KorAP: Find »[drukola/base=stipulație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...68 >

1,682 matches

Corola-website/Law/143631_a_144960

un caracter de exclusivitate. Articolul 3 Stabilirea liniilor aeriene, traversând teritoriile celor două State, părți ale acestei convenții, altele decât acelea de care este vorba în articolul precedent, se va efectua în virtutea unui acord între Guvernele Înaltelor Părți Contractante. Totuși stipulațiile prezenței convenții vor fi deopotrivă aplicabile acestor noui linii aeriene. Articolul 4 Autorizațiile vizate la art. 2 și 3 din prezenta convenție și condițiunile de exploatare a liniilor susmenționate, vor face obiectul unor acorduri speciale de încheiat de Administrația Aeronautică

CONVENŢIE din 22 mai 1937 între Bulgaria şi România privitoare la exploatarea liniilor regulate de comunicaţii aeriene. In: EUR-Lex (1937) [Corola-website/Law/143631_a_144960]
Corola-website/Law/132818_a_134147

descărcarea și reîncărcarea mărfurilor - fără depozitare - pe navă, transbordarea pe o altă navă în caz de nenavigabilitate a primei nave, cheltuielile necesare pentru aprovizionarea echipajului și nici vînzarea mărfurilor atunci cînd administrația vamală va fi dat autorizație. Se înțelege că stipulațiile acestui articol nu se referă la drepturile sanitare, de pilotaj și de salvare, care vor fi percepute în toate cazurile prevăzute de către legile țării pentru navele națiunii celei mai favorabile. Articolul 7 Navele fiecăreia dintre părțile contractante, care intră în

ACORD DE NAVIGAŢIE din 2 septembrie 1966 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Regatului Greciei*). In: EUR-Lex (1966) [Corola-website/Law/132818_a_134147]
Corola-website/Law/132867_a_134196

arbitrii trebuie să o aplice fondului litigiului. În lipsă indicării de către părți a legii aplicabile, arbitrii vor aplica legea desemnată de normă conflictuală pe care ei o vor considera potrivită în speță. În amîndouă cazurile, arbitrii vor ține seama de stipulațiile contractului și de uzanțele comerciale. 2. Arbitrii vor hotărî că mediatori amiabili*), dacă aceasta este voința părților și dacă legea care reglementează arbitrajul permite acest lucru. ----------------- Articolul 8 Motivarea sentinței Se considera că părțile s-au înțeles că sentința arbitrala

CONVENŢIA EUROPEANĂ DE ARBITRAJ COMERCIAL INTERNAŢIONAL*) din 21 aprilie 1961. In: EUR-Lex (1961) [Corola-website/Law/132867_a_134196]
Corola-website/Law/144811_a_146140

scrisoare recomandată, atașându-se recipisa la dosar, sau prin agenți ai oficiului registrului comerțului, ori în condițiile Codului de procedura civilă. Titlul III Funcționarea societăților comerciale Funcționarea societăților comerciale Capitolul 1 Dispoziții comune Dispoziții comune Articolul 65 (1) În lipsa de stipulație contrară, bunurile constituite ca aport în societate devin proprietatea acesteia din momentul înmatriculării ei în registrul comerțului. (2) Asociatul care întârzie să depună aportul social este răspunzător de daunele pricinuite, iar dacă aportul a fost stipulat în numerar este obligat

LEGE nr. 31 din 16 noiembrie 1990 - (*actualizată*) (**republicată**) privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex (1990) [Corola-website/Law/144811_a_146140]
comandită pe acțiuni se va menționa și capitalul social, din care cel efectiv vărsat, potrivit ultimului bilanț contabil aprobat. ... Capitolul 2 Societățile în nume colectiv Societățile în nume colectiv Articolul 75 Dreptul de a reprezenta societatea aparține fiecărui administrator, afară de stipulație contrară în actul constitutiv. Articolul 76 (1) Dacă actul constitutiv dispune ca administratorii sa lucreze împreună, decizia trebuie luată în unanimitate; în caz de divergenta între administratori, vor decide asociații care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social. ... (2) Pentru actele

LEGE nr. 31 din 16 noiembrie 1990 - (*actualizată*) (**republicată**) privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex (1990) [Corola-website/Law/144811_a_146140]
Corola-website/Law/145889_a_147218

de 31 decembrie 2012, conform alin. (1) al art. IV din același act normativ. Articolul 23 (1) Certificatul de depozit constituie titlu de credit negociabil reprezentativ al mărfii, la ordin sau la purtător, transmisibil, fără limite sau restricții, în lipsa de stipulație contrară, inserată în titlu la cererea deținătorului de certificat de depozit. ... ------------- Alin. (1) al art. 23 a fost modificat de pct. 8 al articolului unic din LEGEA nr. 149 din 14 aprilie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 276 din

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 141 din 17 octombrie 2002 (*actualizată*) privind reglementarea depozitării seminţelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea şi constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/145889_a_147218]
Corola-website/Law/145352_a_146681

ei este determinată prin însuși actul de creanța sau când este determinabila cu ajutorul actului de creanța sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanța, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o osebita socoteală. ... ---------- *) Alin.(1) al art. 379 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 144 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000

CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex (2013) [Corola-website/Law/145352_a_146681]
Corola-website/Law/116175_a_117504

fiecăruia dintre state și de convențiile internaționale la care participă părțile. 2. Informațiile științifice și tehnico-științifice obținute în urmă colaborării în cadrul prezentului acord și care nu conține secrete de stat, comerciale sau de proprietate intelectuală și în privința cărora nu există stipulații speciale în înțelegerile menționate la pct. 2 al art. 3 pot fi puse la dispoziția comunității științifice mondiale, în conformitate cu procedurile subiecților participanți la colaborare în cadrul prezentului acord, daca nu s-a convenit altfel în convențiile menționate la pct. 2 al

HOTĂRÎRE Nr. 1.057 din 29 octombrie 1996 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea ştiinţifică şi tehnologică, semnat la Ismail la 29 martie 1996. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/116175_a_117504]
Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415

modalități prevăzute de lege (subrogație personală 25, cesiune de creanță 26, novație prin schimbare de creditor 27). Cât privește subiectul pasiv acesta poate fi schimbat în unele situații prevăzute de lege cum ar fi: novația prin schimbare de debitor 28, stipulația pentru altul 29 sau delegația perfectă și imperfectă 30. Raporturile civile nepatrimoniale nu ridică problema schimbării subiectului activ sau a celui pasiv. II.2.1.2. Persoana fizică subiect de drept civil În doctrina juridică expresia "persoană fizică" este utilizată

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
cu altele de același gen. Este principiul cunoscut încă din dreptul roman genera non pereunt. De asemenea, locul de predare al bunului, în cazul bunului individual determinat, este acela unde bunul se găsește în momentul contractării, în lipsă de altă stipulație a părților, iar bunul determinat generic se predă la domiciliul debitorului, deoarece plata este, în principiu, cherabilă, nu portabilă (art. 1104 din Codul civil de la 1864). Noul Cod civil reia în mare măsură această reglementare adăugând că predarea bunului poate

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
întrebuințarea altui bun. Iar accesorii 155 sunt acele bunuri care sunt destinate să servească la întrebuințarea unui alt bun principal. Importanța acestei clasificări apare mai evidentă în materie de regim juridic al celor doua categorii de bunuri. În lipsă de stipulație contrară, bunul accesoriu urmează soarta bunului principal, potrivit principiului: "accesorium sequitur principale". Caracterul bunului de a fi principal sau accesoriu derivă din însușirile naturale ale bunului sau din voința omului. De regulă calificarea unui bun ca fiind principal sau accesoriu

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
fapt juridic numai de către proprietarul ambelor bunuri. Așa fiind, dacă există doi proprietari (pentru cele două bunuri: principal și accesoriu) cu o utilitate ce indică relația principal-accesoriu din punct de vedere juridic, fiecare își are regimul propriu în lipsă de stipulație contrară. De aceea, pentru ca un bun să fie calificat drept accesoriu, noul Cod civil impune următoarele condiții, deduse din interpretarea art. 546 al. 1: bunul să fie destinat întrebuințării economice a altui bun (considerat principal în această relație, chiar dacă este

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
se va încheia. În redactarea noului Cod civil, un asemenea act juridic apare sub denumirea de contract de adeziune (art. 1175). Dispozițiile privind contractul de adeziune trebuie coroborate cu dispozițiile art. 1269 al. 2 din aceleși Cod, care prevăd că stipulațiile înscrise în contractele de adeziune se interpretează împotriva celui care le-a propus 195. În afara acestor clasificări, în literatura de specialitate se utilizează și alte grupări și distincții între: acte juridice numite (care au o reglementare și o denumire specială

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
creditorului, în favoarea ambelor părți. De regulă, termenul este stabilit în favoarea debitorului, așa cum rezultă chiar din conținutul art. 1024 din Codul civil de la 1864, care prevede că "Termenul este presupus totdeauna că s-a stabilit în favoarea debitorului, dacă nu rezultă din stipulație sau din circumstanțe că este primit și în favoarea creditorului"274. Așa cum rezultă din articolul menționat, prin voința lor părțile pot conveni un termen în favoarea creditorului. De asemenea, în unele acte juridice civile împrejurările impun un termen în favoarea creditorului (cum ar

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
Cod civil)288. Dacă după folosirea regulilor generale sau a celor speciale privind clauzele îndoielnice, contractul nu capătă claritate, se aplică regula potrivit căreia aceasta se interpretează în favoarea celui care se obligă (art. 1269, al. 1 din noul Cod civil). Stipulațiile înscrise în contractul de adeziune,de exemplu, se interpretează împotriva celui care le-a propus (art. 1269 al. 2). Dacă s-a făcut dovada actului juridic civil în baza unor probe pertinente și concludente, prin calificarea juridică a acestuia (prin

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
altei persoane (reprezentat), iar efectele actului juridic respectiv se produc direct în persoana reprezentată. Așa fiind, reprezentarea nu poate fi reținută ca o veritabilă excepție de la principiul relativității efectelor actului juridic civil 295. Singura excepție reală de la principiul analizat este stipulația pentru altul, care trebuie înțeleasă ca o operațiune juridică prin care o persoană (stipulant) convine cu o altă persoană (promitent) ca aceasta din urmă să execute o anumită prestație în favoarea unui terț296. VI. Nulitatea actului juridic civil VI.1. Noțiune

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
art. 1609 al. 2 din noul Cod civil. 29 Este o instituție nereglementată de vechiul Cod civil, dar consacrată ca atare de practica juridică, în baza căreia părțile convin ca prestația debitorului să profite unui terț. În noul Cod civil stipulația pentru altul și-a găsit consacrarea în art. 1284 și urm. 30 A se vedea art. 1132-1133 din vechiul Cod civil; 31 Ghe. Beleiu, op. cit., p. 66. 32 Apatrizii sunt persoane care nu au nici o cetățenie. A se vedea, pentru

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
ce se datorește cu termen nu se poate cere înaintea termenului, dar aceea ce se plătește înainte nu se mai poate repeta"; art. 1024 adăuga că "Termenul este presupus totdeauna că s-a stipulat în favoarea debitorului, dacă nu rezultă din stipulație sau din circumstanțe că este primit și în favoarea creditorului" 273 Dispoziția este preluată de art. 2162 din noul Cod civil care prevede că: Dacă s-a stipulat că împrumutatul va plăti numai când va avea resursele necesare, instanța constatând că

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
Editura Rosetti, București, 2003, p. 89. 295 Pentru reglementările noului Cod civil în materie, a se vedea art. 1295-1314. 296 Noul Cod civil, prin art.1284 prevede că: "Oricine poate stipula în numele său, însă în beneficiul unui terț". Prin efectul stipulației, beneficiarul dobândește dreptul de a cere direct promitentului executarea prestației. 297 O. Căpățână, Tratat de drept civil, vol. I, 1989, p. 212. 298 T. R. Popescu, Drept civil, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1970, p. 181. 299 Tr. Ionașcu, E

Actul juridic civil by Elena Iftime (2015) [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295

înainte de război, iertarea tributului pe doi ani, îndatorirea de a li se impune numai contribuții moderate și de a restitui proprietățile private și mănăstirești cotropite de turci spre a alcătui raialele (teritoriile) cetăților Hotin, Bender, Brăila, Giurgiu și Turnu. Aceste stipulații au fost consemnate în hatișeriful adresat domnului Moldovei la numirea lui, în anul 1774. Ele nefiind ținute în seamă de turci, Rusia avu grijă să insereze, în Convenția explicativă a tratatului de la Kainargi, încheiată la Constantinopol, în anul 1779, articolul

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
lui, în anul 1774. Ele nefiind ținute în seamă de turci, Rusia avu grijă să insereze, în Convenția explicativă a tratatului de la Kainargi, încheiată la Constantinopol, în anul 1779, articolul VII, prin care Poarta se îndatora din nou să respecte stipulațiile tratatului de la 1774. Ele urmând a rămâne literă moartă, un sened împărătesc din 28 decembrie 1783, dat în urma stăruințelor Rusiei și Austriei, hotăra câtimea și natura îndatoririlor bănești ale Țărilor Române către Poartă. Aceste stipulații au mai fost inserate, tot

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
îndatora din nou să respecte stipulațiile tratatului de la 1774. Ele urmând a rămâne literă moartă, un sened împărătesc din 28 decembrie 1783, dat în urma stăruințelor Rusiei și Austriei, hotăra câtimea și natura îndatoririlor bănești ale Țărilor Române către Poartă. Aceste stipulații au mai fost inserate, tot în urma stăruințelor Rusiei, atât în hatișeriful dat domnilor Moldovei și Țării Românești la 1784, cât și în tratatul de pace și de prietenie încheiat în același an. Războiului pornit de Poartă, în anul 1787, împotriva

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
care Poarta se îndatora din nou să respecte și să aplice toate îndatoririle ce le luase prin actele anterioare relativ la Principate, la care se mai adăuga renunțarea ei la încasarea oricăror datorii sau contribuții de război de mai înainte. Aceste stipulații fură inserate pe larg și chiar întinse în sens favorabil, în firmanul dat la 1792 domnului Moldovei, Alexandru Moruzi. Iar la 1802, cu prilejul numirii lui C. Ipsilanti la scaunul Țării Românești și a lui Alexandru Moruzi la acel al

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
ce-și vor fi achitat datoriile sau vor fi dat seamă de bunurile sau funcțiile a căror administrație vor fi avut-o; și că, în ce privește persoanele născute aiurea, ele vor putea exercita comerțul sau alte profesii în zisele provincii, după stipulațiile tratatelor și conformându-se legilor împărăției, precum și regulilor imperioase cerute de starea de război, câtă vreme ea există. Făcând această comunicare Domnului Ambasador, subsemnatul îl roagă s-o aducă la cunoștința Curții sale și se grăbește a se folosi etc.

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
tot timpul războiului; impunerea, prin intimidare și chiar prin mijloace ce pe un particular l-ar aduce înaintea curții cu jurați, a unei alcătuiri care făcea pe împărăția drept-credincioasă stăpână absolut pe întreaga noastră dezvoltare politică și economică; numirea, împotriva stipulațiilor formale ale însăși acelei alcătuiri, a unor Domni, aleși nu din cauza destoiniciei sau a onorabilității lor, ci a supunerii oarbe ce Cabinetul din Petersburg credea că o vor avea către ordinele sale. Pregătirea pentru o anexiune viitoare ce nu se

Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI (2013) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]