955 matches
-
de găină, varză fiartă cu carne din garniță (trandafiri și mușchete), obligatoriu turtă și veselă. Se mânca în străchini de pământ cu linguri de lemn. Nu avea fiecare strachina lui ci se umpleau, de mai multe ori 2 sau 3 străchini. Și nu a murit nimeni din lipsă de igienă. Ba, din contră ce bine s-a trăit. Apoi seara oamenii veneau acasă unde le punea masa lângă cunie (bucătărie de vară) și stăteau la taclale până târziu la un pahar
Adi Popescu: O copilărie fericită () [Corola-blog/BlogPost/339255_a_340584]
-
cinenutrebuie, lovite-ar moartea, mâncate-ar pământul, lovite-ar buba, lovite-ar jigodia... Marin Preda folosește în roman cuvinte autentice care denumesc îmbrăcămintea și încălțămintea: opincă, dulamă, flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul... Limba moromeților are ca trăsătură principală oralitatea, Marin Preda fiind
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
picătură de viață din trupul vlăguit și terciuit. Când pui astfel de oameni alături de unii dintre creștinii noștri de azi, care-și leapădă nepăsători credința și se duc la diferite secte pentru simplul motiv că acolo li se oferă o strachină de linte sau câțiva biscuiți, poți să realizezi cât de departe suntem de : sfințenia celor de atunci! Întâlnim în acest volum creștini învățați, care-și dedică viața studiului Sfintei Scripturi și adâncirii învățăturilor ei. Luptă cu vorba și cu condeiul
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
brațele mele să-i leg precum o cunună de spice și să-i pun la plăcută vedere Domnului la ceas de rugă, la ceas de iertare. omul vine și pleacă fără să tulbure clipa pe masa de lemn mălaiul aburind, strachina, mâna mamei turnând laptele lingura de lemn ticăind ca un ceas care nu se mai oprește printre îmbucături îl văd la ferestra cerului pe Dumnezeu plângând la gândul că o dată va trebui să ne despartă. Referință Bibliografică: Lacrima lui Dumnezeu
LACRIMA LUI DUMNEZEU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341819_a_343148]
-
de o valoare mai mare, dar el a exprimat-o în funcție de cunoștințele și limbajul care-i stăteau lui la îndemână. Îmi amintesc și azi că un copil din vecini, l-a trimis pe un altul să ducă la bucătărie o strachină cu lapte dar acestuia fiindu-i foame, s-a oprit pe drum și a golit-o, deși știa că pentru asta avea să mănânce o chelfăneală zdravănă. Da, dar era sătul! O bunică dschide geamul și-și strigă nepoțica: Georgiana
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
casa pe care probabil a avut-o din tinerețe. Și pentru că Buddha i-a învățat că trebuie să își respecte bătrânii și trebuie să ofere din prinosul lor unuia care nu are, primește și ”bunicuța mea”, cum am numit-o, strachina cu orez. Plaja Bentota. O găsim scăldată de apele Oceanului Indian, așa cum a fost lăsată pe Pământ. Poate de aceea este plină de farmec: un nisip fin, ce devine fierbinte la ceas de amiază, valuri înspumate și prietenoase o îmbrățișează. Albastrul
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CALATORIE) 2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342422_a_343751]
-
casa pe care probabil a avut-o din tinerețe.Și pentru că Buddha i-a învățat că trebuie să își respecte bătrânii și trebuie să ofere din prinosul lor unuia care nu are, primește și ”bunicuța mea”, cum am numit-o, strachina cu orez.Plaja Bentota.O găsim scăldată de apele Oceanului Indian, așa cum a fost lăsată pe Pământ. Poate de aceea este plină de farmec: un nisip fin, ce devine fierbinte la ceas de amiază, valuri înspumate și prietenoase o îmbrățișează.Albastrul
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CALATORIE) 2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342422_a_343751]
-
când eram copii. Ne luai cu tine...la sapă, la cules Cu ceva bucate în traistă,... în plasă, Îți urmaream al tău țanțoș, grăbit mers, În simplitatea ei viață era frumoasă. In podul casei păstrai pentru noi Printre oale noi, străchini de la moși Prune uscate, mere, struguri de soi Pe furiș urcam scara ...eram curioși. Câțiva bănuți, aveai ascunși în batistă Să ne dai ,, un pol,, când plecăm la liceu, Nu aveai pensie în epoca comunistă Doar munca cinstită și pe
BUNICA MEA de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342677_a_344006]
-
pic ... știți ceva? Nu așteptați să facem mămăliguța? Drăgălași acești băieți ai lui Moralciuc! Bineînțeles, am așteptat răbdători, ca niște câini de pripas, să se fiarbă bine, să se prăjească mămăliguța. După ce a fost gata, ni s-a pus în străchini de lut urdă fiartă cu zăr și mămăliguță caldă. Ba au mai tăiat băieții și niște feliuțe de caș și ne-au pus alături de mămăliguță. Ne-am pus cu toții la un prânz pe cinste. Era cât se poate de nimerit
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]
-
mațul mai vârtos, te apucau durerile facerii, acolo românii și ungurii mi-au fost prieteni, orașul era condus de un pitic, pe acolo au trecut nea Ceașcă, avea o mână de lemn, privire de bufniță, Bobu cu capul gol precum strachina, Teleagă fuma Kent și striga disperat, Ce va spune tovarășul? Oamenii erau inimoși, răbdători, Apa o țineam în cadă, rezervă, Cu multă rugină și sânge de miel, Un pârâu trecea timid, puturos, Pălinca și slana veneau chiar din rai, Acolo
ZALĂU de BORIS MEHR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340719_a_342048]
-
de la mic la mare. Se ținea o dată pe an, la Rusalii, pe un teren de la marginea orașului Alexandria, ori „Lisandrie”, ori si mai simplu „la oraș" cum îi spuneau sătenii. În ajun, sâmbăta, se împărțeau oăle, iar luni, se împărțeau străchini cu păsat, sau pilaf de orez, ori orez cu lapte peste care se punea praf de scorțișoară. Oamenii se pregăteau de dimineață și plecau la bâlci, fie cu căruțe cu cai, fie cu care cu coviltire trase de boi, iar
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
cu piciorul din spate sub burtă, acolo unde coada nu ajunge, sau întoarce capul brusc spre coaste, lingând locul unde un tăune a reușit să muște din piele... Rușița este averea familiei, cea care asigură masa de fiecare zi, o strachină de lapte în care înmoi bucăți de paine veche, uscată. Suntem nedespărțiți. De când dă colțul ierbii și până la zăpezile din noiembrie hălăduim împreună. Nici nu știu cine pe cine conduce. Din grajd și până trec de holde o țin de lanț, strunind
CÂNTEC de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341111_a_342440]
-
nu mai sunt nici la Fierbinți, În deficitu-acesta eu mai sper Să avem pumni și scrâșnetul în dinți. 15-05-11 Reforme Ne respirăm în nas și ne călcăm pe gât turme viscolite mânate spre saivane, cu pasul măsurat, călcăm semeți în străchini, ori ca cireada tristă prin stepe africane. E un ocean românul ce doarme-n două faze: se umflă, când ne-aruncă o cinică sarma, din cuiburile-nalte, agramați ciocoi cu ochii injectați și burțile cimpoi; plescăie apoi un vis ce
DIN PRIBEGIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344439_a_345768]
-
ne ia și imunitatea, câtă o mai fi rămas! Ne străduim totuși să nu ne uităm la vrednicul baci care mănâncă cu mâna, total indiferent la zoaiele care scapă din malaxor și apoi se scurg în barbă revenind cuminți în strachină pentru a-și relua circuitul cu următoarea mișcare a priceputei mâini! De frica hepatitei, la fiecare două înghițituri, tragem câte o dușcă din sticla de vodcă, ultima, fiindcă alte două ne fuseseră confiscate de moroii cu bască într-unul din
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
alb cu var peste chirpici, La grindă, unde ne urcam pe cufăr în odaie, Găsesc uitați bănuți de când eram mici, În colțul sobei deasupra patului cu saltea de paie. În tindă, dulapul zestre de la străbunică, Păstrează o lingură de lemn, strachină și o sită. în vatră, imagine de basm cu a mea bunică, Când în cuptor cocea un dovleac și o pită. Mă așez de mâna cu gândul în pridvor, Privind plângând o fotografie îngălbenită Icoană Sfântă o păstrez în suflet
AMINTIRI DE LA BUNICA de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342850_a_344179]
-
ale picioarelor, având apărătoare numai doi coceni de porumb despuiați de boabe. Aievea o zări făcăluind fiertura aromitoare! Și-n scurtă vreme, mămăliga, după ce mai dădu-n clocot de câteva ori, se găsi răsturnată pe măsuța rotundă unde adăstau o strachină cu brânză sfărâmată, iar în alta, ardei perpeliți în cenușă, acoperiți acum cu oțet din vin îndoit cu apă și gătiți cu praf de sare și cimbrișor... Ajuns aici cu-nchipuirea, Nădejde scutură din cap dornic să-și uite că
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din pai pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei și se duse să se răcorească la uluc. Îi era foame și simțea nevoia să golească o strachină cu o zeamă caldă, apoi să se întindă un pic pe pat, poate adoarme, știind că la ora patru dimineața trebuia să se întoarcă să lege în snopi, grâul ce l-a secerat astăzi. - Ai terminat de legat și secerat
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
numai cu el la balul de sâmbătă seara, dacă o iartă și nu-l cheamă pe bătrân la primărie. Așa a scăpat neciufulită de tatăl său, dar nu și de înjurăturile de bisaltir și de crucioi ale acestuia. Jeni aduse strachina cu ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina smălțuită din lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? o întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram degeaba
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
Așa l-a prins somnul odihnitor, cu gândurile rămase în urmă cu vreo zece - cincisprezece ani, pe timpul copilăriei sale zbuciumate, ca a oricărui copil născut și crescut la țară în acele vremuri. După ce termină de strâns de pe masă și spălă strachina, Jeni a ieșit să dea animalelor de mâncare și să strângă ouăle din cuibare. Avea să-i fiarbă două-trei ouă lui Victor, să le ia cu el de dimineață la câmp. Având fântâna în curte, puteau să mai cultive câte ceva
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
De ce credeți asta? Fiindcă la orice brigadă ,,bună” se plătea un fel de cotizație, adică o chetă pentru șefi! Trebuia să mă supun regulilor generale, dar m-am adresat unui coleg de pe alt schimb, care nu prea le sufla în strachină șefilor. Îmi zice; trimite-l la mine. Așa am șifăcut. Colegul meu Filipache cum îi ziceam eu alias Filip FIAT, maistru miner principal pe alt schimb, l-a luat și l-a plasat la un loc de muncă unde eu
1988 COLEGI ŞI PRIETENI! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343595_a_344924]
-
de șoapte în care dulci-amare, femei de noapte vin să-și vândă la tejgheaua morții câte un strop de lapte, își poartă în straiță uscăciunea goală și beau cu moartea câte un pocal de vin, se mulg din țâță în strachină și oală și pun deasupra stratul de venin, se spovedesc din nou la cruci decapitate, se pocăiesc la preoți cu mânăreala vieții, apoi se spală în lună de păcate trezindu-se în clisma dimineții. Referință Bibliografică: femei din nou / Stejărel
FEMEI DIN NOU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377335_a_378664]
-
au iscodit ce și cum se-ntâmplase? De unde-s ouăle roșii, că mielul nu-i tăiat încă?! Eu tăceam firoscos. Așteptam să se-adune cu toții. Doar atunci le-aș fi împărtășit cum făcusem! De cu seara mama lăsase într-o strachină ceva ouă la caldul bucătăriei pentru pască. În toiul nopții, eu le pusesem pe masă cu strașnic plan asupra lor. Găbjisem printre acele înfipte-n pernița spânzurată la-ndemână de tocul ușii acanul folosit la cârpitul ciorapilor de lână. Luându
POVESTE DE PAŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378368_a_379697]
-
pună cratițele la foc, să fiarbă: bobul deja la pus l-a înmuiat și l-a descojit de joi, ajutată și de Gheorghe, în ciuda protestelor sale și de cei doi nepoței, iar ieri l-a fiert și la turnat în străchini de lut smălțuite, așa cum făcea mama sa. Mai are de făcut doar sosul care trebuie turnat deasupra bobului. Bob gătește rar, doar cu această ocazie și e foarte apreciat de toți din familie. Va pune la fiert și sarmalele de
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
noastră menire, N-am face altora orânduire! Iată căldura soarelui e infinită, Într-a ei dragoste nedefinită, Oricât de mulți frați suntem, Aceiași dragoste ca ea s-avem! Chiar dacă cu al meu picior Mai calc strâmb și în ulcior, Ca străchinile prea îmi sună Și Maica Geea se supară.. Dar, nu pleacă, ci suportă, Mă hrănește din a ei aortă, Și-n răbdare blândă -denotă Că nici la șfârșit nu iau notă.. Referință Bibliografică: Ea..suportă! / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN
EA..SUPORTĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378469_a_379798]