1,462 matches
-
la poziții eronate. Multe teorii explicative se constituie ca teorii predominant contextuale, sugerând însă că sunt teorii universale, abstracte. Cristalizându-se în interiorul unui context social particular, ele iau ca dați o serie de parametri structurali fundamentali (distribuția proprietății, tipul de stratificare socială, nivelul de dezvoltare economică, tipul de organizare socială) și concentrează atenția doar asupra unor factori care variază în acest cadru. Aceasta este, de fapt, una dintre criticile fundamentale aduse sociologiei americane: ea a produs o mulțime de teorii în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tributal deja existent (teoria statului la substituție), formele de exploatare se modifică, tinzând să intre în acord cu specificul fărâmițat al producției agricole. Tributul este treptat înlocuit cu proprietatea feudală de tip european. În relația cauzală dintre productivitatea muncii și stratificarea socială, productivitatea pare să fie un factor de tipul P. Ea afectează posibilul acțional: sub nivelul asigurării subzistenței, neexistând nici un plusprodus, nu există nici un obiect al exploatării. Apariția plusprodusului determină stratificarea societății (Engels, 1967, și verificarea acestei ipoteze de către Sahlin
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tip european. În relația cauzală dintre productivitatea muncii și stratificarea socială, productivitatea pare să fie un factor de tipul P. Ea afectează posibilul acțional: sub nivelul asigurării subzistenței, neexistând nici un plusprodus, nu există nici un obiect al exploatării. Apariția plusprodusului determină stratificarea societății (Engels, 1967, și verificarea acestei ipoteze de către Sahlin, 1958). Teoria lui Luis Coser (1969) asupra cauzelor violenței ne oferă un alt caz foarte clar. Atunci când obiectivele individuale împărtășite de către colectivitate nu pot fi realizate prin mijloace legitime, dar există
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se desfășoară în cadrul familiei (la domiciliu) sau, în fine, dacă are un caracter sezonier, desfășurându-se în alte locuri decât în cel de rezidență (marinăritul), sistemul de obținere a bunurilor necesare, tipul de proprietate, sistemul de servicii sociale, tipul de stratificare socială etc. Toate acestea sunt aspecte esențiale pentru înțelegerea organizării familiei. Dacă femeia este atrasă în sistemul productiv sau este orientată doar spre realizarea funcțiilor din cadrul familiei este, de asemenea, o condiție ce influențează organizarea vieții de familie. Analiza contextului
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exemple. Sistemul industrial/tipul de familie. Este clasică din acest punct de vedere analiza lui Talcott Parsons (Parsons și Bales, 1955). Sistemul industrial, argumentează Parsons, este compatibil cu familia nucleară și incompatibil cu familia extinsă. În societățile tradiționale, în care stratificarea socială se realiza pe principiul castelor, relațiile de rudenie reprezintă instrumentul principal al dobândirii statutului social. Într-un sistem industrial, statutul social este dobândit prin performanțele individuale, fapt incompatibil cu familia extinsă și cu importanța mare acordată relațiilor de rudenie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reproduce, în generația următoare, statutul social sau de a atinge unul superior) în țări ca Franța, Japonia, Germania, țările scandinave,SUA, ei constată lipsa diferențelor semnificative, în ciuda diferențelor mari din alte planuri: nivel de dezvoltare economică, diferențe de tradiție a stratificării sociale (barierele dintre caste sunt tradițional mai marcate în Europa decât în SUA). Douăzeci de ani mai târziu, Raymond Boudon (1979) constată că structura mobilității sociale rămâne aproximativ aceeași în respectivele țări, deși între timp a avut loc o importantă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aceeași în respectivele țări, deși între timp a avut loc o importantă creștere economică și, mai ales, o spectaculoasă dezvoltare a învățământului, o largă democratizare a acestuia. Boudon sugerează că ar exista un mecanism structural mai profund de reproducere a stratificării sociale, care este responsabil de această constanță surprinzătoare a mobilității sociale în ciuda variației celorlalte condiții contextuale. În ultimele decenii s-au întreprins numeroase măsurători ale gradului desatisfacție/insatisfacție cu viața: în diferite țări, în diferite grupuri sociale. Surprinzător este faptul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
argumentează că o asemenea interpretare ar fi eronată. Solidaritatea etnică reprezintă în mod primordial un răspuns la discriminările social-economice structurale. Cu puține excepții, etnicitatea devine politic manifestă doar atunci când liniamentele diferențierii etnic-culturale coincid cu sau sunt utilizate ca bază a stratificării sociale, drept criteriu al distribuirii inegale a resurselor. Conflictele etnice sunt deci expresia conflictelor sociale. Discriminările și diferențierile etnice sunt în fapt discriminări social-economice. Este ceea ce unii desemnează prin metafora „colonialismul intern”. Distincțiile de culoare, de tradiție, de religie, de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exterior respectivului sistem, dar care îi afectează în mod clar dinamica. Familia nu poate fi analizată dacă nu se iau în considerare o serie de factori structurali ca: nivelul de productivitate a muncii, tipul de proprietate asupra mijloacelor de producție, stratificarea socială și criteriile sale, tipul de producție. Analiza lui Friedrich Engels (1967b) a dinamicii familiei monogame în diferitele tipuri de societăți reprezintă un exemplu clasic din acest punct de vedere. Războiul afectează sensibil structura demografică a populației, creând dezechilibre în cadrul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
număr de fenomene sociale: natalitate, divorțuri, moravuri, delincvență, locuri de muncă. Nivelul de dezvoltare economică reprezintă, de asemenea, un puternic factor structural care trebuie luat în considerare în explicarea, practic, a tuturor fenomenelor sociale: mod de viață, participare la cultură, stratificare socială, sistem politic etc. Sociologia marxistă a explorat pe larg tipul de proprietate asupra mijloacelor de producție ca factor structural important în explicarea unui mare număr de fenomene sociale. De multe ori, ideea de factor structural nu se referă la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
raportul condiții obiective/nivel de aspirații (deci calitatea percepută a vieții) să fie cel puțin constant în raport cu nivelul de școlaritate, dacă nu chiar mai favorabil grupurilor socioprofesionale cu un nivel mai ridicat de școlaritate. • Teoria stimulării performanțelor. Teoria funcționalistă a stratificării sociale argumentează că pentru stimularea unor performanțe ridicate în profesiile înalt calificate, care prezintă o mare importanță pentru colectivitate, ocupanții acestora trebuie stimulați cu condiții de viață mai bune. Din această teorie decurge necesitatea unui nivel al calității vieții mai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de percepere a temporalității, de raportare la trecut, prezent și viitor. Particularitatea istoriografiei egiptene antice ar fi explicată de sociolog în termeni relativ diferiți de cei ai culturologiei. În primul rând, s-ar porni probabil de la o anumită particularitate a stratificării sociale și a sistemului politic egiptean extrem de centralizat. Aceasta poate explica de ce faraonul reprezenta figura centrală. În aceeași manieră se pot determina cauzele sociale ale dezinteresului pentru viața socială și orientarea predominantă spre lumea „de dincolo”. Din acest punct de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
timp la formarea unei culturi comune: limbă comună, religie, obiceiuri și tradiții comune. Cu alte cuvinte, pe un teritoriu relativ larg se constituie o populație cu un profil etnic relativ omogen. • Geneza procesului: dezvoltarea economică internă duce la diferențiere și stratificare socială în interiorul fiecărei comunități. Se profilează o organizare socială de exploatare, în care o clasă socială exploatatoare își dezvoltă tot mai mult instrumentele sale de exploatare administrativ politice. Acest proces duce, pe diferite căi, în timp, la centralizarea politică a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reglementată de un aparat administrativ central (forțele de producție au un puternic caracter social, cum se exprima Marx) - de exemplu, o agricultură bazată pe irigații sau o economie fundată, în principal, pe exploatarea prin forță militară a altor comunități -, atunci stratificarea socială se va funda nu pe proprietatea privată, ci pe poziția în ierarhia politico-administrativă; dacă, dimpotrivă, procesul de producție are un caracter fărâmițat, atunci proprietatea privată va reprezenta baza organizării sociale, cu toate consecințele sale. O asemenea ipoteză exclude deci
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru probarea acestor ipoteze îl constituie evoluția feudalismului românesc. Henri H. Stahl a argumentat pe larg teoria „statului de substituție” în geneza instituțiilor feudale românești (Stahl, 1969, 1972, 1977). Această teorie are implicații extrem de importante pentru înțelegerea procesului complex de stratificare socială de la noi. Prima sa consecință este că procesul de stratificare are o origine externă predominantă. Tătarii au organizat un sistem economico-administrativ relativ închegat de exploatare: impozite percepute de la fiecare comunitate sătească, impozite asupra activității comerciale impuse la „vaduri” etc.
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Stahl a argumentat pe larg teoria „statului de substituție” în geneza instituțiilor feudale românești (Stahl, 1969, 1972, 1977). Această teorie are implicații extrem de importante pentru înțelegerea procesului complex de stratificare socială de la noi. Prima sa consecință este că procesul de stratificare are o origine externă predominantă. Tătarii au organizat un sistem economico-administrativ relativ închegat de exploatare: impozite percepute de la fiecare comunitate sătească, impozite asupra activității comerciale impuse la „vaduri” etc. Sistemul social rezultat era deci caracterizat printr-odublă trăsătură: pe de o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Tipul relațiilor de producție are, la rândul său, o influență activă asupra dezvoltării forțelor de producție, dar raportul cauzal are un sens clar: ele sunt determinate. Relațiile de producție,considerate relații sociale fundamentale, determinate în raport cu toate celelalterelații sociale, reprezintă baza stratificării societății, a împărțirii ei în clase și grupări sociale distincte, cu orientări, interese distincte. Baza economică, relațiile de producție, determină profilul suprastructurii, al instituțiilor (politice, juridice, morale, religioase), cât și al ideologiei (conștiința politică, juridică, morală, filosofică, artistică, religioasă). Acest
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
experiență prestructurant specific, Însușit de către fiecare, prin intermediul căruia fiecare nouă experiență posibilă primește o formă și un loc prestabilite până la un anumit punct.” (Mannheim, 1928/1990, 51) Fiecare generație, participând numai la o secvență limitată a procesului istoric, reprezintă o „stratificare a experienței”. Actualizarea unei generații potențiale În generație efectivă nu se face În mod sistematic, doar prin simplul motiv că e supusă condițiilor istorice: accelerarea schimbării sociale este un factor important pentru realizarea potențialităților inerente poziției de generație. În acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Înlocuiesc progresiv În diferite domenii ale vieții sociale. În consecință, tranzițiile de la o etapă a vieții la alta comportă transformări În raporturile dintre generații. Din această perspectivă, am putea vorbi despre o problemă socială generațională În mileniul trei? Despre o stratificare socială cu o poziționare la limita inferioară a tinerilor, a vârstnicilor, a femeilor și a imigranților? Cu siguranță că da, iar dacă ne referim numai la tineri, este suficient să analizăm perioada de la Revoluția rusă și până la evenimentele din mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
plan cunoștințe și repere riguroase care sunt indispensabile pătrunderii În acest univers multidisciplinar și util al sociologiei, antropologiei, economiei și psihologiei sociale. Pătrunderea În fiecare dintre aceste domenii ale cunoașterii, analizând spațiul de relații dintre ele, În sprijinul noțiunilor de stratificare și ierarhizare, se constituie ca un real progres. Diferențele existente, originile, de altfel, foarte diverse conduc la punerea În valoare a grilelor de analiză marxiste, tocquevilliene, weberiene sau paretiene În analiza claselor, subiect care conține intrinsec tema centrală a inegalităților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau de ce ajungem să avem poziții sociale sau salarii diferite? Răspunsul clar și distinct al unei teorii factoriale de tip determinist vine de îndată: pur și simplu, întrucât intervin cauzările sau determinările sociale ale unor factori sau structuri (baza economică, stratificarea socială, cultura etc.). Adică sistemului social i-ar corespunde o stratificare și o ierarhie socială dată, în care unii - bogați și puțini - se află în vârful piramidei, iar alții - săraci și mulți - se află la baza ei. Mobilitatea și capilaritatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
clar și distinct al unei teorii factoriale de tip determinist vine de îndată: pur și simplu, întrucât intervin cauzările sau determinările sociale ale unor factori sau structuri (baza economică, stratificarea socială, cultura etc.). Adică sistemului social i-ar corespunde o stratificare și o ierarhie socială dată, în care unii - bogați și puțini - se află în vârful piramidei, iar alții - săraci și mulți - se află la baza ei. Mobilitatea și capilaritatea socială sunt astfel construite, încât numai foarte puțini pot trece dintr-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se află la baza ei. Mobilitatea și capilaritatea socială sunt astfel construite, încât numai foarte puțini pot trece dintr-un strat social în altul, cei mai mulți conformându-se efectelor induse de reproducerea structurii sociale existente. De ce ar exista o astfel de stratificare? Datorită intervenției unui factor determinant unic și atotputernic, să zicem, urmându-l pe Marx, „baza economică”, reprezentată de relațiile capitaliste de producție, sau datorită modului „natural” sau „socialmente constituit” al sistemului social. Factorii explicativi invocați pot fi de un gen
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mobilitatea socială și cea geografică sunt în creștere, iar singura certitudine pare să fie persistența șomajului, mai ales a tinerilor și a celor cu calificări precare sau desuete. Totodată, așa cum remarcam mai sus, schimbările în structura și mai ales în stratificarea socială sunt continue și radicale. Conștiința de clasă sau de apartenență la o categorie socială este în derivă atunci când cei mai mulți se identifică real sau imaginar cu mult-lăudata și imaginata „clasă de mijloc”. Astfel de procese și tendințe justifică opțiunea pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individualizării și pe consecințele lor. A analiza structura de clasă și mai ales clasele sociale coincide fie cu conformarea la un model marxist care admite aprioric și ideologic structura și antagonismul de clasă, fie cu perseverarea într-o metodologie a stratificării sociale care se autoconfirmă prin tehnicile de diferențiere a categoriilor sociale și a granițelor sociale dintre ele. Apriorismul teoretic și convenționalismul metodologic postulează clase și delimitări, pe când spațiul social acumulează tensiuni sociale și conservă inegalități, categorizări sau diferențieri, dar fără
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]