1,936 matches
-
lui Dumnezeu, sădită poate în copilăria sa petrecută într-o Grecie evlavioasă de la jumătatea secolului al XIXlea, nu va fi clintită de toate grozăviile făcute cu voia sau fără voia lui: „Dumnezeu ne alcătuiește pe unii drepți, iar pe alții strâmbi, schimonosiți. Dar cum ar ieși la lumină dreptatea dacă n-ar exista nedreptatea și cum s-ar putea recunoaște cele frumoase altminteri decât prin felul în care se deosebesc de cele schimonosite? // De mic copil, eu, Kostas, m-am cunoscut
Aventurile unui antierou by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/5694_a_7019]
-
își invită eroii copilăriei, adolescenței și ai unei tinereți zbuciumate artistic pe aceeași scenă ca la un carnaval în cinstea sa. Este ca și cum ai răsfoi vechi benzi desenate, sau cum ai descoperi cărți vechi întrun cufăr prăfuit sau jucăriile stricate, strâmbe ale copilăriei. Monștrii lui Burton, chiar și cei mai terifianți, au pasiunea măștii, au ceva din figurația spectacolului de carnaval, chiar și când ucid te întrebi dacă în locul sângelui nu este cumva suc de roșii. Crima are aspect de farsă
Diavolul din cutie – carnavalul pop al lui Tim Burton by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4493_a_5818]
-
autobiografice: „Proiecție a autorului despre lume și despre sine, jurnalul, ca act specular, divulgă aroganța eului, inevitabila doză de narcisism care tulbură imaginile, uneori până la incredibile anamorfoze. Fatalmente subiectiv, jurnalul e totuși credibil, cu condiția ca oglinda să nu fie strâmbă, aburită ori mincinoasă prin iluzia întreținută a autoflatării”. Desigur, scriitura diaristică adăpostește în tectonica ei autotelică și fragmentară, un amestec de stări afective și atitudini emblematice, deopotrivă, pentru om și scriitor, de la extazul captării formelor și sensurilor lumii, la frenezia
Obsesia identității by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3288_a_4613]
-
socialist de la București privitor la ce trebuie făcut și cum trebuie procedat pentru ca imaginea României în Europa să fie apărată și protejată corect. Rezoluția este o dovadă că dialogul și respectarea principiilor și valorilor europene sunt mai eficiente decât logica strâmbă a Premierului Ponta, care, atunci când nu știe ce să facă, începe să înjure și să jignească. Pe de altă parte sper că toți politicienii europeni vor înțelege că retorica etnică este o mare greșeală și nu servește construcției Europei unite
EBa, despre Ponta, în PE: Înjură și jignește by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32975_a_34300]
-
al celor mai detestați intelectuali români. Nicio surpriză: ei sunt, în ordine, H.-R. Patapievici, Vladimir Tismăneanu, Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu. E și aceasta o trăsătură a mentalității noastre: noi nu sprijinim, ci demolăm. Oricât ar fi de strâmbă, prefer perspectiva occidentalilor. Chiar dacă e subiectivă și artificială, ea măcar propune o ierarhie valorizantă, nu depreciativă. Etalonul nostru a fost și a rămas visceralul.
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]
-
întotdeauna, în respectarea principiilor pe care le susțin: statul de drept, respectarea legii de către oricine, independența și eficiența justiției, consolidarea și sporirea măsurilor anticorupție. Corupția costa bugetul public, sărăcește buzunarele cetățenilor și ale comunităților, crește prețurile și creează o „realitate” strâmbă prin decizii determinate de corupție sau incompetență. Nu voi proteja pe nimeni, din orice partid ar fi. Îmi voi urma obiectivul de a asigura românilor o justiție rapidă, eficientă și corectă, care să le respecte depturile și care să îi
Macovei: e firesc să intru în guvernul din umbră al PDL by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35200_a_36525]
-
perfect drepți, vede că fundul șanțului e perfect drept, tasat, spune « Am făcut o muncă bună», se duce și e mumțumit, bea o bere", a spus Băsescu, potrivit Mediafax. ... și românul " La noi, s-ar putea să fac și șanțul strâmb, și fundul șanțului netasat, după ce plec se dărâmă un perete și să-i spun că « Merge și așa!». Dar berea - beau două, nu una, ca neamțul", a spus Traian Băsescu.
Băsescu: Legătura dintre german, român, o bere... două și vot by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/37074_a_38399]
-
moment, precizând că senatorul are experință în spart alianțe. „Supărarea cu SRS nu a fost o simplă supărare de moment. El nu e un simplu senator. E un diversionist de meserie, cu asta se ocupă, cu spart alianțe și băgat strâmbe. Cred ca a fost cu toți, pe rând i-a tranzacționat pe toți și cred că îl va tranzacționa și pe Antonescu la un moment dat. Am ajuns la ideea că trebuie să stabilim niște reguli mai clare, mai ales
Victor Ponta: SR Stănescu îl va tranzacționa și pe Antonescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37327_a_38652]
-
acum drept "un spărgător de alianțe". Calificativ ce deocamdată nu i se aplică, pentru că, așa cum reiese din ultimele declarații ale lui Crin Antonescu și ale președintelui PSD, "proiectul USL merge înainte". "SRS se ocupă cu spart de alianțe și băgat strâmbe. Cred că a fost cu toți și cred că îi va tranzacționa pe toți și chiar și pe Crin Antonescu. De la cazul respectiv am ajuns la ideea că este nevoie de niște reguli mai clare, mai ales că vor veni
Baletul din USL. Roșca Stănescu, "spărgătorul de alianțe" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37332_a_38657]
-
duci și la New York, degeaba! te urmărește singurătatea proprie. Câteodată vezi un lucru frumos și nu găsești un om inteligent căruia să-i spui: îmi place. Dar mai adeseori te strânge de gât demonul răutății. Zărești un om cu nasul strâmb: și n-ai cui să-i spui: uite un om cu nasul strâmb. Rămâi singur judecătorul impresiilor tale, admiratorul judecăților tale și publicul acțiunilor tale ca pisica mea care neavând alți tovarăși de joacă aleargă după propria-i coadă. Ai
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
frumos și nu găsești un om inteligent căruia să-i spui: îmi place. Dar mai adeseori te strânge de gât demonul răutății. Zărești un om cu nasul strâmb: și n-ai cui să-i spui: uite un om cu nasul strâmb. Rămâi singur judecătorul impresiilor tale, admiratorul judecăților tale și publicul acțiunilor tale ca pisica mea care neavând alți tovarăși de joacă aleargă după propria-i coadă. Ai haz cu pretenția ta de a câștiga simpatia copiilor. N-ai să izbutești
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
ce putem obține de la UE... Vreau să zic un lucru de bine despre domnul președinte: Îl felicit că s-a bătut atunci pentru prelungirea n+3 la fondurile UE. Nu poate și în continuare să ne ajute? Tot ne bagă strâmbe. De ce? Îi e ciudă că nu-l mai susținem președinte?".
Ponta: "Mama Omida" pune bețe în roate României by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35004_a_36329]
-
dexteritatea prozodică a lui Mircea Dinescu. Dar textul nu mai trebuie, în această nouă etapă, postevazionistă, să pară că este făcut, aranjat, potrivit în pagină în forme cumințitradiț ionaliste și cu respect al regulilor. Pentru a le contesta pe cele, strîmbe, din afara cărții și din prezentul celor care o citesc, poetul va renunța la regulile de versificare din interior, alegînd formula mai puțin „artistică”, dar mai autentică, a poeziei discursive. Versul cu rimă și comunicînd melodios cu un altul lasă loc
Destabilizatorul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3838_a_5163]
-
București, Editura Fundației Culturale „Libra", 2005, 244 pagini. Dealul roșu E-un deal cu pir roșcat, un deal ursuz Cu greieri care-mi picură-n auz Scrâșnita, ne-nțeleasa lor vorbire... Se-nșiruie pe deal trei cimitire. Un cimitir român, cu strâmbe cruci Și lumânări aprinse de-o vădană Ce serile își tremură sub nuci Lumina ca o-nsângerată rană. Alt cimitir - și crucile-s în el Aliniate drept ca la paradă, Cu zvastice de fier, cu căști de-oțel, Cu urme
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]
-
erori în exprimare. Epistola ce se publică, acum, de dimensiuni apreciabile, conține o tulburătoare mărturie privitoare la posteritatea lui George Topîrceanu. Confesiunile Otiliei Cazimir, transcrise la doar nouă zile de la moartea lui G. Topîrceanu, deloc subiective, evocă o lume croită strâmb, care continuă să existe până azi în spațiul cultural și literar de la noi. Mărturii de o asemenea încărcătură faptică și emoțională se cuvin a fi cunoscute și integrate în biografia celor doi scriitori. * [Iași], 16 mai 1937 Duminică seara Draga
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
ca dl Mircea Diaconu să meargă și să-i reprezinte în PE. Mai departe, procurorii nu știu ce vor face, nu mai are niciun fel de relevanță. Pur și simplu nu mai are. Și dacă-i lege, în mod evident legea este strâmbă. Oamenii s-au manifestat Și dacă a fost un singur om, dl Horia Georgescu, care - din motive personale, din orgoliu - s-a opus candidaturii și dânsul a fost înfrânt de cei 100.000 de mii care au semnat pentru maestrul
Vestea mult așteptată de români despre Mircea Diaconu. Ce spune Bogdan Chirieac by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/31403_a_32728]
-
acest act al parlamentarilor. Cred că greșea doar cifra, este vorba despre cel pușin 25 de ani. Mentalitatea acestor oameni este exact mentalitatea clasei politice de dinainte de '89, care, cu Ceaușescu în frunte putea să fabrice orice lege, oricât de strâmbă și aberantă, pentru că avea liniștea că nu dă socoteală nimănui. Aceeași mentalitate îi stăpânește pe acești oameni. Puțin le pasă de consecințele pe care le poate avea asupra României". Referitor la un răspuns pe care Parlamentul ar trebui să-l
CT Popescu: Parlamentarii nu reprezintă populația și nici România by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/33595_a_34920]
-
de fapt, la coordonatele fundamentale ale condiției umane și la temele cardinale ale marii literaturi: iubire, destin, libertate, moarte. De altfel, dinspre literatură poate veni și „revanșa“ popoarelor mici asupra (fatalității) istoriei: „Atuul major al popoarelor minore este tocmai «oglinda strâmbă» a ficțiunii, «lanterna magică, fata morgana, fantasticul și fantasmagoria care se strecoară consolator între ceea ce este și ceea ce ar trebui să fie». Din contactul permanent cu cei ce ne privesc de sus se naște «acea autoironie care ne permite să
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
mod organizat În Frăția de Cruce, dar nu avea dovezi. Noi eram cei care spărgeam toate manifestările ungurești. Apă de ploaie... Speram să-i determinăm pe mai marii zilei să restabilească adevărul. La Paris, Însă, se lucra la o pace strâmbă. La Cluj, În 1948, a căzut grupul studențesc Bohotici. El era șeful Frățiilor pe Ardealul de Nord și-l avea ca adjunct pe Ion Gavrilă Ogo ranu. Eram vreo 28 de inși Într-un detașament. Am aflat că Bohotici, când
Vulturul albastru -Fragment-. In: Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]
-
într-o pândă a refacerii unei biografii anexate istoriei vechi. Ironic și plin de umor, el exuberează atunci când, de pildă, află despre Osman, prizonierul căzut în patima vinului, că este, de asemenea, un scriitor aventuros, care și-a notat destinul strâmb. Nu-i vorbă, Vighi nu caută, precum alții, etichete înalte, moralizatoare. În Istoria din cutia de pantofi, faptul mărunt, splendoarea destinului anonim ori spectaculosul marginalului dau, întotdeauna, savoarea textelor. „Ce e astăzi și nu a fost ieri”, se întreabă Povestașul
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
e un torent galben roșiatic murdar, pe care cu puțină imaginație îl poți presupune adînc de cîți metri vrei (și ce dacă un cărucior de scînduri, aplecat pe o parte, în mijlocul străzii, arată clar că apa nu-i depășește roțile strîmbe!). Cristina se plimbă printr-un oraș inundat și, cînd o să calce în apă ca să traverseze strada, e aproape sigură că o să dispară toată și o să se ducă la fund, pînă o să iasă la suprafață pe partea cealaltă. Pe o stradă
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
de un metrou dus-întors, și unul de dus pentru mâine. Atât. În noapte vom scrie poezii preafrumoase. O noapte și-o zi pe pământ Eu unde mai sunt? Invidie Pentru că ea era frumoasă Pentru că venea devreme acasă Pentru că avea picioarele strâmbe Și glasul ca o silfidă Iubitele celelalte o invidiau - deinde La nemurire După, s-au prins nesătulii de război Și-a ieșit o luptă de casă Mai apoi. Și morții sunt vii Și drumuri s-au pierdut și umbre, toatele
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/15393_a_16718]
-
Și-n galop și pe-ndelete. Năvălesc peste Ticfani, Rotofei ca o gutuie, Dar, fiind că-s diafani, De cucui, pericol nu e. Cad pe limbă și pe șal, Parcă-s puși pe năsărâmbe; Cad în pragu-mi pastoral Și pe gardurile strâmbe. Cad buluc, sau mai înceți, Stăruind să îmi arate Doară ei că îs poeți: , , D' ăia clasici, măi fârtate!'' Cad în jos; au și humor, Că admit să mă amastic Oblu în fiesta lor, Cu limbaju-mi pleonastic. ........................................................ Iarnă-i! Și
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
Emil Brumaru Rodul săptămînii Cade-n palma mîinii Și mi-l iau, răi, crinii Și mi-l duc departe, Roua mi-o desparte De cîntec și carte, Lumina mi-o plimbă Pe-o uliță strîmbă, Flaut schimbă-n drîmbă Țipînd a rușine, Și-mi rupe din mine Aripile fine...
Crini răi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15999_a_17324]
-
cu albie secată și tot timpul mă duc spre rugul cu gurile căscate umbrite de aceeași voce adîncă niciodată știută lumina mînjește copacii cu gesturile noastre culori din retine trezite surle singuratice în hăul magneților amintirea-i ca un vad strîmb apa sărată printre ochi gravizi în năvod plutesc printre orologii în atom sap gropi în liniște electroni lovindu-se de gînduri alămuri dogoritoare în întunericul din mine în durerea cuvintelor apa sărută
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]