7,161 matches
-
claseze manuscrisele poetului. Atunci apare ideea alcătuirii unei ediții critice a operei eminesciene. În 1908 Ion Scurtu editează poeziile poetului (după ce în 1904, într-o epocă naționalistă dominată de sămănătorism, a editat segmente din publicistică eminesciană, pentru a avea un strămoș de frunte în ale naționalismului). Sumarul înscria 100 de poezii, toate, anunțate, ca respectînd forma lor manuscrisă. Evident, în prefață, se lua distanță față de toate edițiile precedente, pretinzînd, pentru sine, calitatea de ediție critică (și nu era!), adoptîndu-se, drept criteriu
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
lui Ionescu și căreia, de atunci, Academia și celelalte instituții îi zic Madam Limba română... Gazetarul român mai de soi, de pe timpuri, când voia să se lepede de câte o înșiruire plictisitoare de,... pardon, cioflingari, zicea nu ecțetera, - zicea ca strămoșii noștri, oratorii romani,...ejusdem farinae. Chestia cu făina, de care pomeneam adineauri. în legătură cu coca jurnaliștilor răsuciți, bătuți pe-o parte și alta, forma să iasă corect, ori împletiți în franzele de lux puse numaidecât la cuptior. Vedere caragialiană. Fiindcă veni
Caragiale publicist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11886_a_13211]
-
felul ploii care udă zidurile/ și le dă alte forme și culori/ mai mult eu singur decît alții/ așteptînd și dînd telefoane/ într-o veșnică trădare a sufletului invincibil totuși/ oprești picătura de apă cu/ degetul/ așa cum făceau desigur și strămoșii tăi" (Despre mine însumi așa cum voi fi după ce voi scrie rîndurile de mai jos). Scutite de redundanță, de parada aparențelor, lucrurile reprezintă o garanție a existenței autentice și, subsecvent, o consolare a alterărilor pe care aceasta e nevoită a le
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
pentru a sublinia unitatea ansamblului), creează, pe baza alternanței și osmozei de imagini plastice, evocări și reflecții, un univers poetic care se articulează și capătă sens pe "spirala timpului", unde se reunesc un "odinioară" mitic al originilor, un "ieri" al strămoșilor, un "astăzi" deziluzionant și un viitor previzibil, al eului emitent, într-un mod care permite transgresiuni temporale (lunecări, suprapuneri, alternări), cuprinderea eternității și a intemporalității. În volumele de poeme, Julio Llamazares inaugura un univers liric și un ton poetic ale
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
Basarabia - Mâna stângă a României, cea e lângă inimă, pe care un imperiu, lacom și criminal a amputat-o, a ciopârțit-o plină de bubele neamului său. Basarabia - durerea adâncă a țării, nu a cotropitorilor nemiloși, Basarabia - cimitirul în care strămoșii se zvârcolesc și blestemă. Osânda Nu izgonirea din rai a fost pedeapsa cea mai grea pe care Creatorul le-a dat-o oamenilor. Pământul întreg era un rai plin de viață binecuvântată. Osânda cea mai mare și mai cumplită de
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
jurnaliști patrioți, cuprinzând evocări din cel de-al doilea război mondial, interviuri, convorbiri cu eroul ș.a. . În final, Șt. Jurja consemnează povestea înălțării unei troițe în Valea Cotești pe o groapă de gunoi, unde a fost o fântână ridicată de strămoși, „drept recunoștință pentru păstrarea ființei naționale a poporului român”. Un mesaj mustrător (aș zice eu) pentru generațiile actuale, un îndemn la trezirea conștiinței românilor, care au transformat în ruine și gropi de gunoi realizările strămoșilor, prin delăsare, nepricepere și, de
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
fost o fântână ridicată de strămoși, „drept recunoștință pentru păstrarea ființei naționale a poporului român”. Un mesaj mustrător (aș zice eu) pentru generațiile actuale, un îndemn la trezirea conștiinței românilor, care au transformat în ruine și gropi de gunoi realizările strămoșilor, prin delăsare, nepricepere și, de multe ori, trădare. De aceea vă îndemn, dragi români, citiți aceste cărți ale căpitanului-erou Ștefan Jurja! Citiți și vă cutremurați! Năstase MARIN Galați, 2 martie 2015 Referință Bibliografică: Între TRĂDARE și PATRIOTISM / Năstase Marin : Confluențe
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
manualul de impresionat fete de pension. Nu-ți zice că “vine Madonna”, îți zice că “diva, steaua, regina, prințesa, Dumnezeea... va păși... va pune pasul ei sfânt, unic și de neprețuit, pe pământ românesc... pe glia noastră, înroșită de sângele strămoșilor, sânge cu care, iată, stimați telespectatori, în câteva minute, se va mai scrie încă o pagină de istorie”. Cum naiba să reziști la așa ceva? Păi, dacă ești mai slab de inimă, nu dai și tu colțul, de emoție c-a
Gata! Au venit ţânţarii cu West Nile în trompe. Iar murim. by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20100_a_21425]
-
mai însemnată personalitate a literaturii române din Moldova secolului al 17-lea. Opera lui cuprinde, pe lângă poemul de meditație filosofică „Viața lumii“, lucrările istorice „Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace“ și „De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor“, o lucrare de referință în istoriografia română. A scris și două cronici în limba polonă - „Cronica țărilor Moldovei și Munteniei“ și „Istoria în versuri polone despre Moldova și Țara Românească“. Vincent van Gogh Cu 150 de ani în urmă
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]
-
lui surprinzătoare, și anume că civilizația din nordul Dunării ar fi mai veche decât cea a Egiptului antic, iar la construcția piramidelor ar fi participat lucrători geto-daci care au avut drept model formele piramidale ale Cea hlăului, Muntele Sfânt al strămoșilor noștri. Același om de știință german susține în lucrarea respectivă - nu ni se spune titlul - că aurul găsit în piramide provine, conform analizelor de laborator, din munții Apuseni. În afară de mulțimea informațiilor pertinente, care abundă, descoperim în carte sensibile și delicate
TIERRA DEL FUEGO FIN DEL MUNDO. In: Editura Destine Literare by Livia Nemțeanu-Chiriacescu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_381]
-
un palmac = 4 degete; un palmac: 0,075 m - Egipt; 0,077 m - Grecia: 0,073 m - Roma). Pe teritoriul Daciei, înainte de cucerirea romană, un deget era egal cu 0,0145 m, un palmac - 0,058 m. Să fi fost strămoșii noștri dacii puțin mai scunzi? (Sursa: „Unități de măsură folosite pe teritoriul Daciei“, 1966, autor: N. Ilioiu).
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
Jan Cornelius Mama are 92 de ani și trăiește de aproape 25 de ani în Saxonia Inferioară, la țară. S-a stabilit imediat după revoluție în Germania, țară din care strămoșii ei, la rândul lor, emigraseră de peste două sute de ani în România. În România, mama rămăsese demult singură, căci toate neamurile și toți apropiații ei ori muriseră, ori emigraseră între timp. La vârsta ei, mama se ține încă binișor pe picioare
Despre mama by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2660_a_3985]
-
Dumnezeu?! Dumnezeu nu cumințește pe nimeni. El face oameni cuminți dintru început. Omul, însă, nu vrea așa. E dezolant, dar autentic. Încă din pruncie refuzăm cumințenia. Pare a fi neînfrântă pildă și moștenire adamică. Cunoaștem, desigur, cu toții pozna inițială a strămoșului nostru. A fost o necumințenie. Nu? Cea mai mare și mai păguboasă. Ei, și? De atunci încoace o tot ținem dintr-o necumințenie într-alta". În interviul acordat Danei Grecu și publicat pe ExpresMagazin.ro, Cornel Ciomâzgă a vorbit și
Dana Grecu, INTERVIU: Pentru mine a fost o LECȚIE de viață! by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/26619_a_27944]
-
pe dușmani. Cuțitul, piatra și lemnul constituie elementele de bază din care se construiește printrun efort incantatoriu, șamanic, poezia sa. Sunt elemente durabile ce au menirea să ducă mesajul poetic dincolo de „mode și de timp”, spre Olimpul înconjurat de umbrele strămoșilor risipite în frunze, în iarbă, în ape și văi. Din când în când, în peisaj apare și un al patrulea element, fierul, simbolul veacului în care trăim, dar și aurul, amestecat cu bronzul: „Prejudecata că picăturile de ploaie se aud
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
ales după refuzul tău, de a ne însoți și după încă ceva pe care nu în drăznesc a-ți spune: Dar spune. Și dacă leacul durerii mele ar sta în puterea ta, să mă vindeci ai face-o? Pe sufletul strămoșilor mei, ți-o jur că nu am dorință mai mare decât să te ajut, iubite Perigeu. Acestuia îi sticliră ochii de șiretenie adăugând: Află scumpe Lucullus că în seara aceasta, în casa asta, m-am îndrăgostit. E iarăși vreo aventură
PĂMÂNT VIOLAT. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
16 ani, compune o minuantă pastișa după Charels d’Orléans, sub forma unei scrisori în care prințulpoet îi cere lui Ludovic al XI-lea clementa pentru poetul-vagabond, text de autentică afinitate electiva, de intuiție a propriei evoluții pe linia marelui strămoș al poeților blestemați; de asemenea Paul Valéry, sau exegeți de seamă ai operei lui Villon, André Thérive, Jean-Marc Bernard, Pierre Champion, Italo Siciliano. Din bibliografia ediției, se cuvine semnalată în mod special lista corespunzătoare argoului românesc, actualizată pînă în 2004
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
suntem datori cu o moarte”. Rumâ nul, adică daco-getul de azi, își vede de treabă între cele două infinituri, adică „își trăiește viața”, mai întâi de toate instinctual, inerțial adică, după datinile și obiceiurile tradiționale, după cum „a apucat din moși strămoși”, pentru care unii înțelepți de-ai noștri zic și azi: „suntem datori cu o moarte, dar mult mai datori suntem cu o viață!” Această inevitabilitate magnifică dă omului toate trăirile, toate stările care numai omului îi sunt hărăzite, fiindcă numai
Puterea de a fi fiind. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
trebuie răspândită opera sa. Ce înseamnă toate acestea, într-un sens foarte îndepărtat? Că, în tema comună de mai sus, soluția lui Lullus e printre cele mai apropiate de sensul modern al culturii: transpunând tema creștină a propovăduirii într-un strămoș mai apropiat de formula modernă a adevărului care se validează prin răspândirea sa progresivă, Lullus subscrie, printre primii, noului Dumnezeu al modernilor, unde ceea ce este depinde intim de ceea ce se comunică ordonat.
Dumnezeu se comunică ordonat by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2763_a_4088]
-
la țărâna lumii. 440. Nu te ascunde de teamă dacă vei dori să o învingi. 441. Iubește-ți teama ca să fii fericit. 442. Ar mai fi la fel de frumos Pământul fără de nori? 443. Nu există om neînsemnat. Fiecare are proprii săi strămoși care se reduc la același strămoș comun. 444. Forța unui om trebuie să stea în primul rând în strămoșii săi. 445. Iubirea strămoșilor tăi este Lumina Divină a sufletului tău. 446. Câte suflete nu au trăit mari iubiri, câte nu
Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/85_a_451]
-
ascunde de teamă dacă vei dori să o învingi. 441. Iubește-ți teama ca să fii fericit. 442. Ar mai fi la fel de frumos Pământul fără de nori? 443. Nu există om neînsemnat. Fiecare are proprii săi strămoși care se reduc la același strămoș comun. 444. Forța unui om trebuie să stea în primul rând în strămoșii săi. 445. Iubirea strămoșilor tăi este Lumina Divină a sufletului tău. 446. Câte suflete nu au trăit mari iubiri, câte nu au trecut prin viață pentru ca tu
Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/85_a_451]
-
ca să fii fericit. 442. Ar mai fi la fel de frumos Pământul fără de nori? 443. Nu există om neînsemnat. Fiecare are proprii săi strămoși care se reduc la același strămoș comun. 444. Forța unui om trebuie să stea în primul rând în strămoșii săi. 445. Iubirea strămoșilor tăi este Lumina Divină a sufletului tău. 446. Câte suflete nu au trăit mari iubiri, câte nu au trecut prin viață pentru ca tu să exiști astăzi? Mai poți fi un oarecare neînsemnat? 447. Culorile curcubeului sunt
Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/85_a_451]
-
Ar mai fi la fel de frumos Pământul fără de nori? 443. Nu există om neînsemnat. Fiecare are proprii săi strămoși care se reduc la același strămoș comun. 444. Forța unui om trebuie să stea în primul rând în strămoșii săi. 445. Iubirea strămoșilor tăi este Lumina Divină a sufletului tău. 446. Câte suflete nu au trăit mari iubiri, câte nu au trecut prin viață pentru ca tu să exiști astăzi? Mai poți fi un oarecare neînsemnat? 447. Culorile curcubeului sunt mai aprinse pentru cel
Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/85_a_451]
-
târguri, bazare sau orașele de pe graniță. Sunt oameni care nu sunt nici locuitori ai satelor și nici locuitori ai orașelor, dar care încearcă să fie în același timp și una și alta. Evident își doresc să trăiască mai bine decât strămoșii lor, să aibă și gaze și apă curentă și antenă parabolică, dar, pe de altă parte, sunt oameni care vor să-și păstreze cel puțin o parte din tradițiile pe care le-au moștenit. Ideea de țăran nu este una
Virgil Nițulescu, directorul MTR: Televiziunea transmite mesaje distorsionate asupra tradițiilor culturale () [Corola-journal/Journalistic/22689_a_24014]
-
de o pagină din Enigma Otiliei de G. Călinescu: „s-a culcat în podul plin cu fân și lucernă, proaspăt cosite și adunate pentru iarnă. Mirosul, senzația de confort și acel ceva care te apropie de generații și generații de strămoși, de naturalul și arheul românesc, un ceva ce nu se poate compara cu nimic, un fluid și o legătură tainică de care Amoraș era legănat și adormit în timp ce încerca să descifreze formațiunile de stele căzătoare, luceafărul de seară și Calea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92550_a_93842]
-
Și plângem jalnic chinul tău amar, / Când știm că frații cei ramași în tine / Sunt torturați de un popor barbar. // Te vom lua că tu ești doar al nostru, / Lăsat pe veci de daci și de romani, / Dar moștenit de la strămoșii noștri / Și nimănui nu te-om lăsa în dar. // Vom trece iar pe vechea frontieră, / Dreptatea noastră e stăpână-acum, / Prin vijelii și foc de mitralieră, / Armata noastră își va face drum. // Credință în Domnul și mereu - nainte, / Să cucerim ce-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]