1,184 matches
-
nivelul satelor, 7 grupe de prevenire; În localitate există utilaj de stingere autospecială SPPC APCT ROMAN 8135, 3 pompieri angajați din care unul cu convenție încheiată cu Comuna Hîrsești și 27 pompieri voluntari. Surse alimentare cu apă: Faptul că satul Stolnici este reședința comunei se explică prin poziția accesibilă la căile de transport respectiv calea ferată Pitești-Slatina și drumul județean Pitești-Lunca Corbului-Mozăceni-Vale. Pe teritoriul comunei există 2 stații feroviare: Stația Stolnici situată în satul Stolnici și Stația Fîlfani aflată la 4
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
27 pompieri voluntari. Surse alimentare cu apă: Faptul că satul Stolnici este reședința comunei se explică prin poziția accesibilă la căile de transport respectiv calea ferată Pitești-Slatina și drumul județean Pitești-Lunca Corbului-Mozăceni-Vale. Pe teritoriul comunei există 2 stații feroviare: Stația Stolnici situată în satul Stolnici și Stația Fîlfani aflată la 4 km. est de satul Cotmeana. În afara rețelei de căi ferate, transportul persoanelor și al mărfurilor se realizează pe drumul județean Pitești-Mozăceni-Vale, DJ 679 și drumul comunal DC 142 Ciești-Stolnici-Martalogi. În
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
alimentare cu apă: Faptul că satul Stolnici este reședința comunei se explică prin poziția accesibilă la căile de transport respectiv calea ferată Pitești-Slatina și drumul județean Pitești-Lunca Corbului-Mozăceni-Vale. Pe teritoriul comunei există 2 stații feroviare: Stația Stolnici situată în satul Stolnici și Stația Fîlfani aflată la 4 km. est de satul Cotmeana. În afara rețelei de căi ferate, transportul persoanelor și al mărfurilor se realizează pe drumul județean Pitești-Mozăceni-Vale, DJ 679 și drumul comunal DC 142 Ciești-Stolnici-Martalogi. În satul Stolnici își are
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
în satul Stolnici și Stația Fîlfani aflată la 4 km. est de satul Cotmeana. În afara rețelei de căi ferate, transportul persoanelor și al mărfurilor se realizează pe drumul județean Pitești-Mozăceni-Vale, DJ 679 și drumul comunal DC 142 Ciești-Stolnici-Martalogi. În satul Stolnici își are sediul Oficiul poștal care deservește și comunele Hârsești și Bârla, oficiu care a fost readaptat, având în vedere că în anul 1977 s-a extins rețeaua telefonică în comuna Stolnici. Pe teritoriul comunei sunt două școli generale cu
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
și drumul comunal DC 142 Ciești-Stolnici-Martalogi. În satul Stolnici își are sediul Oficiul poștal care deservește și comunele Hârsești și Bârla, oficiu care a fost readaptat, având în vedere că în anul 1977 s-a extins rețeaua telefonică în comuna Stolnici. Pe teritoriul comunei sunt două școli generale cu clasele I-VIII, Stolnici și Cotmeana și patru școli generale cu clasele I-IV în satele Vlășcuța, Izbășești, Cochinești și Fîlfani. Școala generală Stolnici dată în folosință în anul 1977 are 10
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
Oficiul poștal care deservește și comunele Hârsești și Bârla, oficiu care a fost readaptat, având în vedere că în anul 1977 s-a extins rețeaua telefonică în comuna Stolnici. Pe teritoriul comunei sunt două școli generale cu clasele I-VIII, Stolnici și Cotmeana și patru școli generale cu clasele I-IV în satele Vlășcuța, Izbășești, Cochinești și Fîlfani. Școala generală Stolnici dată în folosință în anul 1977 are 10 săli de clasă, două laboratoare, fiind unul din edificiile cele mai moderne
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
1977 s-a extins rețeaua telefonică în comuna Stolnici. Pe teritoriul comunei sunt două școli generale cu clasele I-VIII, Stolnici și Cotmeana și patru școli generale cu clasele I-IV în satele Vlășcuța, Izbășești, Cochinești și Fîlfani. Școala generală Stolnici dată în folosință în anul 1977 are 10 săli de clasă, două laboratoare, fiind unul din edificiile cele mai moderne. Un rol deosebit de important în istoria și dezvoltarea comunei l-a avut și îl are în continuare familia Bălăceanu care
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
deosebit de important în istoria și dezvoltarea comunei l-a avut și îl are în continuare familia Bălăceanu care de-a lungul timpului a construit în vatra satului biserica, primăria, moara și conacul boieresc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Stolnici se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,55%), cu o minoritate de romi (3,08%). Pentru 4,35% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
județului, la limita cu județele Olt și Teleorman, pe malurile râului Cotmeana, acolo unde acesta se varsă în Vedea, și în zona cursului superior al râului Tecuci. Este străbătută de șoseaua județeană DJ679, care o leagă spre nord de Hârsești, Stolnici, Lunca Corbului (unde se intersectează cu DN65) și Poiana Lacului (unde se termină în DN65B), și spre sud în județul Olt de Tufeni, Ghimpețeni, Nicolae Titulescu, Văleni, Seaca, Mihăești și mai departe în județul Teleorman de Călmățuiu de Sus. La
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
dintre fruntașii revoluției din 1848, poet liric protestatar, promotor al studiilor arheologice și gazetar român. s-a născut la 23 martie 1813 la București în căsătoria dintre doctorul Anton Bogliako (Bogliaco), de origine greco-italiană, și Zinca Kalamogdartis, recăsătorită ulterior cu stolnicul Petrache Peretz, care a avut grijă de creșterea și educarea viitorului poet. După ce a învățat carte în casă cu învățatul dascăl grec Neofit Duca, a fost elev la Colegiul Sfântul Sava, având ca profesor pe I.H. Rădulescu; de altfel, acesta
Cezar Bolliac () [Corola-website/Science/299475_a_300804]
-
localitățile din județele Olt și Dolj). Iar peste toate acestea, lipsa actelor interne din scurta perioadă a domniei sale, ne văduvește de o mențiune oficială a titulaturii și filiației. Tot ca o lacună a memoriei urmașilor, atât Radu Popescu, cât și Stolnicul Constantin Cantacuzino, nu pomenesc absolut nimic despre acest voievod în cronicile lor. Totuși nu apare din neant. El figurează în Sfatul Țării în timpul domniei lui Neagoe Basarab semnând ca Bădica (Badea) Mare Postelnic, începând cu iunie 1517 , mai apoi, începând
Radu Bădica () [Corola-website/Science/308222_a_309551]
-
înaintea acestuia, spre a se dovedi că nu erau otrăvite. Subalternii acestuia, "vtoristolnici" și "tretistolnici", serveau pe domn la mesele obișnuite, iar "stolniceii", unii la curte, alții prin sate, strângeau dijmă din peștele prins în Dunăre și în bălți. Subalternii stolnicului alcătuiau o categorie militară. <br>
Stolnic () [Corola-website/Science/299348_a_300677]
-
ca monument de arhitectură de interes național cu codul LMI , în Lista actualizată (octombrie 2010) a monumentelor istorice înscrise în patrimoniul cultural național al României. Biserica este ctitoria Doamnei Ilinca, soția postelnicului Constantin Cantacuzino și, a fiilor săi Constantin Vel Stolnic și Mihai Vel Spătar. Inscripția de deasupra ușii de intrare arată că aceasta a fost ridicată în perioada 3 mai - 18 septembrie 1668. Planul edificiului este în formă de navă, cu ziduri groase de un metru. Turla este așezată deasupra
Schitul Mironești () [Corola-website/Science/332699_a_334028]
-
este luat și îngrijit de Gheorghe, care intrase în slujbă la curtea boierului C. Întreaga avere a postelnicului îi aparține de acum lui Dinu Păturică. Acesta se căsătorește cu Chera Duduca. Noul domnitor, Alexandru Suțu îl numește pe Dinu Păturică stolnic și tot acum Dinu Păturică îl cunoaște pe Ipsilanti, conducătorul Eteriei care îi oferă două județe dacă organizează omorârea lui Tudor Vladimirescu. Stăpân atotputernic, jefuiește sălbatic țăranii care nu mai pot suporta și se răscoală. La domnie vine Grigore Ghica
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
Revine în țară odată cu venirea la domnie a lui Grigore Ghica, care îl numește mare logofăt. În 1711 Dimitrie Cantemir îl numește mare comis. iar în timpul celei de-a doua domnii a lui Nicolae Mavrocordat, în 1712, a fost mare stolnic Nicolae Mavrocordat îl numește pe Constantin Costachi responsabil pentru executarea lucrărilor de curățire a Prutului ordonate de Imperiul Otoman în intenția acestora de a-l face navigabil, „"de-l curăție, cu multe sute de oameni, de copaci și de plahii
Costantin Costachi () [Corola-website/Science/332943_a_334272]
-
scopul de a jefui) a ars conacul familiei de la Prigoreni și l-a ucis pe Enache. Catrina cu copiii (mai avea două fete) a fost nevoită să plece în Țara Românească, pentru a se adăposti la rudele de acolo, la stolnicul Constantin Cantacuzino. Ea mai era însoțită de mama ei, Iordăchioaia, și de fratele ei, Iordachi stolnicul. În 1691 se întoarce în Moldova, unde capătă slujba de postelnic. În 1700 era vătaf de aprozi, apoi devine vel-agă ( mare agă, rang boieresc
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
Catrina cu copiii (mai avea două fete) a fost nevoită să plece în Țara Românească, pentru a se adăposti la rudele de acolo, la stolnicul Constantin Cantacuzino. Ea mai era însoțită de mama ei, Iordăchioaia, și de fratele ei, Iordachi stolnicul. În 1691 se întoarce în Moldova, unde capătă slujba de postelnic. În 1700 era vătaf de aprozi, apoi devine vel-agă ( mare agă, rang boieresc, echivalent șefului poliției), fiind însărcinat cu găzduirea solului polon Rafael Leszczynski în Iași. În aceeași perioadă
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
exergă lămurește noua situație: „"PECETEA TÂRGULUI BOTOȘAN[I] AFIEROSIT LA S[FÂN]T[UL] GHEO[R]GHIE 1780"”. Această schimbare a apărut datorită desființări instituției șoltuzului și a faptului că pecetea târgului va fi aplicată de epitropul Bisericii Sfântul Gheorghe, stolnicul Manolache Dimache, vornicul de Botoșani, este primul ce îl rânduiește pe Constantin sin Apostol ca epitrop al bisericii Sf. Gheorghe și i-a încredințat și sigiliul târgului pentru întărirea zapiselor, din care se asigura și venitul bisericii (câte o oca
Stema municipiului Botoșani () [Corola-website/Science/318775_a_320104]
-
Brătianu și Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Biserica "Sf. Dumitru" din Iași a fost zidită în anul 1690 de către medelnicerul Ioan (Ionașcu) Balș (1663-1738). Acesta a îndeplinit mai multe dregătorii în Moldova medievală și anume: vătav de păhărnicel (1693), stolnic (1705), ban (1714) și vornic (1716). Acest lăcaș de cult era construit în stil moldovenesc și a fost mistuit de "un foc năprasnic" la 20 aprilie 1723. Incendiul se declanșase la niște cărămidării din apropierea bisericii, s-a extins rapid ca
Biserica Sfântul Dumitru-Balș din Iași () [Corola-website/Science/318006_a_319335]
-
22 aprilie 1428), fiul hatmanului Drăgoi și nepotul lui Iurașcu, este protopărintele neamului Stârcea. Strănepoții lui Iurașcu au îndeplinit funcții importante la Curtea Moldovei pe timpul voievozilor Ștefăniță și Petru Rareș: Așa a fost Ion (Ioan) între 1515 și 1528 mare stolnic, după acea din 1528 pârcălab de Hotin și fratele său Mihul pârcălab al Cetății de Baltă. Acesta din urmă a devenit chiar hatman, dar a fost ucis, în 1540, la porunca domnitorului Petru Rareș. Fiul lui Ioan pârcălab, Mateiaș, a
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
-lea. În 1463 Ștefan voevod emite un ispisoc întăritor unui Petre Viltoteanul pe Viltotești, lângă Băsești. Într-un extras din hrisovul lui I. Sandu Sturza din 22 iunie 1824 în pricina dintre Ioniță Anton Ciolpan, ce țin de Viltoteștiși între stolnic Ieremia Giușcă, stăpân pe Cîrpești gasim însemnările "... în care se arată și un ispisoc din 6971 (1463), de la Ștefan voevod, întăritor unui Petre Viltoteanul pe Viltotești, lîngă Băsești " Locuitorii din vechime au fost moșneni (răzeși), însă cu timpul au pierdut
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
documente din 1490 și 1550, când voievodul Alexandru Lăpușneanu scrie că satul și terenul aferent aparțin Mănăstirii Moldovița. Oficial, așa cum reiese din hrisovul dat de domnitorul Constantin Moruzi, orașul a luat ființă la 8 august 1780 pe moșia Șoldănești a stolnicului Ioniță Bașotă. Așezarea este mult mai veche, așa cum susține și Arthur Gorovei, deoarece vechimea ei se confundă cu vechimea satului Fălticenii-Vechi despre care vorbesc documentele din secolul al XII-lea. În 1795 a fost construită Sinagoga Mare (cea mai veche
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]
-
lui, credința panului Pătru Ștefan, credința panului Costea a lui Dragoș, credința panului Șteful al lui Jumătate și a fratelui său pan Mândrea, credința panului Lazăr și a panului Stanciu postelnic, credința panului Dumă a lui Limbădulce, credința panului Bogdan stolnic, credința panului Beloșceasnic, credința panului Dumă a lui Isaia, credința panului Costici postelnic, credința panului Costea ceașnic, credința panului Albu, credința panului Stanciu comis, credința panului Dienici spătar și credința tuturor boierilor noștri mari și mici. Iar după viața noastră
Cursești-Vale, Vaslui () [Corola-website/Science/301875_a_303204]
-
din Lennox au fost o ramură junioară a familiei Stuart; nu erau descendenți direcți pe linie masculină cu Robert al II-lea, primul Stuart care devenise regle al Scoției, ci mai degrabă se trăgeau din Alexandru Stuart, al patrulea mare stolnic al Scoției. În trecut, prin intermediul Alianței Auld cu Franța, au adaptat numele în formă franceză, Stuart. Prin urmare, atunci când fiul ducelui de Lennox, Lord Darnley, s-a căsătorit cu Maria I, fiul lor, ca primul rege al ramurei Lennox din
Lista monarhilor scoțieni () [Corola-website/Science/335235_a_336564]
-
acest sat funcționează următoarele instituții: Biserica Primul preot din istoria bisericii satului „popa Vasilie din Stroești” este menționat la 8 aprilie 1644, ca martor la o învoială între frați (Leonăchescu, 2001). Pe harta Țării Românești întocmită în anul 1700 de stolnicul Constatin Cantacuzino, transcrisă în latină și tipărită de către Anton Maria Del Chiaro, la Veneția în anul 1718, satul Stroești - Argeș figurează cu biserică (Leonăchescu - Năndrașu, 1981). Biserica veche de lemn a fost „făcută de un Gheorghie Ciovică” conform documentului din
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]