40,154 matches
-
că ar trăi câte 300 de români. În Austria trăiesc oficial, după estimările Ambasadei României la Viena, peste 70.000 de români, cifra neoficială fiind de peste 100.000. Cauzele pentru care acești români sunt nevoiți (sau doresc) să trăiască printre străini, departe de țara în care s-au născut, de locurile unde au crescut și s-au educat, de rudele lor rămase acasă, sunt multiple. Unii dintre românii din diaspora au fost forțați să fugă de frica securității, care-i urmărea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93934_a_95226]
-
deoarece vorbim despre Basarabia, iar Basarabia este parte a sufletului nostru. De peste 200 de ani, acest pământ românesc se află în sufletele noastre, dar când ne uităm pe hartă, lucrurile nu sunt în regulă. Basarabia a fost mai mult a străinilor, nu a românilor, proprietarii ei de drept. Traversăm un moment astral. Se pare că planetele s-au aliniat în așa fel încât momentul întoarcerii acasă a Basarabiei a sosit. Ajung 200 de ani de înstrăinare, ba chiar sunt prea mulți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
Noua ProVincia Corvina are deja formată o idee directoare a politicii ei editoriale, manifestându-și în permanență interesul de a promova cultura, literatura și noul, în general, dar și în a stabili cât mai multe contacte cu scriitori români sau străini care trăiesc în afara țării. Noua ProVincia Corvina practică o literatură sans frontières. Este foarte greu, dacă nu chiar imposibil să spui care text este mai interesant sau mai bun, sau să selectezi un articol în favoarea altuia. Semnăturile sunt ilustre, materialele
Revista hunedoreană NOUA PROVINCIA CORVINA [Corola-blog/BlogPost/93968_a_95260]
-
pe care a urmat-o. Conform statisticilor EURES, cei mai mulți români se angajează în străinătate în domenii precum agricultură, industria alimentară, industria hotelieră și construcții. În schimb, absolvenții de studii superioare își găsesc destul de greu un job pe domeniile studiate. Totuși, străinii sunt interesați de domeniile IT și tehnologie, inginerie, arhitectură, management și medicină. Un avantaj în plus constă și în cunoașterea a cel puțin o limbă străină, dar și experiența căpătată în timpul facultății prin participarea la activități educaționale, precum și în stagii
Diploma şi recunoaşterea europeană [Corola-blog/BlogPost/94014_a_95306]
-
care tânguirea „Mioriței” nu-i mai interesează, le reamintim că noi, gazetarii de la „Cuvântul liber”, am luptat și luptăm aici, la Târgu-Mureș, pentru trezirea demnității românești, sătui de mersul în marșarier, dorind ca pământul țării să nu mai fie dat străinului, după ce i-am pus în palmă totul, din 1990 încoace. Amatorilor cedărilor nepermise le reamintim, ca gazetari, că speranța trebuie să fie mereu vie pe brazda visurilor noastre românești! LAZĂR LĂDARIU
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
Pe scurt. Din cei 20.121.641 de locuitori (2011), 16.307.004 s-au declarat ortodocși. La care adăug și pe cei 32.558 creștini pe stil vechi + 870.774 romano-catolici + 150.593 greco-catolici. Scot din demonstrația de față, străinii stabiliți pe plaiuri mioritice: musulmani - 64.337, sârbi - 14.385, evrei - 3.519, armeni - 393 sau pe cei 30.557 de altă religie, care, firesc, au venit cu credința și obiceiurile lor. Eliminăm și pe cei 1.259.739 de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
considerat o personalitate reală pentru societate și în el se investește cu cea mai mare grijă și precauție, iar unitatea de învățământ lucrează cu el și îi oferă atenția cuvenită indiferent de faptul dacă acest copil este originar sau un străin al țării respective. De exemplu, în Olanda cu copilul se lucrează mult la școală, iar pentru acasă i se oferă mai puține teme de efectuat (program: orele 8.45 - 15.30. Pauză de prânz: orele 12.15-13.30). În schimb
Motivația – stimulent educativ pentru ființa umană [Corola-blog/BlogPost/94022_a_95314]
-
bună a acestuia. Am uitat până la urmă complet de el, până când manunscrisul păstrat de prietenii din România a fost scos la iveală..., spunea acum, cu un fel de uimire, dar și cu detașare, de parcă ar fi vorbit totuși, despre un străin. -Nu cred că moartea Mirei te-a împiedicat să-l scrii pe al doilea, i-am spus, atunci, în '97 sau '98. Și nici moartea lui Emil Ivănescu, prietenul genial din România, care s-a sinucis... Nici cariera... Nici mondenitățile
In memoriam Al. Vona – Autorul unei singure cărți by Doina Jalea () [Corola-journal/Imaginative/12333_a_13658]
-
pe-un timp ceva mai scurt. Sunt prizonierul surdei mandragore. Haiku De-atâta asfințit, toamna, marea a ruginit în valuri. Numele Numele a început să nu mă mai cunoască, propriul meu nume. Uneori are rezonanțe străine, uneori îl poartă un străin, iar alteori cineva încearcă să mi-l fure, ca și cum " crede hoțul " ar putea să mă lase despuiat. Dar eu știu de mult povestea cu hainele împăratului. Final Pe mal, bate un pian de inimi, secondat de ochii ce apasă clapele
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/12755_a_14080]
-
s-au îndrăgostit atâția scriitori și, totodată, l-au detestat. Sub pana lor renaște o poveste sublimă și terifiantă. Oare cât am reușit să sugerez din chipurile ei antinomice?"(p.8) Cuvintele de laudă adresate orașului vin mai ales din partea străinilor, poate și pentru că aceștia sunt "doar rareori preocupați să străpungă stratul vizibil al splendorilor". Ei îl numesc Veneția Nordului, Nordicul Versailles, Palmira Nordului, "unul dintre cele mai frumoase orașe ale lumii" și "după Paris, cel mai francez oraș din câte
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
pe care, cel mai adesea, îi prețuiește și îi încurajează, când trece la literatură, Comarnescu nu mai respectă o dreaptă cumpănă a judecății critice, ajungând până la concluzii negativiste. E adevărat îi apreciază pe Titus Popovici de la debutul său cu romanul Străinul și pe Traian Filip, supralicitându-l (îi era bun prieten), dar este insensibil la umorul lui G. Topârceanu; îl credea inferior, ca poet, Otiliei Cazimir. Pe G. Călinescu îl detestă, iar E. Lovinescu n-ar fi fost decât "puritanul și
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
întru râvna și obsesia pentru capitala-puzzle, bucureștologi precum Constantin Bacalbașa, George Potra, Dimitrie Papazoglu, Henri Stahl, G. M. Cantacuzino, N. Iorga, Gheorghe Cretzulescu, Alexandru Popescu, Ion Bulei, precum și o serie de "venetici" pro și contra marelui oraș corcit cu mahalaua (străinii laudă capitala cu o jumătate de gură și o ceartă cu cealaltă jumătate). Dan C. Mihăilescu scrie cu voluptate șugubeață, asumat proustian: mai întâi rememorează casele de odinioară, mobilierul, aranjamentele florale, cluburile, pasiunea pentru velociped (cu povestea amazoanei Mița Biciclista
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
cocioabelor, mitocănia, maidanul, zona calicilor, fauna patibulară, acestea sunt mai cu seamă segmentele investigate de Adrian Majuru. Apoi Bucureștiul libidinal și venal, al cocotelor de toate nuanțele, de la "podăresele" de odinioară la prostituatele de lux de astăzi. Nu sunt uitați străinii și felul în care îi percep ei pe români prin intermediul capitalei lor: românii sunt grobieni și snobi, iar capitala, deși nu este o cloacă, este o mixtură de mizerie orientală și grandoare occidentală. Bucureștiul este un oraș "bolnav", însă, și
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
repetasem, vorbind, de mii de ori, sau îl citisem, nu avea nimic neobișnuit. Și deodată, n-am înțeles nici acum de ce acest cuvînt mi se “releva”, îl “vedeam”, îl “auzeam” pentru prima dată altfel, neobișnuit de proaspăt, de ciudat, de străin parcă de limbajul meu de om. Parcă l-ar fi șoptit, cu gura lui “virginală”, un înger sosit anume pentru asta lîngă urechea și sufletul meu. Și de la acest cuvînt orbitor, nemaiîntîlnit (deși-l întîlnisem pînă atunci de un milion
O rugă sfîșietoare a cuvintelor către Cuvînt! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12976_a_14301]
-
Ioana Postelnicu Într-o zi din vara fierbinte a anului 1930, am pășit pentru întâia oară în capitala țării noastre. Am părăsit orașul de baștină Sibiu și m-am trezit într-un oraș cu totul străin de mine, la brațul tânărului meu soț, proaspăt absolvent al Politehnicii de la Timișoara. Nu știu pe ce străzi am umblat în acele zile ale debutului meu bucureștean. Nu știu nici cum am ajuns, după o călătorie cu autobuzul, într-un
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
-se și cu alte mari exemple, că munca i-a fost ușurată de traducerea literală, bine făcută, de profesorul Valeriu Rusu și colaboratoarele sale, între care doamna Aurelia Rusu, strălucit redactor al fostei Edituri “Minerva”. Astfel, așa numita “probă a străinului” a fost trecută, condiționată și de plăcerea textului plin de idei, tratate cu umor și ironie de un scriitor novator în literatura poporului român, modern prin metalimbaj, deloc uzat de trecerea timpului. Un ultim argument de reținut, care motivează înalt-intelectual
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
Occident.” „Tragismul” istoriei și culturii române influențează decisiv imaginea intelectualului român, care, de prea multe ori, trebuie să aleagă între a rămâne în țară, îndurând lipsuri materiale și îngrădiri culturale inerente, și „a se salva” în Occident, acceptând statutul de străin și toate consecințele ce decurg de aici. Este o dramă nu doar uimitor de veche, dar și uimitor de actuală. Imaginea intelectualului român variază, din timpuri uitate și până acum, între două extreme: idealistul sărac, atașat de oameni și de
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
din ziarul de a doua zi, prin care se arată că „publicul a primit reprezentațiunile cu simțăminte deosebite. E natural; ni s-a dat să auzim limba japoneză pentru prima oară și persoanele actorilor, precum și jocul lor au avut ceva străin”. Îndeamnă totuși ca „publicul doritor de scene exotice să cerceteze reprezentațiunea”. După cel de-al doilea spectacol, ziarul publică o lungă dare de seamă, mai bine zis un comentariu pe marginea celor ce brașovenii au avut de văzut timp de
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
necunoscute referitoare la „diaconia” lui Creangă și la romanul său de dragoste cu călugărița Evghenia Costache. Teodor Vârgolici știe să vadă esențialul unor asemenea studii, care îmbogățesc banca de date a literaturii române și care uneori vin și din partea unor străini ca R. Kunisch și mai ales Helmuth Frisch, autorul unui important volum Sursele germane ale creației eminesciene, unde se identifică textele, de obicei fragmentare din presa austriacă și germană, transcrise de Eminescu. Aceasta permite cunoașterea în multe cazuri a modelelor
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
scurt și adunat cuminte într-o coadă minusculă. Fruntea înaltă, gura bine conturată, șolduri înguste, picioare lungi suite pe tocuri înalte. Și rochiile, fustele, taioarele, bluzele, fularele și lenjeria Lisei acoperindu-i trupul a cărui aromă îmi era necunoscută. 2. Străinii au început să năvălească în țară a doua zi după revoluție. Mesie cu o mie de capete așteptată cincizeci de ani și la picioarele căreia, prosternați, cei mai mulți dintre români lăsaseră să curgă lacrimi de bucurie și de speranță: afaceriști veniți
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
până la ora oficială de închidere. Și-a împins cu un bobârnac șapca de piele pe spate, și-a mai înfășurat o dată în jrul gâtului fularul scămoșat și și-a fixat fatalist palmele încrucișate: că, dacă n-ar fi fost vizitele străinilor, care nu conteneau să năvălească în capitală, și care-i mobilizau cât de cât pe doamnele și pe domnii cercetători, el ar fi putut spune fără rușine că ținea Institutul în mâinile lui înghețate. Cu privirea pierdută pe zidul din
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
colo. Și totuși mi se pare că unele dintre highlights ale acestui volum se găsesc într-al treilea ciclu (Fără trepte), ca de pildă Copilărie în creștere: O copilărie în creștere - nucleu/ Se desenează-n ea căi/ pe care pornesc străini/ și se întorc prieteni. (pag. 78). Legătura între acest ciclu și celelalte două e suficient de obscură: primul, În cercul amenzii suferă de maladia redundanței: îl citești și perspectiva de a mai auzi cuvântul "taxatoare" te înspăimântă; al doilea, Calea
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
mă vestea ghebosul la cîntatul cocosului, ca Haidoș ți-e bărbat legiuit și zeu cu picioare de foc! Doar trupul său de smead stăpîn să îl atingi pînă și-n vis! Blestem pe capul tău de vei pofti vreodată vreun străin, strigă către mine, amarnic, ghebosul, săgetîndu-l cu vorbele-i pe nevăzutul dulf Korin. Însă Baubo-i pritoci cursurile și-l potopi atunci cu mascări femeiești învățate de la fumătoarele de opiu: Kerane, cîine cu dinți strepeziți, ghebos cu coaste îndoite, amar de
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
se duc niște bani aiurea când s-ar putea face ceva realmente eficient și, poate, de real ecou. Am citit însă cu interes postfața semnată de Nathaniel Smith, curios fiind să văd cum este perceput Ioan Es. Pop de un străin. Textul critic este, în general, corect și aplicat. Un singur lucru cred că este discutabil și, din câte știu, nimeni nu l-a abordat prea explicit. Cât politic ascund, până la urmă, poemele lui Ioan Es. Pop? Traducătorul american vorbește despre
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
urmă să se afle că are strînse relații cu un anume Max Obler, director al Casei de filme germane «Avia-Film» și unul din cei mai primejdioși agenți ai Gestapoului. Sorana Gurian avea relații întinse. Relații cu oameni politici, cu diplomați străini, gazetari veniți din toate colțurile lumii și cu indiferent care ministru se plimba pe la indiferent care minister. Avea, cum s-ar zice, iarba fiarelor. Sorana Gurian, epava care, în 1937, murea de foame, de frig, de singurătate, devenise dintr-odată
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]