1,177 matches
-
valahii fiind, conform vestigiilor arheologice, urmașii romanilor). O. este, se pare, primul român care afirmă în scris unitatea de neam, de origine și de limbă a românilor din Țara Românească, Moldova și Transilvania. Pentru ideile sale va fi citat de stolnicul Constantin Cantacuzino, de Samuil Micu și Timotei Cipariu. În Atila, lucrare de erudiție, specifică istoriografiei umaniste, se exaltă virtuțile războinice, cu scopul de a revigora curajul ungurilor, copleșiți de jugul otoman. Cărturarul îmbină componenta documentară și calitatea oratorică a discursului
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
bunicii Alexandrina Cantacuzino, care se pare că a avut un rol deosebit în formarea viitorului cronicar. Din cauza deselor incursiuni ale polonezilor în Moldova, în urma cărora moare și tatăl vitreg, în 1686 familia se refugiază la București, fiind găzduită în locuința stolnicului Constantin Cantacuzino. Este posibil ca anii petrecuți, patru la număr, în preajma unor oameni cu preocupări cărturărești notorii să îl fi influențat pe adolescent, stimulându-i interesul pentru cultură, pentru istorie îndeosebi. Cert este însă că acum a acumulat împotriva Cantacuzinilor
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
îngr. și pref. Perpessicius, postfața edit., Cluj-Napoca, 1976. Traduceri: Piero Gadda Conti, Gagliarda sau Asediul insulei Capri, București, 1943; Giovanni Verga, Familia Malavoglia, București, 1955 (în colaborare cu Nina Façon); Domenico Rea, Regele și lustragiul, București, 1967; Mario Ruffini, Biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino, pref. Virgil Cândea, București, 1973 (în colaborare cu Titus Pârvulescu); Carlo Collodi, Pinocchio, cu ilustrații de Val Munteanu, București, 1975. Repere bibliografice: Mircea Braga, „Carnet inactual”, TR, 1970, 38; Aurel Șorobetea, „Carnet inactual”, ST, 1970, 11; Șerban Cioculescu
PANAITESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288652_a_289981]
-
LĂCUSTEANU, Grigore (1813, București - 23.V.1883, București), memorialist. Este fiul Elenei (n. Dedulescu) și al lui Ștefan Lăcusteanu, stolnic, și se trage dintr-o veche familie gorjeană, cu prețuire pentru foloasele cărții. Încă nevârstnic, L. e dat la învățătură în grija unor dascăli cu bună reputație. După o întrerupere de trei ani, timp în care familia înfricoșată de mișcarea
LACUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
străină, de vreme ce fusese la Școala de paji, la Petersburg (1769-1775). Nutrea interes pentru matematici, dovadă o aritmetică din 1795, probabil o copie după manualul lui Amfilohie Hotiniul. Boier velit, stihuitorul fu mai întâi vătav de aprozi, apoi vel sulger, vel stolnic, ispravnic, vel ban, vel spătar. Preocuparea pentru poezie a lui M. a fost statornică, dar versurile lui elegiace sunt naive și convenționale. Ele anticipă totuși - dacă nu cumva îi vor fi servit chiar de model - lirica erotică a lui Costache
MILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288150_a_289479]
-
Zamfir Victimele criminalității violente din România Maria Voinea, Dan Banciu Consumul de alcool în rândul adolescenților și tinerilor Marian Preda Impactul stilului de viață asupra stării de sănătate la grupuri etnico-religioase din România S. Sandulache, C. Glavce, M. Sandulache, Bălăceanu Stolnici Interviu motivațional - instrument de lucru esențial în asistența persoanelor dependente de substanțe, Luminița Mihai Violență și abuz asupra copilului. Implicații pentru munca socială din instituții, Alina Dumitru, Corina Acriș Servicii de asistență socială destinate copiilor abuzați, Doru Buzducea Serviciile sociale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Victims of violence in Romania, Maria Voinea, Dan Banciu 4. Alcohol consume within teenagers and youngsters, Marian Preda 5. The impact of the life style concerning health situation of the ethnic religious groups in Romania, C. Glavce, M. Săndulache, Bălaceanu Stolnici 6. Motivational interview - Essential tool treating of substance dependency, Luminița Mihai 7. Violence and abuse against child. Implications for the social work in institutions, Alina Dumitru, Corina Acriș 8. Social work services addressed to abused children, Doru Buzducea 9. Social
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de Statistică. Impactul stilului de viață asupra stării de sănătate la grupuri etnico-religioase din România SORIN SANDULACHE, Medic primar neurolog, Spitalul Colentina C. GLAVCE, Centrul de Studii Antropologice „Fr. Rainer” M. SĂNDULACHE, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davilla” BĂLĂCEANU-CONSTANTIN STOLNICI Centrul de Studii Antropologice „Fr. Rainer” Obiectivul acestui studiu îl constituie determinarea influenței stilului de viață în România asupra stării de sănătate și sublinierea diferențelor semnificative etnice și/sau confesionale în ceea ce privește stilul de viață și influența acestora asupra stării de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
lor care acum apar din ce în ce mai distincte. În acest context, să luăm în considerare atât reușitele scrisului, cât și convergențele rezultate din contactul a doi oameni de carte ce ilustrează cum nu se poate mai bine tendințele intelectualității: George Brancovici și Stolnicul Constantin Cantacuzino. Activitatea marelui cronicar sârb ocupă un loc foarte important în istoria relațiilor româno-sârbe și în istoria relațiilor Sud-Estului, ea având conexiuni cu viața culturală și politică a Transilvaniei și Țării Românești în a doua jumătate a secolului al
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și Constantin Cantacuzino. Interferențele pe linia scrisului istoric pot fi ușor sesizate dacă vom studia în paralel Cronicile lui Brancovici cu Istoria Țării Românești a lui C. Cantacuzino. Prietenia dintre cei doi cărturari se leagă în liniștea splendidei biblioteci a Stolnicului, așa încât izvoarele operelor lor sunt aceleași. Atât Cronica mică, intitulată Cronica (a) slovenilor, Misii cei din jos și cei din sus Misii (redactată în limba română), cât și Cronica cea mare (scrisă în slavo-sârbă) arată rezultatul studiilor sistematice efectuate de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Cronica cea mare și că ea cuprinde o înșiruire de evenimente din istoria Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei, corelată cu istoria sârbilor, în speță cu aceea a familiei Brancovici. Figură reprezentativă a culturii Valahiei de la sfârșitul secolului al XVII-lea, Stolnicul Constantin Cantacuzino a înviorat viața politică a țării sale venind cu zestrea de învățătură padovană, dar și cu o bogată colecție de cărți. Activitatea sa, de un larg orizont, promovează gândirea umanistă, înnoitoare, urmărește laicizarea culturii românești în sensul în
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Românești rămâne o carte originală, cu reflecții multiple, că ea nu este doar din punct de vedere istoric analizabilă, ci și din punct de vedere politic și filosofic. Andrei Pippidi are dreptate când acordă importanța cuvenită triplului sens al cugetării Stolnicului: istoric, pentru că e vorba de o erudiție impresionantă; politic, pentru că aduce importante judecăți privitoare la actualitate; și filosofic, fiindcă descoperă sensurile ultime ale trecutului românesc. Educația apuseană a Mavrocordaților, cărțile cumpărate de ei, în speță de Nicolae, îndemnurile tradiției, fie
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
165 A și B. Vezi Nicolae Iorga, Relations entre Serbes et Roumains, București, 1922; Nicolae Iorga, „Operele lui G. Brancovici”, în Revista istorică, III, nr. 1-6, 1927; dintre ultimele lucrări care abordează contactele româno-sârbe, inclusiv pe acelea dintre Branovici și Stolnic, amintim volumul lui Silviu Anuichi, Relații bisericești româno-sârbe în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, București, 1980, pp. 31-32. Aron Densușianu, „O nouă cronică românească”, în Revista critică literară, 1893, pp. 366-396, apud S. Anuichi, op. cit., p. 31
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mari se păstrează în Biblioteca Patriarhiei Sârbe din Belgrad, ms. nr. 90. Am avut posibilitatea de a-l consulta prin bunăvoința cercetătorului român Silviu Anuichi, cel ce ne-a prezentat, împreună cu gazdele, importantul lăcaș de cultură din capitala fostei Iugoslavii. Stolnicul Constantin Cantacuzino, Istoria Țării Rumânești întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost locuitorii ei atunci, ediție de pe un manuscris necunoscut, îngrijită și comentată de N. Cartojan și Dan Simonescu, Craiova, f.s. Vezi Andrei Pippidi, Tradiția
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Cezar (25.III.1813, București - 25.II.1881, București), poet și publicist. Este fiul Zincăi Kalamogdartis și al medicului Anton Bogliaco (Bolliacco sau Poleac), un aventurier de proveniență poate italiană. Însă adevărata familie a lui B. a fost aceea a stolnicului Petrache Peretz, cu care Zinca s-a recăsătorit. Învață la Colegiul „Sf. Sava”, unde îl are profesor pe I. Heliade-Rădulescu, marele său adversar de mai târziu. La șaptesprezece ani intră în armata națională, ca iuncher, dar o părăsește curând. Părea
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
1680-1689, petrecută la Curtea lui Șerban Cantacuzino, are un rol politic activ, făcând un joc dublu, ulterior fatal, prin relațiile întreținute cu Austria și Rusia. Stimulat de mediul cultural și de personalitățile de la Curtea munteană (Radu Năsturel, Constantin Brâncoveanu și stolnicul Constantin Cantacuzino), se dedică operelor de istorie și traducerilor. Pentru serviciile aduse imperialilor este înnobilat baron (1683) și conte (1688). În 1689, când trupele austriece pătrund în Peninsula Balcanică, se considera, fără realism politic, aproape de împlinirea proiectului de a reînvia
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
CANTACUZINO, Constantin, stolnicul (c. 1640, Târgoviște - 7.VI.1716, Istanbul), istoric, umanist. Este fiul postelnicului Constantin Cantacuzino și al Elinei, fiica domnitorului Radu Șerban. Inteligență critică ascuțită și setoasă de cunoaștere, spirit politic pătrunzător și eficient, conștient de valoarea personală și de ascendența
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
al Elinei, fiica domnitorului Radu Șerban. Inteligență critică ascuțită și setoasă de cunoaștere, spirit politic pătrunzător și eficient, conștient de valoarea personală și de ascendența sa nobiliară (din Cantacuzini, legați de istoria Bizanțului, și din Basarabi, voievozi ai Țării Românești), stolnicul a știut să folosească până și pribegiile pe care ura boierilor Băleni le-a impus familiei sale: el a folosit fiecare dintre pribegiile politice pentru a-i studia pe învățații bizantini și occidentali, pentru a le recopia operele sau pentru
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
printr-un efort constant de discernământ. Dornic de a scrie în spirit critic, autorul se străduiește să definească diferențele dintre cunoașterea dogmatică și cunoașterea științifică. Cunoașterea dogmatică se bazează pe credința în revelație, cunoașterea științifică se bazează pe cercetarea critică. Stolnicul demonstrează că apartenența noastră la comunitatea popoarelor romanice, conform surselor istorice, nu poate fi pusă la îndoială. El crede cu putere că, mai mult decât o realitate istorică, afirmarea acestei apartenențe constituie o acțiune constantă a românilor pentru comunitatea spirituală
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
și culturală a popoarelor europene romanice. Istoriia Țării Rumânești... oferă cititorului o imagine modernă a Daciei, imagine izvorâtă atât din spiritul critic cu care sunt folosite izvoarele, cât și din cumpătarea cu care sunt recunoscute calitățile, dar și defectele dacilor. Stolnicul este cel care dă imaginii Daciei un nou tip de existență, diferit de mitul medieval. Datorită lui, dintr-un mit al geților, Dacia devine un concept-cheie, generat de o realitate istorică, imagine ce exprimă năzuințe cu implicații mentale și sociale
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
de memorii poloni din vremea sa, la Constantin Cantacuzino avem toată lărgimea sonoră, toată armonioasa șerpuire a modelelor italiene din care se inspiră. Niciodată fraza românească nu fusese mai amplă, mai complicată și mai plină de înțeles. N. IORGA Cartea Stolnicului nu este o cronică. Locul marelui cărturar nu este printre cronicari, ci categoric alături de istorici [...]. Scrierea sa se disociază vizibil de textele contemporanilor, sclipirea geniului și capacitatea de a străbate spațiile ample ale trecutului îl despart de cărturarii letopisețelor, indivizi
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
București, 1984, 1-79; Istoriia Țării Rumânești, îngr. Damaschin Mioc, introd. Damaschin Mioc și Eugen Stănescu, București, 1991. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 31, 79, 131-143, 149-151, II, 11, 106-109, 134, 151, 279-281, 334; Ramiro Ortiz, N. Cartojan, Lo stolnic Constantin Cantacuzino - un grande erudito romeno a Padova, București, 1943; Cartojan, Ist. lit., III, 263-272; Corneliu Dima-Drăgan, Biblioteca unui umanist român: Constantin Cantacuzino Stolnicul, pref. Virgil Cândea, București, 1967; Corneliu Dima-Drăgan, Livia Bacâru, Constantin Cantacuzino Stolnicul (Un umanist român), București
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
31, 79, 131-143, 149-151, II, 11, 106-109, 134, 151, 279-281, 334; Ramiro Ortiz, N. Cartojan, Lo stolnic Constantin Cantacuzino - un grande erudito romeno a Padova, București, 1943; Cartojan, Ist. lit., III, 263-272; Corneliu Dima-Drăgan, Biblioteca unui umanist român: Constantin Cantacuzino Stolnicul, pref. Virgil Cândea, București, 1967; Corneliu Dima-Drăgan, Livia Bacâru, Constantin Cantacuzino Stolnicul (Un umanist român), București, 1970; Virgil Cândea, Stolnicul între contemporani, București, 1971; Petru Vaida, Dimitrie Cantemir și umanismul, București, 1972, passim; Mario Ruffini, Biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino, tr
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
Ortiz, N. Cartojan, Lo stolnic Constantin Cantacuzino - un grande erudito romeno a Padova, București, 1943; Cartojan, Ist. lit., III, 263-272; Corneliu Dima-Drăgan, Biblioteca unui umanist român: Constantin Cantacuzino Stolnicul, pref. Virgil Cândea, București, 1967; Corneliu Dima-Drăgan, Livia Bacâru, Constantin Cantacuzino Stolnicul (Un umanist român), București, 1970; Virgil Cândea, Stolnicul între contemporani, București, 1971; Petru Vaida, Dimitrie Cantemir și umanismul, București, 1972, passim; Mario Ruffini, Biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino, tr. D. D. Panaitescu și Titus Pârvulescu, pref. Virgil Cândea, București, 1973; Al.
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
grande erudito romeno a Padova, București, 1943; Cartojan, Ist. lit., III, 263-272; Corneliu Dima-Drăgan, Biblioteca unui umanist român: Constantin Cantacuzino Stolnicul, pref. Virgil Cândea, București, 1967; Corneliu Dima-Drăgan, Livia Bacâru, Constantin Cantacuzino Stolnicul (Un umanist român), București, 1970; Virgil Cândea, Stolnicul între contemporani, București, 1971; Petru Vaida, Dimitrie Cantemir și umanismul, București, 1972, passim; Mario Ruffini, Biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino, tr. D. D. Panaitescu și Titus Pârvulescu, pref. Virgil Cândea, București, 1973; Al. Duțu, Umaniștii români și cultura europeană, București, 1974
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]