784 matches
-
că ia zgomotul unui zaiafet de Lăsata Secului drept o zaveră. O scrisoare pierdută (1884) rămâne capodopera dramaturgiei românești. Acțiunea piesei se desfășoară într-un târgușor de munte, în preajma noilor alegeri necesitate de revizuirea Constituției, revizuire propusă de guvernul liberal. Strașnică ocazie pentru C. de a lua în cătare, punând exploziv în sarcasme, parșivul mecanism electoral, cu manevrele lui neloiale, cu intrigi, șantaje, mistificări. E o lume coruptă, unde stăpânesc ipocrizia, felonia, venalitatea, arivismul cel mai sfruntat. Prefectul Ștefan Tipătescu, totuși
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
n-au s ajungă departe ! Să afle hanul că țara are domn tânăr și viteaz și că va fi vai și amar de cei ce-i vor mai călca hotarele... Hanul a primit cuvântul lui Ștefan cel Mare cu mânie strașnică. A scrâșnit: Mă duc să-l Învăț minte pe puiul acesta cutezător... Și astfel, iar s-au aprins focurile de veste, din deal În deal, de la Prut până la zidurile Sucevei. Răzeșii Țării de Jos s-au strâns la Borzești, În preajma
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
-ți lipsește ceva? - iat-un cuțit Ce l-ai uitat aicea... [ROMAN] Vă înțeleg stăpâne. [MIHNEA] Vezi, toată Direptatea să vie-aici pe mîne! 2254 ROMAN Și tu, cuțit! plăseaua de lemn ea gură n-are Să strige-n lume strașnic: "L-ai omorât pe Iuga"? Să fii o cioarsă veche, netrebnică? Nu intră-n dușmănie Lemnul și cu oțelul?... De ce nu faci minuni, De ce n-arată muguri plăseaua ta cea veche, Și fiecare mugur să fie un blestem?... Ce lemn
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aceea, puiule. B[OGDAN] Da eu vreau să fie aceea. M[ARIA] D-apoi daca nu-i aceea. B[OGDAN] D-apoi daca vreu. M[ARIA] Bine... ai s-o vezi; ne ducem la craiul... Mâne avem să facem nuntă strașnică... Să facem o mămăligă mare cât o nucă și chemăm pe furnici la masă și te punem pe tine și pe Verena în capul mesei și vă cununăm..... B[OGDAN] Tare mi-i dragă... (s-aude în urmă departe lătrat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
EminescuOpVIII 140} B[OGDAN] Da eu vreau să fie aceea. M[ARIA] D-apoi daca nu-i aceea. B[OGDAN] D-apoi daca vreu. M[ARIA] Bine... ai s-o vezi; ne ducem la craiul... Mâne avem să facem nuntă strașnică... Să facem o mămăligă mare cât o nucă și chemăm pe furnici la masă și te punem pe tine și pe Verena în capul mesei și vă cununăm..... B[OGDAN] Tare mi-i dragă... (s-aude în urmă departe lătrat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
religiosul îl ardicase din uliță și îl dusese în chilia sa, goală și posomorâtă ca și mormântul vieții lui, singură apărare și adăpost împotriva nedreptății oamenilor. Toate grijile și căutăturile se deteră nenorocitului maestru, însă izbirile nenorocirii și mișcările cele strașnice doborâseră slaba lui constituție; o tuse seacă ce dobândise din ziua când s-a fost aruncat în golf ca să scape pe Henrietta se făcu mai deasă, mai înecătoare. Trebui să părăsească mănăstirea și i se orânduiră de doctori aerul curat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și spartană, lăudată de mulți; lăudată mai puțin, vine a doua, cea numită oligarhie, o constituție plină de numeroase rele. Urmează apoi, în continuare, diferită de aceasta, democrația; iar al patrulea și ultimul stadiu de boală a unei cetăți este strașnica tiranie, diferită de toate celelalte. Ori mai ai cumva și alt tip de constituție, care să vădească vreun caracter evident? Căci principatele și regalitățile de cumpărat și alte asemenea constituții se află undeva între acestea. S-ar putea găsi atare
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
este unul obligatoriu pentru bunăstarea tuturor. Prima formă degenerată, timocrația, este constituția cretană și spartană „lăudată de mulți”, a doua e oligarhia, „lăudată mai puțin”. A treia, diferită de aceasta, e democrația, iar a patra formă decăzută de constituție este „strașnica” tiranie, diferită de toate celelalte și „ultimul stadiu de boală a unei cetăți”. Aceste patru forme de guvernare se consideră că sunt suficiente pentru a întruchipa toate formele posibile sau existente, „căci principatele și regalitățile de cumpărat și alte asemenea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Niște tineri „goliarzi”, a căror etimologie semnalează, la alegere, încarnarea diavolului, pofta nemăsurată sau arta înșelătoriei! în toate cazurile, ei vor fi prezentați ca niște dușmani ai lui Dumnezeu. Departe de universitate, poezia acestor studenți săraci, veseli, libertini, bufoni, jongleri, strașnici băutori, artiști rătăcitori, ironiști și polemiști subtili, condamnați uneori de consiliile locale evocă posibilitățile epicurismului pe un ton mai degrabă horațian, în maniera elegiacilor romani care s-ar fi întâlnit undeva într-un han cu autori ai cântecelor de petrecere
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
deși ea poate să acopere foarte bine un moment de slăbiciune morală sau de neinspirație În gândire.) Ața lungă face noduri. (La fel și vorba lungă: de dragul vorbei, se pierde esențialul sau chiar este deformat.) „Ceva cultură și o memorie strașnică, cu oarecare Îndrăzneală În păreri și Împotriva prejudecăților, toate acestea dau iluzia unei minți cu orizont larg.” (Vauvenargues) Dacă nu vinzi marfa, te vinde ea pe tine. (Lucrul nevândut la timp se devalorizează și devine un balast, de care nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Cele douăsprezece porunci - spune patetic Potiomkin în Biserica Albă - sunt hotarele lumii în care trăim, secole la rând, popoare, limbi, datini. A încălca aceste hotare înseamnă a te situa în afara lumii civilizate, înseamnă a fi un om sălbatic, un om strașnic, că nu în zadar celor ce nu recunosc poruncile li se zice: «nu au nici un Dumnezeu».” Expresia cneazului se cade a fi luată în sens etic mai larg: omul „fără Dumnezeu”, fără credință în ceea ce este frumos și sfânt, fără
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
căpătat o formă violentă și femeia a murit pe 15 martie. Câteva zile mai târziu, pe 17 martie, Brâncoveanu îi comunica, într-o scrisoare, tragedia patriarhului Hrisanth Nottaras, descriindu-i suferința („năpraznic a prins-o în mijlocul nopții frig și fiori strașnici și a apucat-o apoi căldură prea mare și necontenită”485). în agonie - aflată, deci, într-o stare ce-i îngăduia comunicarea cu „suprafirescul”, Stanca și-a rostit, ca o altă Casandră, previziunea sumbră (transmițând, de fapt, datele esențiale ale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în ziua aceia a sărbătorii celor Patruzeci de Mucenici, și a mâncat și a băut cu noi și a stat cu ai casei noastre până seară, apoi, plecând la locuința ei, năpraznic a prins-o în mijlocul nopții frig și fiori strașnici și a apucat-o apoi căldură prea mare și necontenită. Iar în cursul zilei a căzut și la patimă de oftică și a început să tușească, și astfel, suferind până la 15 ale acestei luni, după apusul soarelui, trecând jumătate de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
abandonarea Batalionului Vânătorilor de Munte la Chersoneț, în goana îmbarcării trupelor, și căderea în prizonierat, sau Asediul cetății fără turnuri, despre regimul din lagărele Oranki-Mânăstârca și teroarea recrutărilor pentru divizia „Tudor Vladimirescu”, ori Ultima întoarcere acasă, Tărâmul ochelarilor orbi și Strașnicul inchizitor ating cote remarcabile ca proză de război și a lumii penitenciare. SCRIERI: Drumul crucii, pref. Remus Radina, Freiburg, 1983; ed. I-II, București, 1993. Traduceri: Hans Magnus Enzensberger, Sfârșitul bufnițelor, București, 1974 (în colaborare cu Ileana Mălăncioiu); Ciabua Amiredjibi
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
cenzura internă, a instituției de care aparțineai. În context, emisiunile în direct erau cele care solicitau la maximum. Pericolul se multiplica. Bâlbele, o dată apărute, atrăgeau altele. Formulările neclare generau interpretări. Frica de „șopârlele” interlocutorului îndemna, și ea, la o pândă strașnică pentru a ghici - o clipă mai devreme - ce cuvânt se va rosti. Este suficient să amintim de arhitectul Nicolae Porumbescu, autor al Casei de Cultură din Suceava, al Centrului Civic din Satu Mare și al mai multor construcții interesante, care avea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
încât spre a o feri de privirile altora se mută de cealaltă parte a râului, și nici el, nici consoarta, nici cei doi băieți ai lor nu mai vin în sat cu anii. Fratele lui, văduv, își ține fiica sub strașnică pază de teama flăcăilor, deși nu o râvnește nimeni, fiind urâtă și suferind de boala somnului. Spre mântuirea sufletului, Gheorghe ridică o biserică, dar nu îi pune clopot, și se însoară cu o babă, nebuna satului. Un zugrav îl pictează
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
neliniștitor de anarhism pe frontul propagandei. Definițiile acestor pretinse maladii artistice fiind laxe, era perfect posibil ca, sub pretextul combaterii lor, să se interzică apariția oricărei lucrări ce nu convenea întru totul diriguitorilor activității culturale. Se practica o cenzură mai strașnică decât cea a Bisericii în Evul Mediu. Orice gratuitate sau inovație de limbaj, orice expresie necanonică risca să fie penalizată - nu doar publicistic - ca infracțiune de violare a accesibilității și implicit ca mod al disprețului față de oamenii muncii, prin sfidarea
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
scrupule, încarnând astfel esența rece și parazitară a răului metafizic, sunt puțini la număr. Cinic inflexibil și delator entuziast, un asemenea personaj n-a avut mult de așteptat sub comunism până să devină un lider politic zelos sau un gardian strașnic al represiunii. Altminteri, fenomenologia duplicității presupune date foarte complexe. Șantajul sau intimidarea au fost aproape întotdeauna marca sistemului totalitar. Precum colectivizarea, care a trebuit să se adapteze la „condițiile din teren”, racolarea viitorilor turnători nu s-a putut face fără
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
balenei normale era socotită ca o mare delicatesă în Franța, unde se plăteau bani grei pentru ea. Pe vremea lui Henric al VIII-lea, un bucătar al Curții a căpătat o recompensă frumușică pentru faptul că a inventat un sos strașnic, menit să asezoneze marsuinii fripți la grătar - marsuinii fiind, dacă vă amintiți, o specie de balene. Chiar și-n zilele noastre ei trec drept o mîncare foarte aleasă; carnea lor, tocată într-un fel de chifteluțe mici cît bilele de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de noapte, mateloții obișnuiesc adesea să-și vîre pezmeții marinărești în uriașele butoaie cu ulei și să-i lase acolo un timp, să se moaie. De multe ori am cinat în felul acesta și pot spune că-i o cină strașnică. în cazul unui cașalot mai mic, creierii lui sînt socotiți o mîncare aleasă. Cutia craniană e spartă cu un topor, iar cei doi lobi alburii și grași îcare seamănă leit cu două pudinguri mari) sînt scoși și amestecați cu făină
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
neamțul ăla! într-un cuvînt, băieți, vreți sau nu să scuipați foc? Ă Tii, ce mai clăbuci scoate! striga Flask, țopăind ea un apucat. Ce cocoașă grozavă! Cît un bou, zău așa! Hai, băieți, trageți vîrtos - vă făgăduiesc o cină strașnică, știți voi, cu gogoși, cu clătite, cu toate bunătățile, numai dați-i zor, e o balenă care dă o sută de barili, n-o pierdeți! N-o pierdeți, băieți, n-o lăsați să vă scape! Ia uitați-vă la neamțul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai scuipă apă acum, ci sînge roșu. Ă Asta i-a luat piuitul! exclamă Stubb. E Patru Iulie pentru noi! Din toate fîntînile trebuie să curgă vin astăzi! Bine-ar fi să curgă whisky de Orleans sau de Ohio, ori strașnicul și străvechiul whisky din Monongahela! Hei, Tashtego, băiete, aproape că-mi vine să te trimit cu-o canistră sub jet, ca să bem cu toții! Da, zău așa, vitejilor, am putea fierbe un punci grozav în răsuflătoarea aia și-am putea bea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
atît mai puțin făpturile cărora le aparțin, pot fi puse pe picior de egalitate. Căci elefantul nu-i decît un fox-terrier în comparație cu balena, iar trompa lui nu-i decît un lujer de crin în comparație cu coada leviatanului. Chiar și cea mai strașnică izbitură a trompei unui elefant ar fi ca o lovitură de evantai, în comparație cu forța zdrobitoare a masivelor aripi ale cozii cașalotului, care în repetate rînduri au proiectat în văzduh ambarcațiuni întregi, cu echipaje și cu vîsle cu tot, cam în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
curînd, am coborît pe punte, atît de treji, c-a trebuit să bem iarăși rom, măcar că spuma sărată ce se scurgea prin luminătorul teugei îl dilua și-l săra cam prea mult pentru gustul meu. Carnea conservată era și ea strașnică: tare, dar delicioasă. Gazdele pretindeau că-i de taur, deși unii ziceau că ar fi de dromader; personal, n-aș putea spune precis ce era. Ne-au servit și găluște - unele mititele, dar sățioase foarte rotunde și tari! Simțeai cum
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
retragi lesne într-un colț mai întunecos, cînd o mîncai. Una peste alta, însă, de la pupa la prova, punînd la socoteală și dimensiunile cazanelor la care lucra bucătarul și cele ale propriilor sale fălci pergamentoase, Samuel Enderby era o corabie strașnică, înzestrată cu provizii gustoase și abundente, cu un rom fain și tare și cu niște marinari grozavi, toți unul și unul, de la călcâie pînă la panglicile beretelor. Cum se face oare că Samuel Enderby și alte câteva baleniere englezești pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]