1,470 matches
-
Picură pe-acest pământ- Nume fără de mormânt! Despre jertfa ta mereu Tot învață neamul meu, Tot învață iar și iar Totdeauna în zadar... Țara-i sub povară grea, Mulți se leapădă de ea; Pentru un pumn de arginți N-au străbuni și nici părinți, Călcând legea și credința Își vând pruncii și ființa... Brâncovene Constantine, Plânge sufletul din mine Și din lacrimile sfinte Pururea răsar cuvinte! Tu, Mărite Domn Român, Să ne pui la toți în sân Sfânta de atunci durere-
INVOCAŢIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349020_a_350349]
-
de tip carpin, Eminescu era dintre aceia care, trăind în preajma munților, - mai cu seamă în Ardeal și Moldova de sus - sub greaua coroană habsburgica, cresc mai vânjoși și mai aprigi, și arată pentru încercările de smulgere a lor din pământul străbun lungi rădăcini firoase, asemeni acelora ce apele curgătoare descoperă în malurile cu copaci bătrâni. El avea ca atare un suflet etic, simțitor la toate ideile și sentimentele, care, alcătuind tradiția unei societăți, sunt că grinzile afumate ce susțin acoperișul unei
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
lui ca să vorbească Să nu știe limba română S-accepte-o limbă străină. Sunt amănunte pe care Istoricii români se pare Nu se obosesc a le da Și nici a le demonstra, Importanța cuvenită Ce românul o merită. 1 Decembrie 2010 DACIA STRĂBUNĂ Dacia e nume mitic, Simbol pe tărâm mirific, Al bogației și al păcii, Al culturii și-al dreptății. Ce se-ntâmplă azi în școală E batjocură totală Este o absurditate În istorie, în carte. Nu trebuie să uităm Copiii să
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
Tărtăriei Toate ne vorbesc acum Despre poporul român. Acolo între Carpați Dacii au fost organizați Și un stindard au avut Trup de șarpe, cap de lup. Este clar ca bună ziua Dacii n-au cunoscut ura, A Carpaților cunună Este Dacia străbună. DINCOLO DE TIMP De unde vin in acest colț de lume Ce-i plin de sărăcie și alean? Vin de la Războieni, de lângă Bălgrad Pe unde a trecut și el, Traian. Din țara binecuvântată De bunul Dumnezeu pe-acest pământ Vin de pe-
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
istorie), Tiberiu Lambescu (geografie). Într-un alt plan de preocupări se înscrie și efortul dascălilor școlii, de a fi adevărați depozitari ai valorilor morale și cultural-orale, continuatori ai tradițiilor de seamă ale satului, ai portului și limbii frumoase, ai datinilor străbune, ai jocului strămoșesc. Căminul cultural a fost locația care a polarizat aproape permanent energiile creatoare ale dascălilor, în multe din sferele activității cultural-artistice care caracterizează o comunitate dinamică, cu un dezvoltat simț al cumpătării și al creației materiale și spirituale
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348505_a_349834]
-
mai mult cu cât, ea tratează o temă fundamentală, neglijată pe nedrept în ultimii douăzeci de ani, tema iubirii de patrie cu toate specificitățile ei, a cinstirii limbii române, a mândriei de neam și a păstrării cu sfințenie a datinilor străbune, ca pe tezaurul cel mai de preț. Îngrijită de Mariana Cristescu, această apariție - aproape singulară în peisajul liricii actuale - dovedește o dată în plus, că mai există scriitori și poeți în stare să-și exprime nestingheriți dragostea pentru poporul lor, pentru
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
sentimentul pustietății și al însingurării, acolo unde altădată se auzeau zvonuri de glasuri de copii, unde familia era întregită și sărbătorile constituiau o adevărată feerie pentru toată lumea. Mircea Dorin Istrate este un corifeu și un mesager al dragostei de glia străbună dar și de țara, așa cum se prezintă azi, militând pentru păstrarea ei intactă între fruntarii. Semănător în ogoarele noastre sufletești, el nu uită să vină să vegheze tulpinile abia încolțite și să le hrănească din belșug cu îngrășămintele naturale care
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
martori încă trăitori, / Ca mâine, pulbere-s de stele” (În spița noastră nu-s bătrâni). Poemul “Moștenita avere” este adevărata profesiune de credință și cea literară a lui Mircea Dorin Istrate: “Sunt huma Ardealului meu românesc, / Născut pe o vatră străbună / Din vrerea și legea ACELUI ceresc, / Ce vrut-a aici să mă pună. // Mi-e satul cuibarul în care-am crescut, / Cu mintea visând în afară, / Aici învățat-am la toate-nceput / C-un popă și-un dascăl de țară
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
viața sa, el multe a văzut, Trecut-au peste el mai multe toamne, Dar niciodată nu ar fii crezut Că-n țara lui,e atâta ură,Doamne! Astăzi se urăsc și frații între ei, Că și-au uitat sorgintea lor străbună Și ocrotesc tacit pe-acei mișei... Ce-a noastră țară vor să o supună. Române, țara-n care te-ai născut În suflet s-o păstrezi ca o comoară! Acesta e lucrul bine făcut, Și dacii, l-au trăit odinioară
LUCRUL BINE FĂCUT! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349381_a_350710]
-
din 17 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Astăzi eu scriu în versuri despre țară, Ca tine în ea,la fel trăiesc și simt, Chiar dacă eu ,nu am muncit „afară”, Sunt în țara mea, străin și oropsit! Nu mai cunosc potecile străbune. În bălării ne plâng pusti ogoare, Ce nu mai leagănă de aur grâne. Nici ciocârlia, nu mai cântă-n soare! Vezi? Poarta nu-i închisă,dar e pustiu. În prag stă mama, dar gândurile-i fug, Călătorind în lume,spre
E SFÂNTĂ ŞI E ŢARA MEA! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349773_a_351102]
-
și împușcat toți blestemații, Dar și-au păstrat credința și limba printre ruși. Sunt fii celor din Soroca și Hotin, Ce-au dat tribut de sânge ,pe tine apărând. Ei ți-au păstrat iubirea sub jugul cel străin, Din datina străbună,acuma renăscând. Îți plâge Nistrul și cere Tisa lângă el, Ca împreună cu Dunărea cea Albastră, Să te-nconjoare țară, cu brâul de oțel, Ce-i Tricolorul nostru,e mândria noastră! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: ASCULTĂ ȚARA MEA / Gabriela Zidaru : Confluențe
ASCULTĂ ŢARA MEA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349799_a_351128]
-
Pentru ce? Orice pustiu are-un capăt. La țărmul oceanului mă regăsesc, Oceanul și oamenii, orașe, un vuiet. Sunt sungur? Nu știu. Un copil mă întreabă ce fac. Nici asta nu știu. CRIMĂ Rimă, crimă, o minciună Este moartea cea străbună Timpul are el un nume, timpule, nebune. Zilele pornesc la drum, Anii tot adună scrum, Îngeri urcă și coboară Între cer-pământ, o scară Iacobe, străbunul meu, Cum te-alese Dumnezeu? Ciclice-s schimbările, Continente, mările. Cad aleșii, vin aleșii, Plopii
ANII SUNT LA LOCUL LOR, STIMA ŞI IUBIREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349984_a_351313]
-
Bătrâni”, Generali; Litera D, Dosar 6; ASRI, Fond „P”, Dosar 20 980). Nicolae Macici (1886-1950) Nicolae Macici s-a născut la Craiova la 7 Noiembrie 1886, în familia lui Eremia și Ecaterina cu o veche tradiție de eroi ai credinței străbune. Urmează cursurile liceului „Carol I” din Craiova, Școala de ofițeri activi de infanterie și cavalerie din București între 1905-1907. Obține o bursă pentru a continua studiile în Germania, făcând apoi stadiul la Batalionul 14 Vânători din Colmar. Revine în țară
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
al martirilor a rămas parcă încremenit într-o realitate străină nouă. Adevărații criminali, sfindând acești morți sfinți ai Neamului Românesc, își cer în ultimii ani, cu nerușinare averile pe care nu le-au avut niciodată și mușcă încă din glia străbună ce rodește și grație sângelui nobililor generali români sacrificați de înalta trădare regală. La ceas de bilanț, la fiecare început de lună mai, să ne plecăm pentru câteva clipe capul și aducerea aminte a jertfei lor să ne înnobileze datoria
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
drumuri răscolite Rodirile-i, cu osteneală rânduite, Urzind însă avid la altă împlinire. Vlăstar de viță bravă, strămoșească, Ales din codrii vajnici de goruni, Stejar crescut în seva-ți românească, Inelele mereu să ți le-aduni, Lăsând în trunchiul Neamului străbun Eterna lui plămadă de Român! Notă: Conf. univ. Dr. Vasile Șoimaru de la Academia de Studii Economice din Chișinău (cofondator al acestei instituții universitare), fost deputat în Parlamentul R. Moldova, în două mandate, scriitor (publicist, monografist) cercetător al românității din afara României
ANIVERSARĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348042_a_349371]
-
Acasa > Cultural > Modele > SOFIA ROTARU. BUHUȘI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREȚEI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1096 din 31 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Sofia Rotaru, „Regina Pop”, ucraineancă de origine română, pe care rușii și lumea o laurează ca și pe Alla Pugaciova ori Muslim
SOFIA ROTARU. BUHUŞI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347618_a_348947]
-
și a lumi, poate va readuce într-o zi îngerescul ei cântec și în România dintre Prut și Bistrița, apoi, mai departe, în tot Regatul de cândva! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Sofia Rotaru. Buhuși, meleagul străbun al cântăreței / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1096, Anul III, 31 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
SOFIA ROTARU. BUHUŞI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347618_a_348947]
-
ales, plin de har.” Graiul expresiei ,, din Casă spre Acasă”, semnifică din Biserica lui Hristos în Cerul ortodox al lui Dumnezeu. Este Drumul de la Casa părintească spre Calea lui Hristos, Care este Adevărul, Iubirea și Viața. Altfel, spus: din tradiția străbună, prin credința cea dreaptă, prin nădejdea neîntreruptă, prin dragostea veșnică, ce te definește, te împlinește, te mântuiește. Ce este mântuirea, de fapt? Este Drumul de lumină, de dor, de suferință, de cântec, de joc, de împlinire, de rugă, de mărturisire
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
sânge pe tapet, În lume multă crimă, e foarte frig afară... Un zbieret se aude din bojdeuca goală, Mii de stârvine strigă: Noi nu avem stăpân ! Privesc trist prin fereastră, în suflet o răscoală, Ar vrea să evadeze, din sângele străbun. E pardosită, lumea de rău și întuneric, Pisica-mi toarce-n poală și sare pe pereți, Aprind iar felinarul și fumez cadaveric, Beau sângele iubitei și mănânc ,ciuciuleți. Și îmi doresc ca lumea să iasă din nămol, Să mă întorc
PACE ȘI RĂZBOI de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350267_a_351596]
-
dorit altădată regele Numa Pompilius, adică la coarnele plugului. Era de altfel o activitate pe care vestitul și legendarul rege nu o abandonase niciodată, nici la bătrânețe. De aceea Tiberius se străduise să aducă în fața cetățenilor tineri religia și tradițiile străbune ca un nou mod de viață. Mai târziu avea să spună despre senatori că nu erau vrednici de a ocupa jilțurile senatoriale aceia dintre dânșii care habar n-aveau de istoria Romei. Roma însă îl ura. Disciplina impusă de împărat
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
arendează pământurile și întreprinderile "nerentabile " la indicațiile unor străini de neam cărora le cântă osanale, unor arendași străini, spunând că asta se numește privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peșcheșul iar țara rămâne pe butuci. Tu taci; - Astăzi, urmele civilizației străbunilor voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoșii și care le sunt meritele: 1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc șosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza
TU TACI, ARHIMANDRID JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362088_a_363417]
-
mai important pentru ea. Pionul principal, în concepția mea, este totuși scriitorul Emil Zinescu, poetul român al marilor iubiri, membru al Uniunii Scriitorilor Români, cu renume internațional, ajuns la șaizeci de ani, în plină glorie. Cu un nume derivat de la străbunii evrei trăitori „în afara tărâmului Israel”, dar a căror gene s-au risipit în timp din cauza multiplelor încrucișări, în prezent „constituția biologică aparținând seminției românești”, Emil „avea înălțime ușor peste medie, dar părea impunător datorită umerilor lați... Fizic vorbind se păstrase
CLIPA INSOLITĂ A WAREI MESSNER, SAU ROMANUL INSOLIT AL LUI OCTAVIAN ANUȚA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/365883_a_367212]
-
de flori: Narcisa, Violeta, Brândușa, Viorica, Margareta etc. Cu această ocazie, pentru toate prietenele mele și alte doamne/i și domnișoare cu astfel de nume, cititoare/ori ocazionale/i, chiar dacă nu sunt în lista mea, prezint felicitările mele și urarea străbună de LA MULȚI ANI CU SĂNĂTATE! Vă doresc viață îmbelșugată, dragoste și respect în familie, împliniri, pace și lumină! Primiți din partea mea aceste versuri pentru a... vă identifica în strofele ce vi se potrivesc!! Sunt crizantema iubitoare Cu duioșie încărcată Sunt
VERSURI PENTRU VOI, DE FLORII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366050_a_367379]
-
pom al nimănui... Nu lăsați ca vorbitorii Altor limbi pe-acest pământ, Să ne umble prin istorii Și să muște din cuvânt! Neamul Românesc nu piere; Dacii încă mai trăiesc! Scoateți steagul la vedere Și-n Ținutul Secuiesc! De pe stâncile străbune Decebal ne dă curaj! Faceți imnul să răsune Peste Mureș, pân-la Blaj! Nu permitem celor care Se pretind aici stăpâni, Să ne calce în picioare Demnitatea de români! Căci în Țara Românească Nici un ins minoritar N-are dreptul să clintească
NEASCĂ, POEM DE ANGHEL ELENA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366078_a_367407]
-
De ce Măgura în această parte opusă a globului? Pentru că, deși aflați la o asemenea distanță, comunitatea românilor din Noua Zeelandă ține viu spiritul tradițiilor românești, moștenire ce au purtat-o și o poartă în suflet afișând-o de câte ori dorul de meleagurile străbune le răscolește amintirile. De ceva vreme, mai precis de aproape nouă ani, mă ocup, împreuna un cu un colectiv de colegi din Slatina de conservarea și promovarea tradițiilor culturale din județul Olt. La început, ca orice novice, nu am dat
GEORGE SMARANDACHE [Corola-blog/BlogPost/365283_a_366612]