PE CĂRAREA RAIULUI” – CONVORBIRI DUHOVNICEŞTI CU ÎNALTPREASFINŢITUL IOAN AL MUNŢILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376396_a_377725]
-
cu numele inițial „Hr. Ms. Tydeman”. Vasul a navigat pentru Marina Olandeză pănă în iunie 2004, când a fost achiziționat de Oceanwide Expeditions, fiind complet refăcut până în 2009, pentru a putea „găzdui” 116 pasageri în 53 de cabine. Călătorește sub stindard olandez. Vaporul posedă 3 motoare diesel, generând 1.230 cai-putere fiecare, dându-i o viteză de 10-12 noduri. Călătoriile pe care le organizează în zonele arctice și antarctice având scop de explorare educațională. Mă-ntorc roșiatic la față, bronzat din
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (6) – CRĂCIUN ÎN ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376543_a_377872]
-
ROMÂNĂ? Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului UNDE E NAȚIA ROMÂNĂ? Stăpâni de-o clipă peste clipe tremurând în fața inerției vieții voi sunteți fii marilor risipe argintii falși ,culoarea ceții! Arde stindardul fals universal duceți zâmbetul lumii spre deșertăciune jocul buzunarului vostru colosal țara din noi nu va avea un nume! Trădați de voi ,trădați de cei puternici ați pierdut neamul român din frâu câte jertfe ,pentru gunoaie și nemernici ce au
UNDE E NAȚIA ROMÂNĂ? de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375850_a_377179]
-
valurilor, pe ale căror creste soarele aluneca ca pe un tobogan, se ridicau cu țipete ascuțite, pescărușii. În depărtare, flancată de stâncile digului, Dunărea înainta în mare și câte un vapor trecea prin șenalul navigabil, fluturându-și a bun rămas stindardele colorate ca pe niște batiste. Aici, pe această plajă pe jumătate sălbatecă, timpul părea să nu mai aibă nicio grabă. În fiecare vacanță, o regăsea cu aceleași dune, încremenite parcă pe vecie în același loc, regăsea scaieții ce-și ascundeau
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
nevăzută așează cu răbdare, Tot ce-am stricat o viață prin felul meu corupt Și mă trezesc din somnul ce dus-a la pierzare Și cu dorință castă încep din nou să lupt. Să lupt lupta cea bună, să port stindardul care, Mă face mai puternic, mai iubitor, mai sfânt, Căci înțeles-am cine îmi dă eliberare Și care-mi e menirea ca om pe-acest pământ. În armonii divine se împletește starea, Ce-o am acum, cu dorul de-a
ARMONII DIVINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375174_a_376503]
-
Sanie să-ți faci chiar în toiul verii, Când pe crengi de dor atârnă și merii.... Via s-o culegi când e poama coaptă, Cerul să-l atingi doar cu mâna dreapta, Darul bucuriei să îți fie scut Să ridici stindardul și-n necunoscut! Câinii vremii latră caravana trece, Viața e izvorul plin cu apă rece, Însetații beau din căușul minții, Cum ne-au învățat adesea Părinții! Ne sunt date toate, nouă spre folos Să urcăm cu râvnă cerul luminos, Când
SE ÎNTÂMPLĂ... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372160_a_373489]
-
plin de candoare... Nu este joc, e sentimentul, vine, În suflet mi-ai sădit tandrețea, Țăcerea am păstrat în mine, Păstrându-se vie tinerețea! Nu este joc, e focul ce arde, Este văpaia ce-l întreține, Îmi ridică-n inimă, stindarde, Iubirea nu se poate reține... Nu este joc este-nplinire Ce viselor le-ai dat culoare Și-n inimă ai sădit iubire, La cer ca steua ce răsare... Referință Bibliografică: NU ESTE JOC / Marilena Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NU ESTE JOC de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376198_a_377527]
-
șansă pentru o receptare justă de către lectorul din țară, atenuând astfel o parte din neajunsurile reintegrării lor firești în literatura generală română, în condițiile derutei axiologice postdecembriste. ,,Cultura românească autentică a continuat să se dezvolte, impulsul și pavăza acesteia fiind stindardul eminescian, sub care a rezistat tentativelor agresive de scindare prin promovarea, în primul rând, a tezei aberante a existenței a două limbi distincte, limba română și „limba moldovenească” - susține argumentat autorul. Radiografierea unui perioade foarte largi de poezie pune în
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
21 mai 2015 Toate Articolele Autorului privesc pe fereastră. zgomote inima bate rapid din ce în ce mai rapid gândesc acum clipele tatălui mă rătăcesc o clipă printre brațele lui dor nespus dor. cleștele atacă strânge baza craniului toate sunetele se strâng cuvintele flutură stindarde absurde sensuri copaci păsări totul se adună aud pulsul unei singure inimi stupid nu mai văd nu mă prăbușesc. rămân în picioare până când în mine liniștea se reașterne ca o larmă de copii în creștere sunetele se despart redevin claxoane
NU TE RISIPI ANĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374663_a_375992]
-
nevăzută așează cu răbdare, Tot ce-am stricat o viață prin felul meu corupt Și mă trezesc din somnul ce dus-a la pierzare Și cu dorință castă încep din nou să lupt. Să lupt lupta cea bună, să port stindardul care, Mă face mai puternic, mai iubitor, mai sfânt, Căci înțeles-am cine îmi dă eliberare Și care-mi e menirea ca om pe-acest pământ. În armonii divine se împletește starea, Ce-o am acum, cu dorul de-a
ARMONII DIVINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369203_a_370532]