963 matches
-
promiscuitate etnică din cele mai curioase să formeze clasele culte și consumatoare din România. Destul numai că limba e gonită de păsăreasca gazetelor, muzica de-o admirabilă adâncime e gonită de cântece nemțești și franțuzești sau trasă pe calapodul celei străine, încît își pierde caracterul 168 {EminescuOpXIII 169} și naivitatea; literatura - o reproducere rea a celor străine; legile - o traducere; organizația - o maimuțare. Iată ceea ce înțelegem noi sub tradiție: păstrarea elementelor caracteristice și naționale ale unui popor. Pentru noi nu e
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
până și făina din străinătate, paralizează în germene orice activitate proprie. Fără cultură, fără bani, fără aptitudini, negoțul ne-a prefăcut - copii economici - în concurenți ai națiunilor celor mai înaintate. Meseriașul nostru este silit de negoțul ce-i introduce similarele străine să concureze cu acestea sau să lucreze cu pagubă. Ș-așa în toate cele. Până azi liberalii nu văd că interesele negoțului internațional pe de-o parte, și acele ale educației noastre industriale pe de alta nu sunt identice, ci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Barthes îmi pare una din multele expresii ale formalismului contemporan. Și ca trinitarieni practicanți, mereu în căutarea lui tertium gaudens, de exemplu suportul material sau transportorul organic al mesajelor Biserică, partid, școală -, fiindcă semiologia, ca toate sistemele de gîndire speculative străine de practica transformărilor, de acțiunea istoriei, îmi pare neproductivă din cauza modelelor binare de lucru. Mediologia, care este studiul medierilor, nu-l poate uita niciodată pe micul intermediar pe care "marii gînditori" îl disprețuiesc potrivit tradiției. Acestea fiind spuse, există studii
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
uman, ne permitem s’o combatem arătând că tendința majoritară, a obținerii de urmași, este un nonsens, întrucât acestora li se oferă doar corpul grosier − de esență inferioară − principiile superioare, definitorii pentru om − în primul rând sufletul − fiind cu totul străine de părinți. Și cum regnul uman este alimentat permanent cu corpuri cauzale inferioare, are cine-i asigura perpetuarea − în privința corpului grosier − în locul celor care, în pragul saltului calitativ spre regnul semizeilor, n’au timp de așa ceva. Îndeobște, cei cu preocupări
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
mai menține un curs consacrat artei de a vorbi În public. În ceea ce privește utilitatea luării notițelor În cursul audierii unei expuneri, aceasta rămâne o problemă Încă viu controversată. În timp ce unii pedagogi văd În aceasta „...o activitate absolut inutilă și cu totul străină de Învățare” (Gagné, 1975, p. 316), după alții, dimpotrivă, ea ar avea darul să influențeze pozitiv Învățarea, ca și desfășurarea ulterioară a studiului independent. De exemplu, cercetările Întreprinse de Grawford demonstrează că elevii care iau notițe În cursul audierii explicațiilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lui scriitori consacrați alături de nume pe cale de a se afirma. Poezie publică Lucian Blaga, Anișoara Odeanu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru, Ștefan Aug. Doinaș, Radu Stanca, Barbu Cioculescu, Eugen Jebeleanu, Radu Pătrășcanu, Geo Dumitrescu, Ben Corlaciu ș.a. Proză semnează Hortensia Papadat-Bengescu - Străina, Provinciala, Dan Petrașincu - Gratificații (fragment din romanul Oameni sub vremuri), Mihail Sadoveanu - Ultimii ani ai secolului XIX în Moldova (fragment din Anii de ucenicie), Ticu Archip - fragment din romanul Soarele negru, Radu Tudoran - fragmente din volumul de nuvele Ospăț cu
KALENDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287698_a_289027]
-
rând femeilor. Pe lângă partea de literatură, cuprinde rubrici de varietăți, modă, sfaturi gospodărești, rețete culinare, îndrumări privind îngrijirea sănătății, informații din toată lumea și, într-o rubrică aparte, știri din România. Mare parte a spațiului este dedicată literaturii, ponderea revenind literaturii străine. Fiecare număr se deschide cu rubrica „Scriitori moderni”, incluzând o succintă prezentare a unui scriitor român sau străin, însoțită de câte o lucrare reprezentativă a acestuia; sunt menționați dintre români Grigore Alexandrescu, V. A. Urechia, Th. D. Speranția și Riria
FEMEIA SI FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286981_a_288310]
-
occidentale, piața românească a favorizat acei întreprinzători care au fost capabili să importe și să desfacă pe piața pentru populație produse pe scară largă. Iar aceștia au fost cei care au reușit să reprezinte pe piața românească marile firme producătoare străine. Doar în primii doi ani de după revoluție, pe piața românească s-au vândut peste un milion de televizoare color, toate din import, cea mai mare parte prin intermediul unui mic număr de întreprinzători autohtoni ce funcționau ca reprezentanți ai firmelor producătoare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
bon” și începe să vagabondeze studiind Iadul, Raiul, întâlnindu-se cu personaje de pe alte planete și din alte galaxii, descoperind, de fapt, un spațiu identic celui din care provine. Defectele sunt aceleași, birocrația, minciunile, monotonia, plafonarea, lipsa de demnitate nefiind străine nici personajelor de aici. Este vorba de o scriere parodică, unde e transpusă o „lume în oglindă”, ducând gândul la Cartea Raiului a lui Ițic Manger. Critica din Întrerupătorul merge și mai departe: de la o lume a adeverințelor, a schematizării
SALEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
prozatoare a romanelor seriei: Omul care a trecut, Fecioarele despletite, Concert din muzică de Bach, Drumul ascuns, (volumul I) și Rădăcini (volumul II). Avea un plan amănunțit de reconstituire, în scopul recuperării vastei materii dispersate, conținând numeroase copii-variante, a romanului Străina, manuscris pierdut în 1947-1948. S. devenise cu timpul un bun editor, evidențiindu-se prin acuratețea transcrierii filologice, prin precizia afirmației istoriografice și, câteodată, prin demersuri temerare de retuș amplu argumentat, privind deficiențe de stabilire a textului în edițiile de până la
STAMATIADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289849_a_291178]
-
Facultății de Filologie a Universității din București. Abandonează facultatea, absolvind-o abia în 1964, cu lucrarea Lirica lui G. Călinescu. Gazetar la „Scânteia” (1950-1969), scrie puțin pentru ziar (reportaj, articole, cronică muzicală). În timpul liber își definitivează primele cărți, cu totul străine de „comandamentele” oficiale ale epocii în materie de literatură, pe care le va putea publica în perioada de relaxare ideologică de la sfârșitul anilor ’60. Debutează cu povestirea Cum l-am trădat pe Pascal, la „Luceafărul”, în 1968, iar editorial cu
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
blocului bucureștean Belvedere, care reprezintă prosperitatea orașului și un axis mundi modern, contribuie la crearea corespondențelor decisive în organizarea imaginarului; în tradiția biblică, trupul soldatului prăbușit sub gloanțe reprezintă „templul Domnului”, în vreme ce, în ordine lumească, clădirea prăbușită este „templul” omului. Străina (1999) proiectează epic povestea istoriei trăite în orgoliul lucidității integrale, în tradiție camilpetresciană. „Străina” Lavinia încearcă să cuprindă experiența totală a iubirii, dar, ca în majoritatea cărților anterioare, e un prilej de întoarcere în trecut ca punct de plecare pentru
SOLCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
crearea corespondențelor decisive în organizarea imaginarului; în tradiția biblică, trupul soldatului prăbușit sub gloanțe reprezintă „templul Domnului”, în vreme ce, în ordine lumească, clădirea prăbușită este „templul” omului. Străina (1999) proiectează epic povestea istoriei trăite în orgoliul lucidității integrale, în tradiție camilpetresciană. „Străina” Lavinia încearcă să cuprindă experiența totală a iubirii, dar, ca în majoritatea cărților anterioare, e un prilej de întoarcere în trecut ca punct de plecare pentru dezbateri interioare, în tensiunea unei analize neliniștite, bazată pe conexiuni și emanând straniul. În
SOLCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
sugera ideea că viața rămâne permanent o enigmă, un secret prețios. SCRIERI: Căderea, București, 1980; Umbra, București, 1982; Jocul, București, 1984; Nostalgia, București, 1987; Vameșul ploilor, București, 1987; Nu faceți case mai înalte ca arborii, București, 1990; Strigătul, București, 1997; Străina, București, 1999. Repere bibliografice: Ioan Holban, Romanul-mărturie, CRC, 1981, 4; Dumitru Radu Popa, „Căderea”, TBR, 1981, 198; Ana Selejan, Spectacolul căderii, RL, 1981, 6; Tia Șerbănescu, Debut interesant, RMB, 1981, 11 298; Vasile Sălăjan, „Căderea”, TR, 1981, 24; Constantin Pricop
SOLCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
se impun. Incapacitatea de a accepta limitele duce la inadaptare. Inadaptarea va declanșa un conflict Între persoană și lume. Acest conflict al raportului Persoană/Lume este un dezacord prin care persoana, refuzând să accepte lumea, o resimte ca fiindu-i străină, ea Însăși simțindu-se străină de lume. Acordul dintre persoană și lume se bazează pe adevăr, certitudine, concordanță, corespondență. Adevărul este, În sensul acesta, o stare ontologică de acceptare și acord reciproc. Dezacordul dintre persoană și lume va duce, dincolo de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
stabilește Între ele va avea un caracter tensionat, Încărcat din punct de vedere emoțional-afectiv negativ, de respingere reciprocă, care, de fiecare dată, va constitui un motiv de iritare, de conflict, de repulsie. Vor resimți această ambianță atmosferică ca fiindu-le străină, reprezentând o sursă de disconfort reciproc. Dezacordul dintre persoane poate să se producă imediat, o dată cu primul moment al Întâlnirii, sau poate să se dezvolte În timp, amplificându-se de la simpla tensiune până la situația de conflict declarat, deschis. În aceste condiții
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și George Coșbuc, se străduiau să mențină și să revitalizeze orientarea tradițională a literaturii române, amenințată, după ei, de proliferarea spiritului occidental modernist, care aducea „în altarul vieții sufletești a noastre câte și mai câte bolnave idei și cu totul străine spiritului românesc”. Programul „Sămănătorului” a fost însușit de alte noi reviste, precum „Făt-Frumos” din Bârlad, „Junimea literară” din Cernăuți, „Ramuri” din Craiova, „Viața literară” din București, parțial și de „Luceafărul” (Budapesta, apoi Sibiu), mai apropiat de poporanism. Principiile s. au
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
stă procesul de sugestie colectivă indusă, de regulă, prin imitația unui „model carismatic”, sau prin coparticiparea emoțională a membrilor grupului uman respectiv aflat în situații neobișnuite, cu caracter limitativ-constructiv: panică, teroare, cataclisme, crize economice sau social-politice, revoluții, războaie, deportări, invazii străine etc. Factorii care contribuie la declanșarea psihozelor colective, ca și planurile în care acestea se manifestă, sunt multiple și de o mare diversitate. Din aceste considerente am preferat să le grupăm în următoarele tipuri de modificări: factorii etiologici, aspectul formal
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
îndrumar prețios de muncă” pus la îndemână „tinerilor scriitori care fac primii pași pe tărâmul literar”. Obiectivele principale ar fi două: revigorarea activității creatoare a cenaclurilor și îndrumarea lor către principiile de bază ale activității literare, precum și „izgonirea tuturor influentelor străine strecurate sub mască diferitelor teorii sau practici nesănătoase” din viața literară românească a vremii. Este ușor de înțeles, îndărătul discursului de intenție culturală, tentativă de a impune o normă ideologică socialistă și de a produce generații de scriitori „corect orientați
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
epică diferită și la elaborarea ciclului romanesc consacrat familiei Hallipa. În 1936 primește Marele Premiu al Societății Scriitorilor Români, în 1937, Premiul „Regele Carol”, înființat de Ministerul Instrucțiunii Publice și Artelor, iar în 1946 Premiul Național pentru proză. Ultimul roman, Străina, pregătit pentru tipar, părea că s-a pierdut prin 1948, în împrejurările desființării editurilor particulare. După moartea soțului său (1949), scriitoarea, mereu bolnavă, va duce o existență retrasă, modestă și din ce în ce mai greu de suportat. Opera semnată de P.-B. este
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
de Bach (1927) și prin Drumul ascuns (1932), pentru a se sfârși în amplitudinea oarecum mediocră a construcției de tentativă sau, în orice caz, de tangență proustiană Rădăcini (I-II, 1938) ori poate în manuscrisul, o vreme rătăcit, al romanului Străina. Tranziția de la literatura confesivă a debutului la austerul edificiu romanesc este impresionantă din mai multe puncte de vedere, dar nu anulează unitatea de esență a creației scriitoarei și nu instituie o falie de netrecut între etapa nuvelisticii și cea a
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Ion Barbu sau de cea a lui Al. A. Philippide. O baladă, pentru a da un exemplu de deturnare retorică caracteristică, oferă un final care destramă și resemnifică incipitul canonic: „Gonea ferecată caleașca,/ cineva înăuntru cânta./ Caleașca gonea spre departe,/ străina cânta și plângea.// Când zbori fulgerat peste margini/ prin vânăt, pe cât înțeleg,/ ți-e teamă că drumul împarte/ în două pământul întreg.// Cu creieru-n flăcări, o lună/ am fost așteptat-o, năuc,/ privind la trăsuri și la roate/ prin galben
MIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
transformarea societății americane, potrivit liberalismului dogmatic, într-o „adunătură de străini”, când Walzer ne spune că un centru comercial (mall) nu e același lucru cu un cartier, sau când anumite critici culturale neoconservatoare (gen Allan Bloom, dar nu de tot străine lui Charles Taylor) relevă prăbușirea valorilor, esența reflecției lui Dewey ne vine repede în minte, deși Dewey însuși e citat mai ales de posttocquevillieni- în acest context, mă refer astfel la gânditorii care au reținut speranța clasicului francez că omul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
mai Înzestrați scriitori ai noștri. Așa se explică și răsunetul discuției, la care au luat parte atât scriitori cât și critici”. NATURALISMUL - DUȘMANUL REALISMULUI SOCIALIST Răstălmăcit În cele mai neașteptate feluri, umplut cu o ideologie și o finalitate cu totul străine de esență, intenție și procedee, naturalismul va fi pentru o vreme noul sac de antrenament al pugiliștilor din ringul literar. Considerat ca purtător al ideologiei burgheze, deci reacționar, deci primejdios, obiectivist, factor deviant și sursă de escamotare a adevăratelor probleme
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
provine din faptul că a ridicat, de la bun început, ștacheta la înălțimi inaccesibile cititorului său „natural”. Preocuparea cvasiobsesivă de a stabili norme, de a identifica filiații și, într-un cuvânt, de a oferi onorabilitate unui gen căruia nu-i era străină prostituția (adică remunerarea pe baze cuantificabile contabilicește) trădează o proastă așezare în raportul cu îndeletnicirea de pe urma căreia își asigura existența. Așa se explică lipsa evidentă de simpatie pe care i-o trezesc majoritatea promotorilor literaturii polițiste. Cele câteva excepții - toate
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]