802 matches
-
Davidescu, Maria Ventura, Mihail Sorbul, Hortensia Papadat-Bengescu, Cincinat Pavelescu, Elena Farago, Ion Vinea, Gh. Brăescu, G. Murnu, Gr. Tăușan, Marcu Beza, Ludovic Dauș, Corneliu Moldovanu. Literaturii străine i se acordă un spațiu mai restrâns. Sub genericul „Portrete streine” sau „Siluete streine”, A. Dominic discută despre Gerhart Hauptmann, Georg Brandes, Knut Hamsun, Romain Rolland, Blasco Ibáñez, Rainer Maria Rilke, iar F. Aderca analizează opera lui Marcel Proust, Benjamin Crémieux, Georg Kaiser, în timp ce Marya Kasterska informează cititorii despre noutățile culturale din Polonia. Alți
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
, periodic apărut la Turnu Severin, lunar, între 14 martie 1936 și 20 februarie 1938. Administratori: N. Oprișan și Demetrie Mihail Dascălu. De la numărul 4-5 revista primește subtitlul „Literar, artistic și informativ”. Rubrici: „Pagina multora”, „Slove pentru prieteni”, „Pe urmele streinilor”. E scrisă aproape în întregime de cei doi directori, care acoperă toate rubricile. Astfel, ambii semnează versuri (alături de ei mai publică poezie Liviu Bratoloveanu, C. Brândușoiu-Costești, Mariana Simionescu). Sub nume propriu sau sub pseudonimul Dane H. Jepherime, N. Oprișan semnează
MIZERABILII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288194_a_289523]
-
pe care-am văzut-o-n Azuga usca lână spălată cu centrifuga și-avea mâinile aspre ca buturuga părul, moalele argint al pelinului ochii, albăstrele flori ale inului și buze roșii ca rodul cătinului. De ce-ți spun soră Călina Streinului? - Pentru că strein mi-a fost de noroc traiul De când mă știu am țesut postav pentru patronul nostru grăsun și gângav. (Ă)”. (George DAN. - Călina Streinului. În: Flacăra, nr. 4 (56) 30 ian.) * „Cu dinții vineți, buze clăpăuge mânând prin sate
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-am văzut-o-n Azuga usca lână spălată cu centrifuga și-avea mâinile aspre ca buturuga părul, moalele argint al pelinului ochii, albăstrele flori ale inului și buze roșii ca rodul cătinului. De ce-ți spun soră Călina Streinului? - Pentru că strein mi-a fost de noroc traiul De când mă știu am țesut postav pentru patronul nostru grăsun și gângav. (Ă)”. (George DAN. - Călina Streinului. În: Flacăra, nr. 4 (56) 30 ian.) * „Cu dinții vineți, buze clăpăuge mânând prin sate faetonul cu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
flori ale inului și buze roșii ca rodul cătinului. De ce-ți spun soră Călina Streinului? - Pentru că strein mi-a fost de noroc traiul De când mă știu am țesut postav pentru patronul nostru grăsun și gângav. (Ă)”. (George DAN. - Călina Streinului. În: Flacăra, nr. 4 (56) 30 ian.) * „Cu dinții vineți, buze clăpăuge mânând prin sate faetonul cu rât de porc, tot suge, suge să-i crească banița, pogonul. (Ă). Mai an pe secetă-i creșteau tot saci de grână, numai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lipsite de Însemnătate. Așa se Întâmplă lucrurile În romanul Sandei Movilă, unde atenția cititorului este mereu abătută de la problemele de bază ale zugrăvirii conflictului de clasă la zeci de episoade sterile, cuprinzând certuri, bătăi, inventarierea expresiilor necuviincioase ale eroilor, nu streine de maniera naturalistă. Poziția ideologică nejustă a scriitoarei determină și o tratare obiectivistă a unor situații și probleme. Primul război mondial este prezent În treacăt, obiectivit. (Ă). Arta nouă, În drum spre realismul socialist, are și o precisă funcțiune de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dătătoare de puteri noi”. Rubrici: „Pagina literară”, „Însemnări”, „Sport”, „Viața economică”, „Viața internațională”, „Teatru-Cinema”, „Pagina școalei buzoiene”, „Aici se râde”, „Medalioane”etc. Numărul celor care trimit versuri este mare, iar printre semnatari apar și nume mai importante: Dem. Iliescu, Mircea Streinul, George Gregorian, Alexandru Călinescu, Mihail Arbore, Octav Sargețiu, D. Iov, Virgil Carianopol, Aron Cotruș (Fragment din țară), V. Voiculescu (Cântecul ursului, În sihla de imagini, Androginul), M. Ghimbășanu, Margareta Isbășoiu, Radu Gyr (Țara) și, în fine, Stelian Diaconescu (Sanatoriu), cel
ACŢIUNEA BUZAULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285160_a_286489]
-
În cinematografele noastre se putea vedea scrisă inscripția eșire, care corespundea, desigur, unei anumite perioade ortografice); epure → iepure; voește → voiește etc.; - ea devine a În situații precum: datoriea → datoria; Mariea → Maria; Vieana → Viana; vieața → viața; - e se păstrează În: beutură, strein, pasere, omet, țipet, gemet, șepte, jele etc. și În: ușe, mătușe, jeratic etc., conform pronunțării regionale; - h pentru ch: duch → duh; monarch → monarh; paroch → paroh; - i se Înlocuiește cu â În: gerunziile și participiile verbelor În Î; de exemplu, urind
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ș. De exemplu: fatia → fața; asia → așa; prefatiune → prefațiune etc. Grupurile sci, sce se transcriu ști, ște. De exemplu: Bucuresci → București; Branisce → Braniște; nisce → niște; pesce → pește; sciu → știu. Conform acestor principii, trebuie păstrate toate particularitățile fonetice: duminecă, fineță, Întunerec, strein, sălbatec etc. Dacă Într-un text avem forme fonetice duble (chiema/ chema), acestea se interpretează pe linia indicelui de evoluție fonetică a limbii. Deci vom transcrie chema. 3.2. Păstrarea particularităților morfologice Se vor conserva formele de plural cu caracter
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
posibilitatea „lepădării de sine”. Creduli și indeciși, când iau o hotărâre, acești oameni o fac cu adâncă disperare, pornită din austeritatea propriei izolări. Căci, printre ceilalți, Scarlat Delureanu (Rătăcire) este „un urs”, iar alte personaje consideră lumea „o sindrofie de streini nepăsători”. Înfruntarea esențială este între lumea „de odinioară” a personajului și prezentul agresiv al colectivității, precum în Rătăcire sau în Pană Trăsnea Sfântul. Mai gravă este ostilitatea unor personaje chiar față de viață, pe care se răzbună deoarece nu-i pot
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
noastre”. La rândul său, Horia Stamatu combate întreaga literatură de după primul război mondial, invadată de „psihologism”, de genul hibrid „plin de stridențe în care poți recunoaște toate rețetele contemporane” de proveniență străină (Criza literaturii românești). Alte articole, semnate de Mircea Streinul, Gabriel Bălănescu, Ion Cantacuzino ș.a., abordează fenomenul literar din perspectiva ideologiei legionare, identificând reprezentanți și precursori ai acesteia în literatura română. Majoritatea colaboratorilor de la pagina culturală a ziarului dau și articole axate pe susținerea mișcării de extremă dreaptă. Se tipăresc
BUNA VESTIRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285949_a_287278]
-
este variabil, de la 80 la 254. Se publică poezie de Al. Vlahuță (Vifor, Dreptate), St. O. Iosif, D. Anghel, precum și de G. Rotică, George Voevidca, Constantin Berariu, Adrian Forgaci, V. Loichiță, C. Morariu, V. Bogrea, George Ranetti, Traian Chelariu, Mircea Streinul, Iulian Vesper, George Drumur, E. Ar. Zaharia, D. Florea-Rariște, Cristofor Vitencu. Proza aparține lui Tudor Pamfile, Leca Morariu, Vasile Grecu, Tudor Ulmanu, E. Simionovici, Teodor C. Grossu. Se fac traduceri din Lenau, Petöfi, Theodor Storm. Publicația cuprinde și articole pe
CALENDARUL „GLASUL BUCOVINEI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286019_a_287348]
-
Coșuleni, Ucraina), istoric literar. Face studii la Universitatea din Cernăuți, absolvită în 1973, luându-și în 1987 și doctoratul în filologie. Este docent la Catedra de filologie română și clasică a aceleiași Universități. Conduce din 1993 cenaclul literar studențesc „Mircea Streinul”. A publicat studii și eseuri despre scriitorii din nordul Bucovinei. Lucrarea Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuți. 1775-2000 (2000), elaborată în colaborare cu Grigore C. Bostan, stă sub semnul convingerii că Bucovina este „un component indisolubil al patrimoniului cultural-literar
BOSTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285824_a_287153]
-
treaptă, ilustrată, între alții, de Silvestru Morariu-Andrievici, Al. Hâjdeu, V. Bumbac, D. Petrino, T. V. Stefanelli, G. Rotică, I. E. Torouțiu, pentru ca apoi să fie investigată epoca „de mare efervescență” literară (1918-1940, 1941-1944) prin Vasile Gherasim, G. Voevidca, Traian Chelariu, Mircea Streinul, Iulian Vesper, E. Ar. Zaharia, Vasile Posteucă ș.a. Partea a treia înfățișează „călătoria spre sine”, din a doua jumătate a secolului al XX-lea, a unor scriitori ca Vasile Levițchi, Anița Nandriș-Cudla, Serafim Saka, Ion Vatamanu, Mircea Lutic, Grigore C.
BOSTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285824_a_287153]
-
Vatamanu, Mircea Lutic, Grigore C. Bostan, Ilie Motrescu, Vasile Tărâțeanu, D. Covalciuc, Mihai Prepeliță, Ilie Tudor Zegrea, Arcadie Suceveanu, Ștefan Hostiuc, Arcadie Opaiț, Vitalie Zâgrea ș.a. B. a îngrijit, de asemenea, o antologie de poezie a membrilor Cenaclului literar „Mircea Streinul”, cu succinte prezentări despre cei mai însemnați poeți ai generației anilor ’90 din nordul Bucovinei (Ion Bâcu, Dumitru Mintencu, Rodica Ursuleac, Lia Popov, Gheorghe Ungureanu, Vitalie Zâgrea ș.a.). SCRIERI: Bucovina literară, Chișinău, 1991; Proza bucovineană din secolul XIX - începutul secolului
BOSTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285824_a_287153]
-
de direcție. Ziarul, cu aspect comercial, de informatie generală, nu acordă un loc deosebit știrilor culturale. În ceea ce privește literatura, publică sporadic poezie (de obicei ocazionala) și traduceri foileton din literatura engleză de consum. Colaborează cu poezie G. Breazu-Ulmu, Traian Chelariu, Mircea Streinul, Neculai Tăutu, iar cu traduceri, D. Luța. Alți colaboratori: George Drumur, Aurel Tudor, Vasile Bradu, Mihai Dan-Călinescu. C.Tt.
BUCOVINA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285897_a_287226]
-
morții/ Ce-mi crește undeva în trup și-n suflet.” Ajuns în amiaza vieții, de unde nu mai poate urma decât coborârea ireversibilă (Anno aetatis suae XL), poetul nu pare a fi „nici tânăr, nici bătrân / nici rudă nimănui, și nici strein/ nici bun, nici rău [...] / nici sănătos și falnic, nici bolnav”, situându-se astfel în acea zonă nedeterminată, în acel spațiu nespațial care este limbul dantesc, grădină paradisiacă așezată în primul cerc al Infernului, unde marii înțelepți de dinaintea nașterii lui Iisus
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
ca dimensiuni, între cronicile românești (Gabriel Ștrempel). Istorie „paralelă” în Letopisețul Țărâi Românești și a Țărâi Moldovei. De viața a prealuminaților domni ce-au stăpânit întru aceste 2 țări și ce s-au lucrat în dzilele lor, și a părților streine, care să megieșesc cu aceste țări, pre largu adunate den multe letopisețe și cu bună îndreptare alcătuit. Precum să vede înseamnă alternarea, la început, a unor secvențe, mai lungi sau mai scurte (mai întâi referitoare la Țara Românească, beneficiară a
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
, revistă apărută la Buzău, săptămânal, între 26 noiembrie 1931 și 1 mai 1933, apoi bilunar, între 15 octombrie 1933 și 15 februarie 1934, sub conducerea unui comitet. Semnează versuri Ion Minulescu (Romanța celor ce se vând, 4/1931), Mircea Streinul, Iulian Vesper, N. Țațomir, Eugeniu Ștefănescu-Est, cu proză sunt prezenți Sărmanul Klopștok, Horia Furtună (fragmente din romanul Iubita din Paris, 4/1931), Al. Lascarov-Moldovanu, în paginile revistei fiind publicate și câteva medalioane literare: O. Goga (4/1931), Goethe (7/1932
CARNET LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286118_a_287447]
-
provincie în noiembrie 1878. În acest sens, prefectul județului Constanța raporta la București: "Intrarea nostră în posesiune nu a modificat de locu disposițiunile armatei Imperiale. Populațiunea sufere forte mult și manifestă neîntrerupt gravele și justele selle nemulțumiri. Acestă ocupațiune militară streină ne împiedică instalarea justiției și școlei și simtu că ne ia cu încetu simpatia populațiunii căci nu am venitu ca eliberatori dupe cum ne anunțam. Tot ce se pote închipui am făcut și fac eu și funcționarii noștri spre împăcarea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din Transilvania și musulmani din Bulgaria s-au stabilit din nou"1217. În aceste condiții, în Constanța "afacerile comerciului, nouile necesități, au mărit (...) numărul orășenilor"1218. Prin urmare, prefectul județului Constanța aprecia "a fi exact evaluând numărul locuitorilor români și streini cu care s-a înființat și populat noui sate sau au sporit populațiunea orașelor, la 5 000 suflete, număr care adăogându-se la acela al familielor emigrate reîntorse făcu ca populațiunea de astă di a județului să se urce la (...) 75
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dobrogea, medicul județului Constanța aprecia că "până la ocuparea sa de către Români era considerată una dintre cele mai nesănătoase regiuni ale Europei"1363. În ciuda acestui fapt, "de la 1879 încoace condițiunile igienice s-au schimbat așa de mult în bine, în cât streinii care cetiseră despre clima Dobrogei, rămân uimiți vedând acestă îmbunătățire"1364. Ioachim Drăgescu își explica îmbunătățirea condițiilor de igienă din Dobrogea astfel: După mine, doue sunt causele care contribuiră la acesta: libertatea ce s-a dat poporului, blândețea și dreptatea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
apucături vecinilor noștri maghiari, pe care îi blamează, tocmai pentru aceasta, toată lumea civilizată; iar noi să urmăm drumul sigur urmat de secole până acum: al blândeței, ocrotirei și ospitalităței, calități înăscute și recunoscute românului de întregul Orient, și de toți streinii care au vizitat sau locuiesc această țară"1671. Situația existentă în Dobrogea era reliefată cu toate neajunsurile sale în cuprinsul acestui articol. Astfel, era prezentată situația comunităților greacă și bulgară din orașul Constanța, comunități care "și-au construit anul trecut
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cel care afirma: Ne-am adunat aici la o serbare de frăție, spre a chibzui cum să întindem o mână de ajutor fraților noștri de peste munți, și cum am putea trimite un cuvânt de mângâiere fraților care sufer de opresiunea streinilor"1692. În încheierea discursului său, Ioachim Drăgescu afirma: "Ce vor ardelenii? Libertate și patrie! Ei bine, le vor avea, pentru că orice opresiune făcută unui popor este o lovitură adusă tendințelor culturale ale epocii"1693. Alături de preocupările culturale, în Dobrogea se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a așezat, singură, în apropierea mea. Gătită într-o rochie de mătase scurtă, îi ieșeau picioarele subțiri, interminabile, pe care și le legăna pe rând, fără sfială, ca o persoană care n-ar simți nici cea mai mică nedumerire printre streini, cu mâinile fără mâneci în mânuși lungi, cu fața pudrată prea mult. A fost întrebată ceva de profesor și a răspuns cu un glas melodios, cu un timbru ușor, tremurător, franțuzesc. Răspunsul, cu toate că încetișor, era dat fără ezitare, întreg, explicit
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]