122,264 matches
-
lui Goethe (reflecțiile din Westöstlicher Diwan) și Rudolf Pannwitz, Die Krisis der europäischen Kultur, este cu atât mai relevantă în ziua de astăzi, când, tocmai pentru că există simplificatoarele computere, traducătorul trebuie să extindă și să aprofundeze propria limbă prin intermediul limbii străine. Catrinel Pleșu pune ea însăși în practică această teorie, dăruind, prin traducerea Iluminărilor, nu numai un prețios instrument de lucru, ci și o lectură cu viață lungă, plină de energie proprie. Walter Benjamin, Iluminări. Traducere de Catrinel Pleșu. Notă biografică
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
Despina, Domnica, Dominic, Chirița, Chiriac și Chiajna, cu același "sens", dar provenind din onomastica unor popoare diferite. Iată că pe linie onomastică Coana Chirița și Doamna Chiajna sînt rude și poate că nici strict literar personajele nu își sînt total străine, deși una e mai mult stăpînă, iar cealaltă aprigă doamnă . Dacă nu citiți dicționarul onomastic din pură plăcere estetică (la urma urmei pentru asta există varianta inegalabilă a lui Mircea Horia Simionescu) îl puteți folosi în scopuri practice: scriitorii, ca
Gogu, Costăchel și Gioconda by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/15211_a_16536]
-
la IMEC). Cred însă că Foucault era încântat de această arhivă pirat și de ideea că prelegerile sale puteau ieși din amfiteatrul Colegiului, coborî strada Saint-Jacques și câteodată chiar părăsi Franța, căci mulți dintre auditorii săi erau studenți sau cercetători străini. Există o impresionantă arhivă sonoră a intervențiilor publice foucaldiene; prin urmare, trebuie realizată o audiografie a lui Foucault. înregistrarea pe bandă magnetică este o tehnică relativ recentă ce a produs un nou tip de arhivă dar și o nouă serie
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
principiile Codului Penal într-un domeniu spiritual, era inevitabil ca Legea Pruteanu, ca și comentariile autorului ei, să conțină aberații. Artificialul nu poate fi justificat natural. Vom menționa doar cîteva dintre ele. Pretenția documentului ca toate textele publice în limbi străine să fie traduse în română este normală cîtă vreme vorbim despre instrucțiunile de folosire ale unui produs (lucru stipulat de mult printr-un act normativ), dar devine absurdă atunci cînd e vorba de numele unei firme sau de un logo
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
evident, legea ar urma să se aplice la nimereală, după bunul plac al "factorilor chemați să..." Sau poate că se va utiliza delațiunea! "L-am auzit pe Băsescu, la Revelionul de la Circ, spunând "Thank you!" fără să traducă!" În ceea ce privește împrumuturile străine, George Pruteanu susține că acelea dintre ele care nu au echivalent în română se vor stabiliza, în timp, la forma fonetică, aducînd drept dovadă pulovăr, abajur, șezlong și altele. Mă tem că se înșeală. "împămîntenirile" trecute s-au petrecut la
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
Roxana Racaru Cartea de Dialoguri și eseuri a lui Radu Sergiu Ruba este în primul rînd opera unui bun jurnalist căruia subiectele de interes din lumea contemporană nu-i sînt străine. Pe lîngă interviuri și dialoguri incitante cu oameni de cultură (cum ar fi Michel Tournier, Yves Frontenac sau Andrei Pleșu), acest volum cuprinde și o serie de dosare (tip almanah sau revistă de popularizare) cum vedem din ce în ce mai rar la noi
Eleganța stilului jurnalistic by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15261_a_16586]
-
Internet românești: tendința de a notă constant, nu numai în cazurile de ambiguitate sau de forma regională, s prin sh și ț prin ts apare de multe ori din dorința de a reflecta pronunția dar și sub influența unor grafii străine. Sistemul devine destul de greoi și excesiv de exotic în grupurile consonantice si cand are mai multe apariții în același cuvînt: multsi, shtitsi, politsishtilor, conshtiincioshi etc. Folosirea literei k în loc de c (iaka, kiar, adikă, keltuie, strashnik) poate fi o influență a alfabetului
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
Micaela Ghițescu Recent, în "Jornal do Brasil", a apărut un interviu cu lingvistul brazilian José Luiz Fiorín despre "străinism", adică introducerea și asimilarea - sau neasimilarea - cuvintelor și expresiilor străine în limba maternă. Interviul a fost ocazionat de promovarea, în Brazilia, a unui proiect de lege asupra "purității limbii", care prevede aplicarea de amenzi celor care folosesc "străinisme". Cum subiectul nu este lipsit de interes pentru noi - el fiind chiar
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
românește și și-a făcut mulți prieteni. Interviul, consemnat de Eliane Azevedo, a avut drept titlu Limba portugheză OK. Proiectul de lege al deputatului federal Aldo Rebelo (PCB - Sao Paulo) care urmărește să protejeze limba portugheză de folosirea unor termeni străini - prevăzând chiar și amenzi - a trecut prin Camera Deputaților și așteaptă doar votul Senatului. Propunerea a primit aprobarea generală a celor preocupați de invazia yankee pe teritoriul limbii patriei. Dar lingvistul José Luiz Fiorín, de 54 ani, profesor la USP
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
Italiei. Planificarea lingvistică este grupul de acțiuni destinate să implementeze această politică. Deputatul Aldo Rebelo încearcă să stabilească următoarea politică lingvistică: Vom apăra portugheza; în acest scop vom exclude "străinismele". Iar planificarea constă în amenzile aplicate celor care folosesc cuvinte străine pentru care există corespondente în portugheză. Ei bine, acest lucru se justifică doar când este identificată o problemă lingvistică. Și care ar fi această problemă? Prima indicată de deputat ar fi că, o dată cu invazia termenilor străini, în special a celor
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
celor care folosesc cuvinte străine pentru care există corespondente în portugheză. Ei bine, acest lucru se justifică doar când este identificată o problemă lingvistică. Și care ar fi această problemă? Prima indicată de deputat ar fi că, o dată cu invazia termenilor străini, în special a celor legați de producția și publicitatea bunurilor și serviciilor, omul simplu din popor ar avea dificultăți de comunicare. Sunteți de acord? Eu cred că există o prejudecată în legătură cu capacitatea populației de a-și însuși anumite sectoare din
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
sunetele. Ei bine, fiecare limbă are un sistem de sunete pentru compunerea cuvintelor, cu reguli. În protugheză, regula spune că nu există cuvinte care se termină în t sau g. Când apare un t sau g final într-un cuvânt străin, tendința noastră este să adăugăm un i. Lumea cumpără hot dog, dar spune roti dogui. Asta înseamnă că importăm cuvintele străine, dar adaptându-le sistemului fonologic portughez. Ce altceva mai caracterizează o limbă? Sistemul său gramatical. Ceea ce se întâmplă, de
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
există cuvinte care se termină în t sau g. Când apare un t sau g final într-un cuvânt străin, tendința noastră este să adăugăm un i. Lumea cumpără hot dog, dar spune roti dogui. Asta înseamnă că importăm cuvintele străine, dar adaptându-le sistemului fonologic portughez. Ce altceva mai caracterizează o limbă? Sistemul său gramatical. Ceea ce se întâmplă, de exemplu, când creăm verbe după cuvinte străine, este că urmăm regula conform căreia singura conjugare posibilă este conjugarea întâi (verbe care
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
i. Lumea cumpără hot dog, dar spune roti dogui. Asta înseamnă că importăm cuvintele străine, dar adaptându-le sistemului fonologic portughez. Ce altceva mai caracterizează o limbă? Sistemul său gramatical. Ceea ce se întâmplă, de exemplu, când creăm verbe după cuvinte străine, este că urmăm regula conform căreia singura conjugare posibilă este conjugarea întâi (verbe care se termină în -ar), ca în deletar sau printar. Și cum se conjugă ele? Bineînțeles: am printat, voi printa, printasem etc. Termenii englezești intră în limba
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
care nu este viabil din punctul de vedere al formării lexicului și este politic greșit. Prin această apropiere, engleza care se vorbește în Brazilia nu sfârșește ea prin a fi utilizată cu greșeli? În procesul de constituire a lexicului, cuvintele străine își schimbă sensul. Batom, în originalul francez, este bâton, adică baston. Ceea ce cunoaștem noi azi ca batom este rujul de buze, prezentat sub formă de "baston". Există o dinamică în incorporarea cuvântului. Oare nu este vorba și de o anumită
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
mijloacele de comunicare de masă, dar nu predarea învechită a unor mici reguli despre ce se poate sau nu se poate spune, ci cu lecturi, interpretare și producere de texte; răspândirea portughezei în lume, cu catedre de portugheză în universitățile străine; o politică mai agresivă de burse de studiu oferite studenților străini ca să studieze portugheza. Asta ar fi o lege pe care mi-ar plăcea să o văd. Așadar, pentru dumneavoastră portugheza nu are nevoie de protecție și apărare? Sub dictatura
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
mici reguli despre ce se poate sau nu se poate spune, ci cu lecturi, interpretare și producere de texte; răspândirea portughezei în lume, cu catedre de portugheză în universitățile străine; o politică mai agresivă de burse de studiu oferite studenților străini ca să studieze portugheza. Asta ar fi o lege pe care mi-ar plăcea să o văd. Așadar, pentru dumneavoastră portugheza nu are nevoie de protecție și apărare? Sub dictatura franchistă era interzisă folosirea limbilor bască, catalană și galiciană, dar aceste
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
-se pe astfel de oameni, nu e de mirare că nenorocitul de Ceaușescu a ajuns unde-a ajuns. N-a trecut decât un lustru de la jalnica, orduroasa promisiune „vă voi glorifica întreaga mea viață”, până la textul sinistru-rizibil, distribuit pe la ambasadele străine imediat după căderea satrapului din Scornicești, când autorul cărții de glorificare a crimei sistematice a lui Ceaușescu împotriva propriului popor, intitulată „Idealuri”, a acoperit cu scuipat veninos urma balelor proprii. Întorcând-o ca la Cuțarida, „magnifica personalitate” se transformă în
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
candidă a tânărului poet care resimte fizic absența părintelui spiritual („A doua zi îți dai seama că lumea s-a schimbat / că strada pe care o știai la locul ei s-a mutat pe o altă stradă / într-un cartier străin dintr-un oraș aproape necunoscut”). Întârziind să se despartă de maestru, discipolul pendulează între un eu fragil și un noi tot mai incert. O declarație de iubire, post-mortem, care aproape refuză despărțirea și care încearcă, în același timp, să recupereze
Poezie la două mâini by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13381_a_14706]
-
derulare, teologul croat Jakov Jukiæ trage, cu inocență, spuza pe turta croaților. Argumentele sale ar putea stîrni zîmbete celor aflați, cît de cît, în cunoștință de cauză. Profesorul croat face o distincție între naționalism (specific celor care invadează un teritoriu străin) și dragoste de țară (specifică celor care își apără propriul teritoriu). Pe baza acestei logici este lesne de înțeles, în cadrul războiului iugoslav, cine au fost naționaliștii și cine cei mînați în luptă doar de dragostea de țară. Problema devine ceva
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
care îl cheamă Kevin”, „ursul pe care îl am de când eram mic și cu care dormeam și care e doctor (are halat și bonetă și stetoscop) pe care îl cheamă... Boris”; „o veveriță (...Dely)”. Alteori se indică faptul că numele străine au fost atribuite spontan, poate prin acțiunea unor stereotipuri sau din nevoia de a separa lumea internațională a jucăriilor de cea contingentă: „mai am un maimuțoi care e îmbrăcat ca un gangster și fumează trabuc (...) și pe care într-o
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
le multiplică perspectiva și convergența, prin oficiul de clarificare și de cumpănire, căruia nu-i lipsește subtilitatea înțelegerii, dar care se justifică totodată, prin informație, obiectivitate, siguranță. Aici este de salutat intimitatea răbdătoare, transformată în pasiune, cu bibliografia, românească și străină, comasată în partea de subsol a paginii. Loc unde se reface sub un control riguros itinerarul critic pe marginea tuturor lucrărilor semnalate. Debutul volumului îl face Silvia Marin-Barutcieff cu Viața Sfântului Hristofor. Viața desfășurată în plăsmuirea sa tipografică, pe măsura
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
1940 pînă azi; 3. Lucrări monografice de istorie, politică, literatură, din prima și a doua rezistență, ceea ce la noi înseamnă rezistența dintre 1939-1945, împotriva ocupației naziste, iar apoi cea din prima perioadă a ocupației sovietice; 4. O colecție de samizdat străin - polonez, slovac, rusesc, redegist. De fapt, cu excepția polonezilor, de la care avem vreo 600 de titluri, cărți și publicații, samizdatul rusesc și cel redegist sînt slab reprezentate; la fel cel maghiar. Iar din cel românesc, avem doar ceea ce am primit azi
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
de la care avem vreo 600 de titluri, cărți și publicații, samizdatul rusesc și cel redegist sînt slab reprezentate; la fel cel maghiar. Iar din cel românesc, avem doar ceea ce am primit azi; 5. Colecția de cărți și periodice ale exilului străin, slovac, rusesc, ucrainean, polonez, de la 1920 pînă azi, cuprinde aproape 1000 de piese; 6. Avem o colecție de peste 2290 de volume și 430 de reviste în limbi străine referitoare la Cehoslovacia sau la alte țări comuniste, sau pe tema drepturilor
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
ceea ce am primit azi; 5. Colecția de cărți și periodice ale exilului străin, slovac, rusesc, ucrainean, polonez, de la 1920 pînă azi, cuprinde aproape 1000 de piese; 6. Avem o colecție de peste 2290 de volume și 430 de reviste în limbi străine referitoare la Cehoslovacia sau la alte țări comuniste, sau pe tema drepturilor omului, inclusiv traduceri din limba cehă; o arhivă de documente privind violarea drepturilor omului în blocul sovietic, petiții, comentarii, scrisori deschise, afișe, fotografii. Ultimele două secțiuni cuprind literatură
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]