611 matches
-
nu i se datorează lui Cantemir, ci lui Andrea Wissowatius, a cărui lucrare, Stimuli virtutum faena peccatorum, o traduce în partea finală a antologiei sale. Dar și aici este vorba de o "creștinare" a sursei antice. De exemplu, celebrului principiu stoic de a trăi în acord cu natura (sequere naturam), care se găsește la majoritatea reprezentanților acestei școli filosofice, de la Zenon, la Epictet, de la Cicero, la Seneca, i se adaugă un element care îl mută deja într-o cu totul altă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai poate funcționa o asemenea nobilă paradigmă? Ce face Inorogul lui Cantemir atunci când este încolțit? Fuge, se retrage în spații inaccesibile celorlalți, iar atunci când cade în capcană, când își dă seama că a fost prins, ține un discurs în cheie stoică. Să îl privim cu mai multă atenție și să îl punem, apoi, în dialog cu ceea ce îi urmează... Petru Vaida 77 susține, pe bună dreptate, că mai multă maturitate, mai multă îndrăzneală și, prin urmare, mai multă autonomie și încredere
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
milă, dă dovadă de o maximă demnitate și disponibilitate de a-și accepta cu liniște soarta. Fragmentul trădează o bună cunoaștere a unor dialoguri și scrisori ale lui Seneca, care ilustrau, la rândul lor, o adeziune la mai vechea doctrină stoică privitoare la moarte. Să citim cu atenție discursul Inorogului, rostit într-un moment-cheie, atunci când totul pare pierdut: ,, Nu socoti, o, jiganie, că doară de groznic chipul tău în ceva m-am spăriiat, sau căci acmu în puterea ta mă aflu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ci pentru întreaga existență: disprețul față de moarte. Nu mai există nimic apăsător dacă scăpăm de frica de moarte"83. Am decupat doar câteva astfel de exemple, dar ideea revine de zeci de ori în opera lui Seneca, precum și a altor stoici 84. Inorogul a atins, în aparență, această liniște sufletească, reușind să se sustragă grijilor care pe ceilalți îi subjugă: de aceea, el este cu adevărat liber sau, cel puțin, așa pretinde. Petru Vaida observă foarte bine că abia acum a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în aparență, această liniște sufletească, reușind să se sustragă grijilor care pe ceilalți îi subjugă: de aceea, el este cu adevărat liber sau, cel puțin, așa pretinde. Petru Vaida observă foarte bine că abia acum a asimilat Cantemir esența doctrinei stoice, lipsite de deformarea în cheie creștină: "Este atitudinea plină de demnitate a stoicului, atât de deosebită de umilința creștină, care își pune nădejdea în primul rând în sine însuși, în rațiunea și în voința sa, care, singur în fața "fortunei", opune
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
simple păreri, adică nu-și va da niciodată asentimentul la un lucru fals, va duce felul de viață al cinicilor, cinismul fiind drumul cel mai scurt spre virtute"27. De asemenea, Epictet, în Diatribele sale, îl numește printre modelele școlii stoice pe Diogene. Doar că, spre deosebire de precursorul lor, stoicii nu epatează. Dimpotrivă, cultivă discreția, considerând că tăcerea are o valoare cel puțin la fel de mare precum vorba. Lupul lui Cantemir pare a urma întocmai aceste recomandări ale lui Epictet: Păstrând tăcerea cât
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
bună dreptate pe Lup. șiretenia acestuia este și ea o modalitate de a trăi în acord cu natura. La fel, faptul că el nu se implică în dezbaterea care îi interesează atât de mult pe ceilalți este tot o trăsătură stoică. Seneca recomandă filosofului: "Tot așa face și înțeleptul: se ține departe de puterea care îi poate face rău, străduindu-se mai cu seamă să nu fie evident că se ține departe"29. Este exact atitudinea Lupului, strategia adoptată de acesta
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Oricum, e clar că el posedă toate datele pentru a reuși să judece lucrurile în mod corect. Vulpea o știe, poate mizează și pe faptul că cinismul Lupului îl va împinge să iasă în față, dar se înșeală. Formația sa stoică îl împiedică să comită această eroare ce i-ar putea fi fatală. Pentru a-i convinge pe toți ceilalți de înțelepciunea rivalului său, ea folosește ca argument suprem forța povestirii. Vulpea stăpânește, prin urmare, și arta orientală a persuadării cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
încât Strutocamila să devină epitrop în țara patrupedelor, ci aflarea adevărului. Când i se adresează, prin urmare, Lupului, o face de pe poziții egale, ca între "complici"; ei se situează desupra gloatei, având acces la miezul lucrurilor, căci, confirmă în cheie stoică naratorul, "sămnul înțelepciunii ieste ca din céle vădzute sau audzite, cele nevădzute și neaudzite a adulmăca, și viitoarele din céle trecute a giudeca"28. Personajul are perspectiva de ansamblu, are clarviziune, are echilibru. Așa cum ochii acvilei prind totul din zborul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și fericit a să numi sau a fi poate, fără numai carile de la dânsul începe, cu dânsul mijloceadză și într-însul să odihnește"24. Cine și l-ar fi imaginat pe Șoim capabil de astfel de disertații meditative, de orientare stoică, altoită pe o viziune creștină, în prima jumătate a cărții? Dar acum, după ce și-a descoperit "inteligența inimii" (în carte se repetă faptul că avea "inima curată"), după ce întâlnirea cu Inorogul i-a ridicat solzii de pe ochi, Șoimul are perspectiva
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Idem, pp. 130-131. 27 Diogenes Laertios, op. cit., p. 244. 28 Epictet, Manualul, p. 26. 29 Seneca, Epistole către Lucilius, vol. I, p. 71. 30 Ibidem. 31 Diogene Laertios, op. cit., p. 243. Cartea a IV-a a Macabeilor, de orientare tot stoică, reia această opinie, considerând că prudența ar fi "cea mai mare virtute". (vezi Septuaginta, vol. 3, p. 634.) 32 Idem, p. 457. 33 Vezi fabula Lupii și câinii care s-au împăcat unii cu alții, în Esop, Fabule, traducere de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Idem, p. 130-131. 426 Diogenes Laertios, op. cit., p. 244. 427 Epictet, Manualul, p. 26. 428 Seneca, Epistole către Lucilius, vol. I, p. 71. 429 Ibidem. 430 Diogene Laertios, op. cit., p. 243. Cartea a IV-a a Macabeilor, de orientare tot stoică, reia această opinie, considerând că prudența ar fi "cea mai mare virtute". (vezi Septuaginta, vol. 3, p. 634.) 431 Idem, p. 457. 432 Vezi fabula Lupii și câinii care s-au împăcat unii cu alții, în Esop, Fabule, traducere de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ultim ; e totodată instanță călăuzitoare, pedagog al intelectului în progresul spiritual și în cunoașterea contemplativă. De abia sub acest element non-uman stă ierarhia propriu-zisă a ființei umane cu al său vîrf și element rector : intelect sau inimă, nous platonician, hegemonikon stoic, kardia sau cor în tradiția biblică, sirr (secretul sau misterul ființei) în sufism, buddhi = intelectul și inima profundă ca sălaș al lui Brahma, în hinduism. Plutarh vorbea despre sufletul adevărat, superior sufletului de care sîntem în mod curent conștienți la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
căutării lui. își folosește talentul literar pentru a crea un limbaj de depășire care, marcîndu-și în diferite chipuri propria insuficiență, se construiește ca demers mobilizator spre întîlnirea personală, transformatoare cu un logos viu. A deveni cetățean al universului, după modelul stoic, înseamnă, potrivit lui Philon Alexandrinul, nu numai a asuma cu egală disponibilitate a sufletului întregul univers sensibil, ci și a te expatria din el pentru a te stabili în domeniul universalului, în lumea inteligibilă și a dobîndi participarea la Unu, prietenia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a angrenat peste 6.000 de manifestanți , care s-aau angajat să condamne războiul, să militeze pentru îmbunătățirea nivelului de trai și respectarea contractelor de muncă de către patronat. Conducătorii acestei mari manifestații de la Galați au fost Spiridon Vrânceanu, Pascal Zaharia, Gheorghe Stoici, Janeta Maltus, State Reni. Represaliile declanșate de conducătorul de sergenți s-au soldat cu 8 morți si numeroși manifestanți răniți. Printre cei răniți grav se numără și Spiridon Vrânceanu, de profesie vatman. Ziarul socialist ”Lupta zilnică”, va relata evenimentele , aducând
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
un set care să asigure satisfacerea nevoilor de bază, biologice și sociale. În acest fel, având mai puține dorințe, probabilitatea ca ele să fie nesatisfăcute scade și oamenii pot trăi într-o stare psihologică de pace sufletească (ataraxie). c) Școala stoică rezolvă problema discrepanței arătând că aceasta este o iluzie. Stoicii erau panteiști, considerând că Dumnezeu este prezent în tot ceea ce există. Dacă Dumnezeu este peste tot, atunci cum poate exista răul? Răul nu există spuneau stoicii. Răul este corelatul binelui
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ofered their own valuable insights and critics to the problem of modern freedom. Keywords: freedom, necessity, phenomenon, noumenon, recognition, politics Libertate și necesitate: o scurtă introducere Distincția pe care o abordez în cadrul acestui eseu nu este una nouă. Pentru filozofii stoici, de exemplu, conștientizarea lanțului de necesități permanente la care oamenii sunt supuși, de cele mai multe ori împotriva voinței lor, echivala cu ridicarea deasupra acestora: trebuie să mă preocup doar de lucrurile asupra cărora am un control direct - toate celelalte, nefiind capabil
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
crîncen, Încît a apărut și un musafir care ne-a rugat să-i Împrumutăm niște pături, fiindcă el și soția lui, care stăteau cu cortul pe marginea lacului, aproape Înghețaseră. Ne-am dus să bem un mate cu acest cuplu stoic, care trăia de ceva vreme pe lîngă lacuri doar cu cortul și cu ce-și aduseseră În rucsacuri. Ne-am simțit rușinați În fața lor. Am pornit din nou la drum, pe lîngă lacurile foarte diferite Între ele, Înconjurate, toate, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
fiind auzit prea des ca să mai reprezinte vreo noutate. Casa din lemn și chirpici se clătina sub jeturile de apă ce se năpusteau asupra scheletului său În flăcări. Mirosul Înțepător de lemn ars nu se dădea dus, cu toată munca stoică a pompierilor, care, printre crize de rîs, țineau flăcările departe de casele vecine, cu jeturi de apă sau prin alte mijloace. Flăcările nu ajunseseră Într-un mic colț al casei, iar de acolo se auzeau scîncetele unei pisici care, terorizată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Am rupt o bucată de prosop și mi-am Înfășurat-o În jurul degetului. SÎngele a Îmbibat bandajul și a-nceput să picure pe podea. M-am Întors În pat. Nu puteam să dorm. Nu puteam citi. Stăteam Întins și priveam stoic tavanul. O cutie de chibrituri a traversat Încăperea, plutind de la ușă pînă-n baie. M-am ridicat, cu inima bătîndu-mi puternic. „Ike Bătrînu’, dealerul!” Adesea Ike se strecura În casă și-și manifesta prezența ca un strigoi, aruncînd ceva sau bătînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
înțelegere matematică, pasiunea pentru munca și cinste. Satisfacțiile dobândite în urma a peste 30 de ani de muncă la catedră i-au venit din partea elevilor săi. Autoritățile școlare, unii colegi, i-au produs și multe necazuri pe care le-a suportat stoic, cu ironie și....a iertat, creștinește. Gândurile noastre se îndreaptă cu recunoștință și dragoste către figură luminoasă a neîntrecutului profesor și om de omenie care a fost Vasile Bujdei. După profesrul Gavril Craciunsi alte surse
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93286]
-
obsedat de „chestiunea țărănească”, prozatorul caută să dezvăluie drame care se petrec sub regimul „durerilor înăbușite”. E vorba de oameni încercați, cărora o tărie interioară le dictează să rabde suferințele fără să se jeluiască, să le ascundă sub o mândrie stoică. Singuratici, închiși în lungi tăceri, sunt totuși firi sociabile, simt nevoia de a găsi înțelegere. De aici „spovedania”, care intervine într-o împrejurare anume, când ei socotesc momentul potrivit să își destăinuie motivele apăsării sufletești. Istorisesc ce li s-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
de Anatole France, foarte prețuit în cercul „Vieții românești”. Diferența e - atrage atenția Tudor Vianu - că la scriitorul francez limbajul trece prin filtrul unui umanism „occidental și păgân”, asimilat în urma frecventării îndelungate a „poeților clasici” și a „filosofilor epicurieni și stoici”, pe când S. alege cuvintele după alte repere culturale, venind cu o formație diferită: autorul român raportează limbajul la un umanism „oriental și bizantin, extras și purificat din vechile cărți ale tradiției poporane și din întinsa literatură teologică a ortodoxiei”. E
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
a cărților ce încearcă să rezolve disputa dintre trup și suflet, pasiune și rațiune. Un text pe această temă fusese introdus în traducerea românească a Bibliei, tipărită la București în 1688; intitulat Despre rațiunea dominantă, textul era atribuit unui filosof stoic din Alexandria, din perioada elenistică. S-au indicat surse foarte diverse ale cărții, de la Biblie până la Venatio scientiarum a lui Van Helmont. Tânărul prinț ambiționează să-și depășească sursele prin compoziție, și modelele prin amploare și prin adecvarea disputei la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
așază biografia și creația filosofului latin sub semnul aceluiași conflict tragic: cugetul sesizează contradicțiile din existența predicatorului virtuții, ajuns consilier al tiranului Nero, dar și aparentele inconsecvențe din tratatele de morală, în care idei riguroase și chiar rigide ale doctrinei stoice se atenuează și capătă accente de umană înțelegere. Erudiție și totodată reală capacitate de empatie cu autorul studiat dovedește clasicistul și în Publius Vergilius Maro (1970), cea dintâi monografie românească consacrată poetului antic, lucrare pe cât de precisă, pe atât de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287394_a_288723]