7,303 matches
-
superb moment de treziri terestre; vrem să ne inunde prin simțiri triumful acestor prefaceri ce deschid ferestre. Și astăzi ne răsfrângem în împlinire, ne regăsim solemni - timpi victorioși - spre viitor, viața, călătorește-n devenire și pulsează-n noi, sânge de strămoși. Ne risipim în lume într-o clară iubire, tot intuim patriei un glorios avânt; descoperim atenți, adâncuri, rostuire, în Țara mea de glorii cu destinul sfânt. Și ritmul înfloririi răzvrătit de cuget freamătă de dor, vibrând adânc în oră; din
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
iubește pământulîn superb moment de treziri terestre;vrem să ne inunde prin simțiri triumfulacestor prefaceri ce deschid ferestre.Și astăzi ne răsfrângem în împlinire,ne regăsim solemni - timpi victorioși -spre viitor, viața, călătorește-n devenireși pulsează-n noi, sânge de strămoși. Ne risipim în lume într-o clară iubire,tot intuim patriei un glorios avânt;descoperim atenți, adâncuri, rostuire,în Țara mea de glorii cu destinul sfânt.Și ritmul înfloririi răzvrătit de cugetfreamătă de dor, vibrând adânc în oră;din noi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
avut ca fiica mea să aibă urmaș din neamul poporului peste care am domnit și căruia i-am fost credincios. Doresc ca neam din neamul nostru să-și aducă aminte că am fost principele acestor ținuturi, lăsate spre moștenire de strămoșii noștri, dacii, și vom continua să le păzim și de dincolo de moarte! - Dragul meu, să lăsăm aducerile-aminte și să sărbătorim evenimentul! Să afle întregul neam vampiric din lume că în Carpați s-a născut urmașul nostru! - zise cu blândețe Contesa
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421825040.html [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
pentru români chezășia neamului, ardoarea cu care părinții își binecuvântau, de fiecare dată, la marile sărbătorii, copiii spre împlinire. Masa de sărbători a legat pururea familia și a fost binecuvântată de Dumnezeu, precum Cina cea de taină. Se spune că strămoșii noștri daci se nășteau cu privirea îndreptată spre înaltul cerului, pentru a lua cunoștință, încă din prima clipă a vieții, că acolo, Sus, sălășluia puterea divină care îi veghea, mustrându-i cu secete sau cu boli, când uitau uneori de
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
cu toții mîndri că un român reușea să imagineze și să construiască împreună cu mica sa echipă adevărate minuni ale tehnicii. Puțini dintre noi știau că în pieptul său bătea cu putere o inimă dacoromână, iubea cu ardoare cultura, istoria și civilizația strămoșilor, patria română, considerîndu-se un demn urmaș al dacilor. Astfel se întâmplă că la unele acțiuni ale Academiei DacoRomâne marele inginer a dovedit, în ciuda persecuțiilor, ironiilor și chiar a unor pedepse nedrepte din partea autorităților, să vibreze la cultura zamolsiană, la spiritualitatea
IN MEMORIAM – IUSTIN CAPRĂ de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/fundatia_academica_dacoromana_1422229612.html [Corola-blog/BlogPost/376343_a_377672]
-
oftat neputincios. Adesea ies în curte și privesc lunca parcelată care se pierde până spre haturile Dunării până la care nu sunt mai mult de șapte, opt chilometri. Se apleacă oamenii pe sapă, lucrând pământul la fel cum făceau părinții și strămoșii, de parcă timpul ar fi rămas pe loc. Porumb, legume, zarzavaturi peste care mută șuvița izvorului cu apa binefăcătoare, trimisă special de Domnul să le ușureze truda și, să le sporească rodnicia. Pământul în care s-a scurs toată vlaga vieții
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari.html [Corola-blog/BlogPost/350853_a_352182]
-
ispitei sub nici-o formă, dar lumea a continuat în păcat. Dumnezeu i-a iertat dar nu în totalitate. I-a lăsat în continuare să se nască, să se înmulțească, dar i-a pus la noi și numeroase încercări. Au apărut strămoșii strămoșiilor, părinții, mereu și mereu alții pe pământ. A apărut familia - noțiune nouă, cu importanță - greutate și ea la rândul ei cu mari diferențieri, bărbatul cu funcțiile lui distincte, mărirea și decăderea lui, apoi iar mărirea lui de-a-lungul timpurilor - considerat
ADAM ŞI EVA LUI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_aberman_1404817996.html [Corola-blog/BlogPost/349181_a_350510]
-
corupt, la regasirea de sine. Trupa a mai cântat și la la alte festivaluri precum: Stufstock, Manifest, Peninsula,Coke Live. WARCHANT: WarChant este o formație de Folk/Păgân Melodic Death Metal din Timișoara. Versurile acoperă subiecte precum faptele și cultură strămoșilor românilor - dacii, dar și cântece despre români, de-a lungul istoriei. Piesă de debut a fost intitulată "Graiul Oștirii". Toate aceste nume anunțate sunt așteptate să electrizeze atmosferă în iunie la OST FEST! Prețul biletelor este situat între 90 lei
10 trupe noi la OST FEST 2012 by http://www.zilesinopti.ro/articole/2488/10-trupe-noi-la-ost-fest-2012 [Corola-blog/BlogPost/99453_a_100745]
-
stele... Mândrie de neam La noi se nasc copii frumoși, Cum nu-s în altă țară: Români la chip și curajoși, Cu voce de vioară. Viteji, la muncă lăcomoși, În câmp, livezi și pe la stâni, La braț cu hărnicia din strămoși E neamul de basarabeni-români. Mândria Visez acele lanuri unduioase, Combinele ce treierau în vale Boabe de aur pline și frumoase, Tractoarele arând mi-apar în cale... ***** ...Eu simt și azi mirosul țărânii, Și dansul spicelor în noapte. Mă-mbată gustul
DURERE ... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1475954146.html [Corola-blog/BlogPost/340498_a_341827]
-
colaci și mere ies la prag Bunici, colinda ca să le-o asculte, Pe- obraji se scurg iar lacrime de dor... Ei plâng ușor și nu vorbesc prea multe... Căci au rămas în sat să privegheze, Ca doina și colindul din strămoși, Să nu se risipească-n zări străine, Cum risipitu-s-au în zări fiii frumoși... Și-i vezi pe prispe cum tăcut ascultă, Un lerui-ler cântat de-un prunc duios, Iar gândul și durerea iar îi poartă, Spre fiul ce-a plecat
COLIND ÎN SAT de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1482184285.html [Corola-blog/BlogPost/374335_a_375664]
-
aceeași dorința de a fi iubiți, de a fi înțeleși, de a fi susținuți, și păstrăm în noi aceeași nevoie de identitate, de apartenență. Sunt unele persoane care au nume de familie cu o rezonanță nu tocmai sonoră, moștenită din strămoși, dar de dragul apartenenței de neam, nu-și schimbă numele, din contra, se străduiesc să-i dea frumusețe prin fapte onorabile și prin cinstirea cu care îl poartă. Acum, când eu am mai mulți ani decât a avut tata când a
Elena Buica: DE ZIUA TATĂLUI (17 iunie) by http://revistaderecenzii.ro/elena-buica-de-ziua-tatalui-17-iunie/ [Corola-blog/BlogPost/339363_a_340692]
-
o măreție a staturii care amintea de haiducul de prin părțile noastre, Toma Alimoș și cu un loc de frunte în colectivitatea sătească, tata, ca și ceilalți cinci frați ai săi, ar fi putut să meargă pe linia trasată din strămoși, să se așeze în tiparele de viață gata pregătite prin obiceiuri și tradiții. În comuna noastră, școala, cultura, nu prinseseră rădăcini pe vremea aceea. Pământul, hărnicia, voinicia, istețimea erau la mare preț, ele te impuneau în fața sătenilor și tata le
Elena Buica: DE ZIUA TATĂLUI (17 iunie) by http://revistaderecenzii.ro/elena-buica-de-ziua-tatalui-17-iunie/ [Corola-blog/BlogPost/339363_a_340692]
-
ci la dragostea pro¬fun¬dă, durabilă, pe care se construiește ființa interioară, acea dragoste care încuibă duioșie, respect, admirație, sentimentul datoriei. În ceea ce privește romanele de până acum, acea dragoste adâncă și nemăr¬gi¬nită o reprezintă pentru prozator neamul Roșienilor, strămoșii bo¬ieri din care se trăgea mama sa, Ecaterina. La braț cu Andromeda este un tribut pe care domnul Țene îl închină celui pe care îl consideră ma¬gistrul său pe tărâm literar, Gib I. Mihăescu. Drăgășenean ca și marele
AL FLORIN ȚENE ȘI CEL MAI RECENT ROMAN AL SĂU, ÎNCHINAT LUI GIB I. MIHĂESCU, LA BRAȚ CU ANDROMEDA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1455690626.html [Corola-blog/BlogPost/379431_a_380760]
-
amintirea faptei lui. Cu cât suntem mai români, cu atât ne e mai drag chipul Viteazului, ctitor veșnic al țării de azi, prințul unității naționale. Viața lui e una din cele mai impresionante din câte s-au desfășurat pe pământul strămoșilor. A cunoscut din plin și bucuriile și durerile vieții; a cunoscut dulceața biruinței și amărăciunea înfrângerii; a stăpânit cât niciunul dintre voievozii noștri, pentru ca într-o clipă să piardă totul; a văzut pe cei trufași, închinându-se și a căzut
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
Herșcovici) Doamne Dumnezeule Atotputernic, Ție îți mulțumim, Că prin minunile ce ne-ai făcut, trăim. Și fiindcă ne aduseși mântuire Și fericire, Îți mulțumim pentru faptele Tale vitejești Și pentru ale Tale războaie supraomenești, Pe care le-ai purtat pentru strămoșii noștri la această dată, Aducându-le lor salvarea toată. În zilele lui Matityahu fiul lui Iohanan, Mare Preot, Hașmoneu Și ale fiilor lui, ce apoi întemeiat-au statul Macabeu, Atunci când regele elen domnea peste Israel Și voia să-i facă
SARBĂTOAREA DE HANUCA – ÎNTRE ISTORIE ŞI LEGENDĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1483175035.html [Corola-blog/BlogPost/368767_a_370096]
-
o-nchinăciune, ințelept grăiește: că-i un ,, grai tămâiat'', o ,, cătuie de petale''. Mult e dulce și frumoasă/ Limba ce-o vorbim Altă limba-armonioasă / Că ea nu găsim'' de Gheorghe Sion, și chiar ne da povață: ,,Limba, țara, vorbe sfinte / La strămoși erau; Vorbiți, scrieți românește , / Pentru Dumnezeu!'' George Coșbuc, propune limba ,, lege românească'' iar pe ,,limba doinelor de aur'' , Grigore Vieru, spune că doar ,,În limba ta'''' ,,Ți-e dor de mama / Și vinul e mai vin, Iar când nu poți
MAREA LIMBA ROMÂNĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1472625644.html [Corola-blog/BlogPost/375539_a_376868]
-
încerc Perfecțiunea tainică. Fecund e spiritul. - Ești mereu Triunghiul Sublim Mă arcuiesc în juru-ți și-ți cer O Deltă de Lumină, un imn. Sunt înger. Jumătate pământ, jumătate cer. - Sunt pentru orice suflare Dionysos, purificat homeric, Șarpe - medic și ghicitoare, Strămoș mitic , logosul himeric. Referință Bibliografică: DIALOG CU TIMPUL / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 417, Anul II, 21 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DIALOG CU TIMPUL de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dialog_cu_timpul_elisabeta_iosif_1329850758.html [Corola-blog/BlogPost/346791_a_348120]
-
plagiator, românul nu-i mincinos, românul nu-i șarlatan. O fi Ponta român? Căutați vă rog influențele sângelui părintesc cum a-ți făcut la domnul Claus Werner. Poate Doamna Senator Firea să poată găsi că vrea „prea mulți copii”, că strămoșul X a păscut oile prin Basarabia sau măcar a fluierat în biserică. Totul este posibil dacă vrea. Și a vrut. Nu cumva este Ponta creștin de rit vechi și sărbătorește Crăciunul de Paște? Românu-i prost de bun. Înghite orice. Chiar
AŞA-I ROMÂNUL! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431764781.html [Corola-blog/BlogPost/341586_a_342915]
-
grav afectați de igrasie și din această cauză slujbele religioase se oficiază în capelă. Acesta este lăcașul în care am primit taina Sfântului Botez și binecuvântarea divină, în care mi-au fost creștinați, cununați și binecuvântați pentru înmormântare moșii și strămoșii, în care participam cu uimire și încântare la slujbele religioase. Din curtea casei părintești auzeam adeseori glasul preotului în timpul slujbelor și al clopotelor care trăgeau fie a moarte, fie a sărbătoare și bocetul vreunei femei în cimitir. Nu voi uita
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1470645762.html [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
-i sfânt! Frica voastră de război, sunt doar flăcărate minciuni, voi războiul îl purtați în suflet, căci sunteți nebuni! Aduceți ploi negre și suspine peste morminte, doriți să ne stingeți vieți, să vă ținem veșnic minte! Ne-am uitat rănile strămoșilor, devenim nimic, Ne-aplaudă și prostii, ati făcut din lume un circ! Ne legăm la ochi, tăcem, privind spre bunul Dumnezeu, EL gândește: Voi ați uitat demult, ce v-am mai spus EU..! Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Vor suna
VOR SUNA CLOPOTELE... 13. NOIEMBRIE 2015 IN PARIS de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1448609538.html [Corola-blog/BlogPost/383111_a_384440]
-
R, de la numele lui Conect-R, că și ăsta e tot țigan. A zis-o el. Țiganii kashtale nu au identitate, au furat-o de la romi Kashtaleii sunt DOAR acei țigani rudari care nu au știut limba romani niciodată. De ce? Pentru că strămoșii lor nu au fost romi. Restul țiganilor care nu sunt rudari și nu știu țigănește nu merită numele de kashtale, că ar putea fi halții, nu rudari. Kasht în limbile hindi și romani înseamnă lemn, și desemnează meseria lor de
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
că ar putea fi halții, nu rudari. Kasht în limbile hindi și romani înseamnă lemn, și desemnează meseria lor de lemnari pe care o practicau împreună cu cea de băieși/rudari sau mineri aurari. Evident că există și țigani ai căror strămoși au vorbit limba romani. Dar în lipsa supremei dovezi (limba romani), nici aceștia nu mai sunt romi pt. că strămoșii lor au optat pentru o românizare completă. ÎN ȚĂRILE ROMÂNE AU FOST ÎN STAREA SOCIALĂ A ȚIGĂNIEI MULTE ETNII DIFERITE PROVENITE
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
de lemnari pe care o practicau împreună cu cea de băieși/rudari sau mineri aurari. Evident că există și țigani ai căror strămoși au vorbit limba romani. Dar în lipsa supremei dovezi (limba romani), nici aceștia nu mai sunt romi pt. că strămoșii lor au optat pentru o românizare completă. ÎN ȚĂRILE ROMÂNE AU FOST ÎN STAREA SOCIALĂ A ȚIGĂNIEI MULTE ETNII DIFERITE PROVENITE DIN DIVERSE ZONE ALE GLOBULUI. Pentru europeni, cuvântul zigeuner, gypsy, singan însemna în primul rând un nomad. Dar în
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
celei de-a patra zile. A patra zi el era deja țigan. CÂTE CATEGORII DE ȚIGANI/GYPSIES EXISTĂ ACUM ÎN LUME? Din India au plecat începând cu anul 166 î.e.n multe triburi. Astfel, eu am avansat ipoteza că strămoșii Lom-ilor din Armenia, sunt de fapt prima colonie hindusă stabilită în Armenia acum 2166 de ani http://confluente.ro/marian nutu carpaci 1464724603.html ). Ipoteza mea nu poate trece neobservată pt. că nimeni nu știe când au venit strămoșii Lomilor în Armenia
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
avansat ipoteza că strămoșii Lom-ilor din Armenia, sunt de fapt prima colonie hindusă stabilită în Armenia acum 2166 de ani http://confluente.ro/marian nutu carpaci 1464724603.html ). Ipoteza mea nu poate trece neobservată pt. că nimeni nu știe când au venit strămoșii Lomilor în Armenia. Mulți cercetători, începând cu englezul Sampson în anii 20, au mers pe ipoteza eronată a împărțirii grupului original indian Dom în două după o prealabilă staționare în Armenia. Lomii au rămas în Armenia, iar Romii au plecat
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1475249288.html [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]