4,708 matches
-
necesară înconjurului lumii cu soția, zicea. Pensia astfel suplimentată, mergea la facturi și mâncare ca și cea a soției. Lucra permanent de la 10 p.m. la 10 a.m. I se dusese măreția de odinioară, coborâse printre mărunței conform unei politici comportamentale străvechi - Fă-te frate cu dracul până treci puntea! Îi plăcea, nu-i plăcea?! Se pare că nu, după cum o hărțuia pe Lixandra, nemăruntă, neghiorlancă, dar din ce în ce mai nesupusă după 60 de ani și, culmea, mereu călătorită de la domiciliul conjugal... -Auzi Geluțo
SENECA PREGĂTEŞTE CEVA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380149_a_381478]
-
anul 1984 a fost arestat și bătut crunt pentru că a refuzat să devină turnător. A murit la 14 noiembrie 1990 și a fost înmormântat la Mănăstirea Cernica. Religia - centru al vieții satului românesc: Ernest Bernea și spiritualitatea românească “Spiritualitatea locală străveche s-a adaptat formelor și sensului vieții religioase reprezentate de biserică, fără să renunțe la conținutul și valorile sale, iar biserica oficială s-a adaptat la condițiile și sensul tradiției locale, fără să renunțe la ceea ce îi era esențial” (Ernest
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
În sat, lucrurile sunt vii; faptele au o stare și un rost propriu, într-un întreg organic. Cu deosebire în câmpul religiei și magiei, această afirmație este întemeiată... Există în viața spirituală a satului o seamă de fapte de o străveche origine locală, care, deși sunt în afara bisericii, nu sunt mai puțin religioase: e vorba de acele fapte pe care mintea cercetătorului le situează între religie și magie... religia și magia apar și funcționează împreună în viața satului, pentru că au aceeași
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
acționat pentru a modela în spirit creștin pe credincioși, fără însă a le violenta formele de viață religioasă (practicile și obiceiurile tradiționale): “În viața religioasă a satului românesc, oficialul și popularul sunt adânc întrepătrunse, uneori până la închegarea organică. Spiritualitatea locală străveche s-a adaptat formelor și sensului vieții religioase reprezentate de biserică, fără să renunțe la conținutul și valorile sale, iar biserica oficială s-a adaptat la condițiile și sensul tradiției locale, fără să renunțe la ceea ce îi era esențial”. Mai
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
dictator?), ne aduce aminte că nu suntem chiar într-o călătorie turistică. Pe un perete de pe parcursul tarkovskian spre Cetatea lui Ștefan cel Mare și Petru Rareș găsești probabil ultime ținte desenate de militari ruși înainte de retragerea aparentă dintre zidurile străvechi. După un colț, între o hala și un zid de cazarma, se ițește, iată, semeața că odinioară, Cetatea Tighina, pe care autoritățile transnistrene încearcă acum să o introducă într-un circuit turistic, după modelul ucrainean aplicat la Cetatea Albă și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94082_a_95374]
-
luptă pentru propria lor identitate cu arma cuvвntului, nu cu pвnza albă оn vвrf de băț. Din această cauză a devenit incomoda pentu cei care fac abstracție de flacăra ei vie, dădătoare de speranță și оnțelepciune. Dar Libertatea, acest ,,condice” străvechi, autentic, nu este pe placul celor fără patrie, analfabeților, a agenților guvernamentali romвni amatori de ,,turism”, a ,,guelfilor negri”, a lichelelor. De ce ? Fiindcă nu este manipulata de ei. Nu urmează direcția lor. Dar care este direcția spre care se оndreaptă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94095_a_95387]
-
abordări teoretice întreprinse de Domnul Profesor Mihail Diaconescu în monumentala lucrare, intitulată „Prelegeri de estetica Ortodoxiei”. Noutatea, originalitatea profundă și forța de impact a acestor Prelegeri demonstrează cu prisosință faptul că gândirea speculativă este singura aptă să ne introducă în străvechea și fundamentala problemă a transcendenței, dar și în variatele ipostaze ale frumosului, așa cum sunt ele gândite și percepute în zilele noastre. Premiul pentru filosofie acordat de Academia Română Domnului Profesor Mihail Diaconescu încununează o creație teoretică fundamentală, una dintre cele mai
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
Țara Vrancei și București. Parada va fi urmată de o reuniune a cimpoierilor unde se va discuta înființarea Ligii Naționale a Cimpoierilor din România. Liga își propune să sprijine, prin inițiative educaționale și de promovare, cultura și tradiția cimpoiului, instrument străvechi, care semnifică și conexiunea pastorala comună dintre România și Irlanda. În intervalul 14.00-16.00, în Piața George Enescu, artistul plastic Andreea Hudini va coordona un atelier în cadrul căruia copiii din clasele primare își vor putea confecționa măști care să
St. Patrick’s Day sărbătorită la București [Corola-blog/BlogPost/94175_a_95467]
-
abordări teoretice întreprinse de Domnul Profesor Mihail Diaconescu în monumentala lucrare, intitulată „Prelegeri de estetica Ortodoxiei”. Noutatea, originalitatea profundă și forța de impact a acestor Prelegeri demonstrează cu prisosință faptul că gândirea speculativă este singura aptă să ne introducă în străvechea și fundamentala problemă a transcendenței, dar și în variatele ipostaze ale frumosului, așa cum sunt ele gândite și percepute în zilele noastre. Premiul pentru filosofie acordat de Academia Română Domnului Profesor Mihail Diaconescu încununează o creație teoretică fundamentală, una dintre cele mai
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
noua sa patrie după unirea Basarabiei cu România. Din 1926 și până în 1935 a fost director artistic al Teatrului Național din Cernăuți - orașul ce l-a fascinat prin concentrația de suflet și esența spiritului, în care s-a păstrat tradiția străveche a atâtor popoare. La Cernăuți s-au născut fiicele sale Lydia și Irina. Ariadna, bunăoară, până la recenta vizită, cunoștea Cernăuțiul din povestirile mamei sale, care a trăit la noi până la vârsta de zece ani. Lucrătorul Arhivei Regionale de Stat, Dragoș
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
pictor, care ne-a lăsat pe pânză Casa lui Aron Pumnul, avem dovezi certe că anume acea clădire, recuperată astăzi pentru muzeul „Mihai Eminescu”, este într-adevăr casa lui Pumnul. Din alt tablou al lui Löwendal știm cum a arătat străvechea ctitorie ștefaniană - biserica din Movila. Dl Ilie Luceac a descoperit-o, la apusul vieții, și pe țăranca din Mahala, acea „Madonă a Bucovinei”, despre care se povestea că, fiind expusă în 1937 în vitrina magazinului de muzică „Orfeu” de pe Calea Victoriei
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
planetar Să simți cum ma îndumnezeiesc Când mă poartă fluidul tainic, nevăzut Spre poala mantiei Tale de stele Cu uimirea pe umeri, pe gene Bântuia de extaz În mijlocul atâtor candele aprinse În fața minunii că Te descopăr Risipit Dincolo de visele mele Străveche adiere mă poartă Spre inima mea Aici te găsesc Bob de mărgăritar Cristal acoperit de petalele iubirii În adâncul cel mai ascuns În chiar adâncul din mine! Dr Costin Laurențiu Chițimia - asist univ Facultatea de Medicină “Titu Maiorescu”, Dr Elenă
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
nimic mai mic sau mai mare. Dumnezeu cu mila!, conchide Ionel. Cu o oarecare nelămurire, căci nici el nu știa pe cine să mai creadă, Ion purcede călare mai departe în timp. De fapt pornise pe calea timpului de la începuturile străvechi și se apropia de zilele noastre. La nici un an, hop o întâlnire la Kazan, în Rusia, cu Nikolai Lobachevsky. S-au întâlnit la clubul hipic într-o mică demonstrație cu caii lor. Aflând din vorbă-n vorbă că ar fi
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
nu prea limpezi) acele qualia sensibile care insinuează evanescentele deveniri ale unei poetici a modernității. Percepția noastră, cu toate aproximațiile (inerente naturii imponderabile ale unui asemenea teritoriu), întrezărește totuși ceva din luminozitatea intimă a esențelor fenomenale ale Poeticului. În miezul străvechi al vibrației lor, ele poartă încă semnul auroral al acelei experiențe fundamentale a Omenescului pe care întorcându-ne în timp o regăsim doar în efluviile spirituale ale sincretismului antic. Acelea din care poezia, religia și filozofia au izvorât îngemănate laolaltă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
de 45 % cum ne explică academic domn’ Profesor) - din Transilvania e de origine română; - nu are nici o importanță că în inima Transilvaniei sunt rămășițele statului DAC la tot pasul; - nu are nici o importanță că românii vorbesc și astăzi limba lor străveche ( și NU o „new latin language”, cum academic ne explică domn’ Profesor Pop), deși sunt în mijlocul unor state de origine slavă; - nu are nici o importanță că într-un interviu acordat postului de televiziune TVR Cluj, Miceal Ledwith, fost consilier al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93576_a_94868]
-
spun că mitul „babelor” este unul din cele mai importante mituri românești, cel al Babei Dochia. Există credință că Babă Dochia și-a luat numele de la Sfântă Mucenița Evdochia, sărbătorită de Biserică pe 1 martie. Dacă ținem seama că în străvechiul calendar român anul începea pe 1 martie, Babă Dochia apare că întruchiparea anului vechi, care este pe sfârșite și trebuie să moară. Moartea Dochiei în ziua de 9 martie se considera hotar între anotimpul friguros și cel călduros. Astfel, perioada
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93645_a_94937]
-
și benefice; crize care, afectează pe fiecare, în momentele cheie ale vieții. Foarte important de remarcat este faptul că întreaga comunitate vine și susține fiecare membru al comunității în momentul în care este el actorul principal al ceremoniei. În vremuri străvechi, oamenii trăiau într-o strânsă comunicare cu natura, într-o lume magică, desfășurându-și viața după rituri și tradiții, care dădeau sens fiecărui gest. Conform lui Mircea Eliade: ,,Ritualurile de trecere marchează ciclurile vieții unei persoane, trecerea de la o etapă
Conferința – Câmpul Românesc, Hamilton- Ontario [Corola-blog/BlogPost/93665_a_94957]
-
corelație, pentru a nu-i ,,știrbi” din prestanță, din farmec și din decență, din bun simț și simț al măsurii, din delicatețea deloc fragilă, deloc supusă efemerului, a Cumințeniei Pământului, a cărei smerenie ne grăiește despre măreția și fermitatea tâlcurilor străvechi, despre respectarea unor coduri morale, cutume și datini, obiceiuri și pravile păstrate, respectate, perpetuate cu strășnicie peste veacuri multe. Evident, cine ne-ar pretinde așa ceva nu poate fi decât un novice, un ignorant sadea, care nu a auzit de perspectivă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
ale urcușului, egale cu numarul cojoacelor, reprezintă durată ciclului de schimbare a vremii, iar moartea Dochiei, în ziua de 9 martie, este considerată hotar între anotimpul friguros și cel călduros. Legat de cele nouă cojoace ale Babei Dochia există obiceiul străvechi de a alege o zi între 1 și 9 martie, după data sau ziua de naștere, cănd vremea are darul de a prezice cum va fi viața celui care a ales-o, în anul în curs. Vremea caldă, însorită înseamnă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93652_a_94944]
-
subiect de reportaj document: „Ce sunt Fășangii?”. Un film realizat de Centrul de Cultură „Augustin Bena” Albă. Filmul a fost realizat la propunerea elevului Medrea Antonio, care cunoștea tradiția fășangilor din satul Cetea, jud. Albă. Impresionat de acest obicei popular străvechi, ui origini păgâne, care se desfășoară la prinderea postului Paștelui, Antonio le-a propus colegilor săi să realizeze un film despre acest obicei. Mădălina Corina Diaconu
Premiu UZP la Festivalul Internațional de Film Etnografic FIFE 2014, Zlatna [Corola-blog/BlogPost/93760_a_95052]
-
Venit din nou din timp preavechi Același simplu obicei: Să-ți pun cireșe la urechi, Să ai cei mai frumoși cercei. Chiar dacă dorurile-s vechi, În jar mai pâlpâie scântei, Aprinse-n focul dragostei Și-atunci mai fac un gest străvechi, Să-ți pun cireșe la urechi. Referință Bibliografică: MACI CU CIRESE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1614, Anul V, 02 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
MACI CU CIRESE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377193_a_378522]
-
Acasă > Poeme > Devotament > VISĂTORUL Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1549 din 29 martie 2015 Toate Articolele Autorului Te știu eu visător cu ochi rotunzi Ce porți atâtea pătimi în privire Farmece străvechi în vorbe bine-ascunzi Să furi din inimi stropul de iubire. * Cum încolțește iarbă peste plai Și te îmbată magnolia cu parfum Îți scoți din tolbă-al vorbelor alai Și te așezi la margine de drum. * Când trec fecioare-n vale
VISĂTORUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377208_a_378537]
-
de ucenici, în loc numit Sevastia. Prin tradiție se spune, în această sărbătoare să bei vin, să-ți meargă bine, din patruzeci de pahare. Că-n popor este numită sărbătoarea bărbaților, din plin, cu vin e stropită. Spre veselirea tuturor. Alte străvechi obiceiuri revin cu mituri strămoșești. Spre a dăinui prin vremuri, rostul trăirii creștinești. Din curte și din grădină, când colțul ierbii se vede, gunoiul de peste iarnă se adună și se arde. Cu tămâie se afumă casa, curtea și grădina. Vigoarea
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
iasă în noapte mulți nu reușesc, Tavanul fulgeră văpăile-n valuri, Tinerii bâjbâie, fug și se rătutesc... Clipele răsună de plâns și suspine Pașii cad cu zgomot pe dalele vechi, Moartea-ncet alege din rugile pline Legănând copiii cu gesturi străvechi. O,..toți sunt înecați în negura de fum, Scânteia firavă crește dintr-o dată Moartea chiar dansează, sub triluri, în scrum! Sânge clocotește sub pielea sculptată... ........................................................................ Copleșită, strada începe să plângă, Broderii rămase, în piele, se chircesc, Doar norocul schimbă soarta
NOAPTE DE SODOMA de LIA RUSE în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382218_a_383547]
-
lungul anilor, de la înființarea lui în anul 1991 și până acum, osteneală ce a stat, îndeosebi pe umerii Preacuviosului Părinte Arhimandrit Ioan Iovan - Duhovnicul și a Maicii Cristina Chichernea - Stareța acestei sfinte mănăstiri - două personalități care au marcat acest loc străvechi românesc al Transilvaniei și important centru de pelerinaj, punctând curgerea timpului și a spațiului nostru sacru ce alunecă spre veșnicie, cu acest pridvor al eternității și cu această anticameră a Împărăției - care este această chinovie ce stă în calea diminuării
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]