1,728 matches
-
pe cale, În zborul lor clipele ard Etapele în graba de a ajunge la vale. Timpul ascultă cum scârțâie roata Urechea lui așterne tăcerea sub nea, Sănile trag după ele gloata De constelații până apune ultima stea. Atunci ies din cimitire străbunii Să mai dea sfaturi celor grăbiți, Însă sub privirea de gheață a lunii Rămân în cruci împietriți. Alunecă sănile pe vise de zăpadă Când timpul așterne tăcerea sub nea, Doar el a rămas în ogradă Și lacrima ce picură din
GERMINAŢIA DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367159_a_368488]
-
apărători ai unor principii de viață fundamentale, bine stabilite din vremuri imemorabile. „Suntem uniți prin sânge, dar și prin credința că suntem veșnici. Călcăm fără poruncă, neabătuți, pe același drum, de la naștere și până la moarte, pe pământul presărat cu oasele străbunilor din vatra satului până sus pe culmea Babiței, unde ne închinăm în fața troiței ridicate înaintea intrării în Templul Sfântului Baia, un sfânt al tuturor posibilităților.” Templul „Baia Balkan” debutează ca un roman al cunoașterii primitive, empirice, al credințelor în mituri
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
deznădejde. Semnificația paradisiacă a visului Daciei, în care este descris un univers nevăzut, naște o întrebare - ceea ce am citit până acum a fost o simplă călătorie prin întuneric sau o incursiune într-un fragment excepțional redat, din viața și religia străbunilor noștri, dacii? Cu certitudine, cititorul va înțelege că a avut ocazia, prin talentul de prozatoare al Melaniei Cuc, să asiste „pe viu” la o autentică pagină de istorie antică. De altfel, evadarea Daciei în acest necunoscut este pentru autoare un
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
Acasa > Versuri > Farmec > LASĂ-MĂ SĂ FIU BOLUND... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului 9 Septembrie 2011. Iancule, mă-ntreabă unii, Să mă-ntrebe, treaba lor, De ce îmi tot cânt străbunii Adormiți în tricolor? S-a-nvechit cuvântul Odă, Alte zări bat la fereastră, Patria nu-i mai la modă, Nici nu știm dacă-i a noastră... Patriot, de ești, înseamnă Om cu limbă de pământ, Vin străinii și mă-ndeamnă
LASĂ-MĂ SĂ FIU BOLUND... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367276_a_368605]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > ELENA BUICĂ - O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului În vizită făcută anul acesta în Teleormanul obârșiei mele am avut o revelație. Am întâlnit aici o emulație intelectuală căreia nu-i bănuiam conturul. Există
O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368577_a_369906]
-
pentru nobila muncă de a așterne frumoase pagini, sălaj bucuriei sufletului, pagini prin care se confirmă profundă și valoroasă spiritualitate a poporului român. Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada octombrie 2013 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1053, Anul III, 18 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elena Buică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368577_a_369906]
-
Brâncuși, despre „esența lucrurilor”. Henry Moore, un novator al artei, vorbea despre diferența dintre frumusețea expresiei și forța expresiei, prima plăcând simțurilor și a doua spiritului, ori Brâncuși tocmai asta a reușit, transformând anticul în modern. El a cunoscut legendele străbunilor noștri, dar și mitologia greacă, ceea ce i-a aprins imaginația. Cu adevărat însă, simplitatea în artă nu este un scop, după cum spunea cineva, „la ea ajungi fără să vrei, trecând printr-o pădure deasă, fără prea multe raze de lumină
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > STRĂBUNII N-AU DORMIT...! Autor: Emilian Oniciuc Publicat în: Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Străbunii n- au dormit...! Emilian Oniciuc- 23.11.2016 Românu- i deșteptat din zori, Și zorii- i sunt prieteni daci... Îndemnul deșteptării
STRĂBUNII N-AU DORMIT...! de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368748_a_370077]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > STRĂBUNII N-AU DORMIT...! Autor: Emilian Oniciuc Publicat în: Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Străbunii n- au dormit...! Emilian Oniciuc- 23.11.2016 Românu- i deșteptat din zori, Și zorii- i sunt prieteni daci... Îndemnul deșteptării îmi dă fiori, De parcă am fii de veacuri prostănaci! Mai bine iar să dăm mână cu mână, Cum am
STRĂBUNII N-AU DORMIT...! de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368748_a_370077]
-
culori! Roșu- i jertfa seculară sub pământ, Spicul galben, este dincolo de Prut... Albastru- i cerul nostru drag și sfânt, Sub care ne- am trezit și ne- a durut! Cum poți să- mi spui să mă deștept!? În somn au murit străbunii mei? Ei n- au dormit și nu mai este drept, Să- ți cânți prin imn, masonice idei... Emilian Oniciuc- 23.11.2016 Referință Bibliografică: Străbunii n-au dormit...! / Emilian Oniciuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2156, Anul VI, 25
STRĂBUNII N-AU DORMIT...! de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368748_a_370077]
-
ne- a durut! Cum poți să- mi spui să mă deștept!? În somn au murit străbunii mei? Ei n- au dormit și nu mai este drept, Să- ți cânți prin imn, masonice idei... Emilian Oniciuc- 23.11.2016 Referință Bibliografică: Străbunii n-au dormit...! / Emilian Oniciuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2156, Anul VI, 25 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emilian Oniciuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
STRĂBUNII N-AU DORMIT...! de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368748_a_370077]
-
12 Sărbători ale iernii care încep de Miculaș. Segment dintr-un anotimp sacru, Boboteaza este un Prag de purificare cu apă sfințită stropită cu busuioc când până și animalele vorbesc iar vestea sosirii cu Iodanul se răspândește prin țângălău. Din străbuni copiii măcenilor îmbrăcați în dieci vesteau Boboteaza prin jocul Ciuralexa-n urma Popii trosnind din troască luată de la gâtul vitelor.Obiceiul era unul nu numai distractiv ci și îmbietor deoarece după ce trecea Popa copiii trosneau troasca să alunge poțocii-șobolanii și sporeau
CIURALEXA-N URMA POPII de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368768_a_370097]
-
nască... Organizat din inițiativa Doamnei deputat Elena Uioreanu, evenimentul a adunat peste două sute de mici colindători din comunele de la poalele Vlădesei, prin glasurile cărora au fost aduse în fața unei săli arhipline obiceiuri și tradiții de o neasemuită frumusețe, moștenite din străbuni și prezentate într-o manieră specifică, plină de căldură sufletească și dăruire. Și cum zona aceasta binecuvântată de Dumnezeu cu oameni de ispravă este, oarecum, granița cu inegalabila Țară a Moților, cum ar fi putut începe un astfel de concert
COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363598_a_364927]
-
frază lustruita nu ne poate înșela, Astăzi alții sunt de vină, domnii mei, nu este'asa? Prea v'ati arătat arama, sfâșiind această țară, Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocara, Prea v'ati bătut joc de limbă, de străbuni și obicei, Ca să nu s'arate'odata ce sunteți -- niște misei! Da, câștigul fără muncă, iată singură pornire Virtutea? e'o nerozie; Geniul? o nefericire. “ Că nu este recunoscută valoarea umană și geniul se simte nefericit într-o lume din
DE CE NU ESTE IUBIT EMINESCU DE POLITICIENI CONTEMPORANI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363652_a_364981]
-
sare, De uiți de unde-ai venit, De Brașov te vezi lipit. Taine turnul găzduiește, Aur le pecetluiește. Păzite cu mare grije, Om de rand nu le atinge. Graiul românesc îl poartă, Prin meleaguri și prin artă, Portul nostru popular, Din străbuni, e mare dar. Referință Bibliografica: Brașov / Adriana Tomoni : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1127, Anul IV, 31 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Adriana Tomoni : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
BRASOV de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363692_a_365021]
-
pe cale livrescă, fie în urma unei călătorii în Țara Soarelui Răsare. Milena Munteanu și-a ales, la rândul ei, un motto dintr-un proverb japonez, cu vădite corespondențe și în folclorul românesc: „Orice întâlnire e importantă, căci poate fi unică”. De la străbunul Heraclit încoace, care l-a enunțat astfel: „Nici un om nu calcă în același pârâu de două ori, pentru că pârâul nu mai e același, și nici el nu mai e același om”, la Giordano Bruno: „Așa cum nu este posibil să te
MIRESME NIPONE ÎNTR-UN BUCHET DE AMINTIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363716_a_365045]
-
Dacă nu ținem seamă de istoria noastră zbuciumată, nu vom înțelege niciodată de ce oștenii sohodoleni n-au mai apărat pe domnul investit in funcție ci pe boierul care se răzvrătea contra cozii de topor a turcilor. Era glasul profund al străbunilor care sub opresiune au voit mereu „o țară nouă” și liberă! Azi o avem! Dacă nu ne convine cum merge din cauza celor puși în funcție, e altceva. Totuși, e țara noastră! Pentru că am dat timp de secole jertfă de sânge
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
în palma unui dac... Cine să le poarte de grijă? Cine să le redea identitatea? Să le descifreze misterul Și să-i readucă acasă Simbolic măcar, cui îi mai pasă? Noi suntem cei ce vrem să-i dăm Afară pe străbuni din țara lor Prin nepăsarea noastră și avem Curajul să mai spunem dor. Noi suntem cei care continuăm Să risipim cetățile vestite Și nu vedem că a lor suflete În fiecare piatră sunt cioplite. Cei din Carpați și cei din
ISTORICI REPETENŢI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364691_a_366020]
-
un foc lăuntric a început să clocotească în mine, asemenea vulcanilor. Și ca un boboc de floare s-a desfăcut învelișul simțământului care-mi spărgea pieptul. Dumnezeule, parcă m-aș fi aflat pe o vatră de început de lume, unde străbunii mei își puseseră mâncarea la foc, în vase de lut, și o lăsaseră să fiarbă încet, pâtpâind la foc mic, iar ei dăduseră fuga, să-și mai vadă și de alte treburi, între timp! Parcă îi și vedeam apărând de după
VULCANII NOROIOŞI , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349498_a_350827]
-
plini de viață, păreau rupți din stâncile ce alcătuiau munții! Sosise ceasul să se adune la mesele dimprejurul vetrei, mese făcute din dealurile pe care și le șlefuiseră anume, mese uriașe la care să aibă loc cu toții, ei, dragii mei străbuni! IOANA STUPARU București Referință Bibliografică: VULCANII NOROIOȘI , de IOANA STUPARU / Ioana Stuparu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1302, Anul IV, 25 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ioana Stuparu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
VULCANII NOROIOŞI , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349498_a_350827]
-
bune să se considere păcătos și nemerituos" (Ioan Gură de Aur). Să ne dăm silița să fim oameni modești și buni, deoarece "Toți oamenii de mare calitate din istoria lumii au fost oameni modești" (Tudor Arghezi). Așadar, așa cum au zis străbunii noștrii, doar " Cu Dumnezeu înainte" în orice situație și vom izbuti în fiecare zi, vom avea izbânda asupra tot ce se pare rău. Marina GLODICI Cluj Napoca 22 iulie 2013 Referință Bibliografică: Marina GLODICI - DESPRE SMERENIE ȘI MODESTIE / Marina Glodici : Confluențe
DESPRE SMERENIE ŞI MODESTIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349645_a_350974]
-
Zară, și de volumele Imaginarele iubiri (Editura VIF, Constanța, 2014), Lâng-o margine de lume (Editura PIM, Iași, 2014) și Strajă cuvintelor (idem, 2015). În manuscris își așteaptă, de asemenea, sponsorul, volumele Popasuri în vers, Marea cu ochii triști, Venite din străbuni și Povești de pe Trotuș. Distins cu Medalia „A 25-a aniversare a Republicii“, cu Brevet al Consiliului de Stat (1972), Diploma de Onoare a Consiliului Național al Organizației Pionierilor pentru activitate cultural-educativă în rândul copiilor și tineretului (1984, 1985, 1986
LEONID IACOB de LEONID IACOB în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349638_a_350967]
-
un alt tărâm ... ” (cf. Iov cel nou își a rămas bun). Vigoare și sensibilitate lirica, nuntite în stihurile doamnei IONELA FLOOD (Londra/ANGLIA): “Mă doare orgoliul/mai pe la tâmple,/ușurel ( ... Mi-e dor /de-o așteptare clară/ Pe care doar străbunii o mai știu/Prin veacuri roase/De erori banale” (cf. Așteptare). Sorescianism, original adaptat și puțin cinic, în viersuirile domnului LAURIAN LODOABĂ (Lugoj/ROMÂNIA): “din piciorul de lemn /al bunicului/ am cioplit fluiere ... ” (cf. Lemn de fluier). Aproape de aceeași linie
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
până și cele mai elementare reguli de punctuație. Aș dori ca acest text scris de mine, să nu fie greșit interpretat; nu vreau să "ating" pe nimeni cu aceste gânduri ale mele însă, doresc să apăr acel "Dar" primit de la străbunii mei; doresc să apăr limba română de "dușmanii" care nu o iau în serios și o "schilodesc" fără milă. O simplă virgulă, dacă nu este folosită acolo unde trebuie, schimbă complet înțelesul propoziției respective; mi s-a întâmplat să citesc
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
cele 1000 de familii de boieri valahi; unul dintre străbunicii lui Dan Puric era oltean ce a avut casa unde s-a făcut declarația de independență de la Padeș, a lui Tudor Vladimirescu; deci eu pot fi mândru că unul dintre străbunii mei pe linie paternă a avut curajul să-l găzduiască pe Tudor Vladimirescu și Tudor a avut încredere să pună capul pe perna lui. Numai lucrul acesta te fascinează! - p. 21; în curgerea interviului sunt atinse probleme legate de „relația
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]