1,024 matches
-
cu mâncarea gătită de mama. Bunica începea să-mi povestească cum la războiul de independență au venit muscalii[6]în comuna noastră. Cât au stat în comună a ținut-o străbunica numai în pod de teama lor, mai ales că străbunicul era la război. Se auzisecă ar fi fost violate de către soldații ruși fete de prin alte comune. Armata rusă era găzduită obligatoriu prin curțile oamenilor. Ofițerii dormeau prin case însă soldații prin grajduri și magazii. Comandamentul era stabilit pe la chiaburi
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
Toate Articolele Autorului Neagoe Basarab s-a născut în a doua jumătate a sec. XV și se trăgea din neamul Basarabilor iar mama sa din cel al boierilor Craiovești. Cunoaște învățăturile creștine și virtuțile părinților de la Biserica Vâlcii, ctitorie a străbunicilor săi. A cules învățătura Sfintelor Scripturi ca albinele nectarul și aceasta va contribui la consolidarea profilului său moral și spiritual. A călătorit mult, a cunoscut marile spirite ale vremii beneficiind și de faptul că marele între patriarhi Nifon al Constantinopolului
SFÂNTUL VOIEVOD NEAGOE BASARAB de ION UNTARU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365100_a_366429]
-
Christian Ferras, Ivry Gitlis și mai ales asul mondial interpretativ Yehudi Menuhin (1916-1994), care i-a fost și un bun prieten”. Ducându-se în ascendența lui Enescu, Ion N. Oprea prelua de la același Andrei Tudor și scria în aceeași pagină: „Străbunicul Enea Galin era cântăreț de strană vestit pentru vocea sa; bunicul Gheorghe Enescu a fost și este preot cu o voce vestită în toată împrejurimea; tatăl său Costache Enescu, deși era și el înzestrat cu darul cântecului, a rupt însă
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) Autor: Marian Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului II Porecla neamului nostru - Chircuț, provine de la numele străbunicului meu din partea tatălui - Chirca Pătrașcu, zis Barna, pe care eu nu l-am mai apucat și nici chiar tatăl meu, cel mai mic dintre copiii bunicului Chircuț, nu l-a apucat. În tradiția familiei noastre se spune că străbunicul Chirca
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
numele străbunicului meu din partea tatălui - Chirca Pătrașcu, zis Barna, pe care eu nu l-am mai apucat și nici chiar tatăl meu, cel mai mic dintre copiii bunicului Chircuț, nu l-a apucat. În tradiția familiei noastre se spune că străbunicul Chirca Barna ar fi venit din Țara Făgărașului și s-ar fi căsătorit în Greblești cu o fată născută în Robești și luată de suflet de o familie fără copii; fata se numea Popescu, iar familia care a înfiat-o
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) Autor: Marian Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului III Așadar, Chirca Pătrașcu, zis Barna sau Chirca Barna, străbunicul meu, se însurase cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei care o înfiaseră. Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să vedem ce era și cu celelalte trei locuri din sat ale străbunicii mele. Locul numit La Cimitir era un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni. După ce s-a căsătorit cu străbunicul meu, fata luată de suflet din Robești a fost și ea poreclită după bărbatul ei: Bărnoaia. N-au avut decât un singur copil, și pe acela la bă-trânețe: pe bunicul meu, Niculaie Pătrașcu, zis Chircuț, după prenumele tatălui, porecla acestuia
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
dar eu descope¬ri¬sem primul comoara literară, pe care moșu’ Chircuț o ținea pe fundul unei lăzi rudărești, sub hainele lui de sărbătoare între care el obișnuia să pună pelin. Cum spuneam, moșu’ Chircuț a fost singurul copil a străbunicilor mei Bărnoaia și Chirca Barna, apărut în familia lor când nimeni nu se mai aștepta. Pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu că s-a milostivit de ei și le-a dăruit și lor un copil, Bărnoaia, proprietara de drept a
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) Autor: Marian Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 2095 din 25 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului IV Spuneam că în tradiția familiei mele se arată că străbunicul Chirca Pătrașcu, zis Barna, dar și Chirca Barna, ar fi venit în Greblești din Țara Făgărașului. Această aserțiune este însă con¬tra¬zisă de un document istoric; este vorba de recesământul rusesc de la 1773-1774, unde la Greblești găsim, printre cei
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
lacomi și întotdeauna angajau ajutoare sufici- ente și se îngrijeau să aibă ... IX. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2095 din 25 septembrie 2016. IV Spuneam că în tradiția familiei mele se arată că străbunicul Chirca Pătrașcu, zis Barna, dar și Chirca Barna, ar fi venit în Greblești din Țara Făgărașului. Această aserțiune este însă con¬tra¬zisă de un document istoric; este vorba de recesământul rusesc de la 1773-1774, unde la Greblești găsim, printre cei
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
și simplu el aducea mult mai aproape pe strămoșul nostru, care, sunt con- vins de asta, a venit câdva în Greblești într-adevăr din Țara Făgărașului. De altfel, ... Citește mai mult IVSpuneam că în tradiția familiei mele se arată că străbunicul Chirca Pătrașcu, zis Barna, dar și Chirca Barna, ar fi venit în Greblești din Țara Făgărașului. Această aserțiune este însă con¬tra¬zisă de un document istoric; este vorba de recesământul rusesc de la 1773-1774, unde la Greblești găsim, printre cei
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
asta, a venit câdva în Greblești într-adevăr din Țara Făgărașului. De altfel, ... X. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016. III Așadar, Chirca Pătrașcu, zis Barna sau Chirca Barna, străbunicul meu, se însurase cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei care o înfiaseră. Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să vedem ce era și cu celelalte trei locuri din sat ale străbunicii mele. Locul numit La Cimitir era un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni. Citește mai mult IIIAșadar, Chirca Pătrașcu, zis Barna sau Chirca Barna, străbunicul meu, se însurase cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei care o înfiaseră. Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să vedem ce era și cu celelalte trei locuri din sat ale străbunicii mele.Locul numit La Cimitir era un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni.... XI. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016. II Porecla neamului nostru - Chircuț, provine de la numele străbunicului meu din partea tatălui - Chirca Pătrașcu, zis Barna, pe care eu nu l-am mai apucat și nici chiar tatăl meu, cel mai mic dintre copiii bunicului Chircuț, nu l-a apucat. În tradiția familiei noastre se spune că străbunicul Chirca
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
numele străbunicului meu din partea tatălui - Chirca Pătrașcu, zis Barna, pe care eu nu l-am mai apucat și nici chiar tatăl meu, cel mai mic dintre copiii bunicului Chircuț, nu l-a apucat. În tradiția familiei noastre se spune că străbunicul Chirca Barna ar fi venit din Țara Făgărașului și s-ar fi căsătorit în Greblești cu o fată născută în Robești și luată de suflet de o familie fără copii; fata se numea Popescu, iar familia care a înfiat-o
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Popescu. Familia din Greblești care a înfiat-o era destul de avută, avea vite, oi, capre, pământ în Pleșcioară, Gruiu’ Pleșciorii, Valea Viei (Valea Viii), cu toată pădurea dimpre-jurul acelor locuri; ... Citește mai mult IIPorecla neamului nostru - Chircuț, provine de la numele străbunicului meu din partea tatălui - Chirca Pătrașcu, zis Barna, pe care eu nu l-am mai apucat și nici chiar tatăl meu, cel mai mic dintre copiii bunicului Chircuț, nu l-a apucat. În tradiția familiei noastre se spune că străbunicul Chirca
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
numele străbunicului meu din partea tatălui - Chirca Pătrașcu, zis Barna, pe care eu nu l-am mai apucat și nici chiar tatăl meu, cel mai mic dintre copiii bunicului Chircuț, nu l-a apucat. În tradiția familiei noastre se spune că străbunicul Chirca Barna ar fi venit din Țara Făgărașului și s-ar fi căsătorit în Greblești cu o fată născută în Robești și luată de suflet de o familie fără copii; fata se numea Popescu, iar familia care a înfiat-o
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
acum cât am fost acolo și de un slogan lipit pe “burta” unui balon zburător la o înălțime vizibilă, ăsta era unul de solidaritate cu haitienii din Port-au-Prince, greu loviți de catastrofa seismică din 12 ianuarie 2010 pe care și străbunicii lor au “trăit-o” la fel de dramatic aici, în urmă cu peste o sută de ani ... Când în stradă au ieșit porta-vocile și caii, atmosfera s-a încins, răbdarea și-a ieșit din “țâțâni”, dialogul civilizat a fost înlocuit cu “scrâșneala
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
lecuit de multe boli”. În anul 1995 decide să se întoarcă în această zonă, de data aceasta singur, pentru a face investigații. În locul celor doi bătrânei el descoperă o tânără femeie, care îi spune că acei bătrânei erau bunicul și străbunicul ei și se oferă sa îl ducă la cedrul descris de aceștia. În timpul celor trei zile pe care le-au petrecut împreună în taiga, ea îi relevă nu doar secretele cedrului sunător, dar și multe mistere ale Naturii și Universului
VLADIMIR NICOLAEVICI MEGRE ŞI „CEDRII SUNĂTORI AI RUSIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366143_a_367472]
-
să văd, să trăiesc „ortodoxia sfântului sinod”, până-n străfundul sufletului meu... Mă pătrunsese dincolo de rinichi, dincolo de fiecare mădular și neuron!!! O otodoxie pe care n-o recunoșteam! Nu era acea Ortodoxie pe care-o preluasem, în mers, de la bunii mei străbunici, de la bunicii și părinții mei! Nu văzusem la ei ura! Nu văzusem pizma! Nu văzusem trădarea! Ci văzusem și practicasem iubirea, milostivirea, întrajutorarea, frica de Dumnezeu. Acum vedeam lucruri urâte, străine mie și neamului meu ortodox. Și, nu mai știam
O ANĂ A LUI MANOLE SACRIFICATĂ PE ALTARUL NEDREPTĂŢII de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366140_a_367469]
-
Acasa > Versuri > Farmec > MORMÂNT Autor: Stella Reeves Publicat în: Ediția nr. 686 din 16 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Mă gândesc la părinți La bunici și străbunici Care au trăit și au murit Cimitirul este abandonat Morminte ce abia se văd Închid ochii și știu locul Unde toți sunt îngropați Nu au o floare, o lumânare Câți ani au trecut de când Nu i-am mai vizitat? Prea
MORMÂNT de STELLA REEVES în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351810_a_353139]
-
casa din urmă este permanentă, nuVecini cu ceartă nu purcei și vieți de hrănitAcuma Măicuța este pe deplin fericită.... XXIV. MORMÂNT, de Stella Reeves , publicat în Ediția nr. 686 din 16 noiembrie 2012. Mă gândesc la părinți La bunici și străbunici Care au trăit și au murit Cimitirul este abandonat Morminte ce abia se văd Închid ochii și știu locul Unde toți sunt îngropați Nu au o floare, o lumânare Câți ani au trecut de când Nu i-am mai vizitat? Prea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]