802 matches
-
la timp nu numai revista, dar editura a dat și alte lucrări. A tipărit „Tarot” sau „Călătoria omului”, de Mircea Străinul, „Costea” cor bărbătesc de Paul Constantinescu, „Intrare în pădure” de Aurel Marin, „Solstiții” de George Drumar, „Divertisment” de Mircea Streinul. Când intră în al doilea an de apariție, Iconar privea nu numai în urmă, dar mai ales înainte: „Vom continua să luptăm cu îndârjire, căci cauza noastră e o cauză dreaptă. Nimic nu ne sperie. Știm ce avem de făcut
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
periodic, invocat ca un reper tutelar, Mihai Horodnic va constitui nucleul în jurul căruia se cristalizează treptat o variantă locală a mitului poetului tânăr, chemat să întemeieze o nouă tradiție. Alături de miraculosul „luceafăr” (Iulian Vespar), „primul poet modern al Bucovinei” (Mircea Streinul), la Muguri și-au început ucenicia literară Ion Roșca, răpus și el la 25 de ani de o boală necruțătoare, Ionel Negură, Constantin Rotariu și Iulian Vesper. (Toader C. Grosu). Continuarea publicării revistei, chiar dacă la intervale foarte distante (în 1927
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de arte grafice și editură „Glasul Bucovinei”. Redactori ai revistei: Aspazia Munte și Neculai Pavel. De regulă, o revistă în patru pagini, cu articole diferite: „Jurnal de poet”, un eseu „Vizită la Pascal”, „Manifest pentru săptămâna cărții”, „Interviu cu Mircea Streinul” de E. Ar. Zaharia - în care se pun multe întrebări, dar se dau puține răspunsuri clare, iar atunci când acestea vin n-au rezonanță în timp, ca în cazul acesta: „Pe cine-l preferați? Emil Cioran sau Petre Manoliu?” Răspuns: „Răspunsul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cine-l preferați? Emil Cioran sau Petre Manoliu?” Răspuns: „Răspunsul e categoric - Manoliu...” Publica multă poezie: Iuliu Vespar, George Drumur, Al. Raicu, Neculai Roșca, Aurel Manu, Gh. Antonovici, Teodor Dragomirescu, Aspazia Munte, E.Ar. Zaharia, M. Ropceanu, George Nimiceanu, Mircea Streinul, Theodor Constantin ș.a. Cărți și reviste prezentate în cronică fără indicarea localității ori editurii, rubrici care rețin: „Reviste care trebuie citite”, „Recunoaștere”, „La zi”, „Redacționale”, „Notăm” etc. Revista realiza un fond de carte „Colecția Plai” „O revistă gândiristă” - spune Ion
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
citim: „Liberi de orice angajament, navem de satisfăcut ambițiuni sau de apărat vreun anumit curent de idei... Ne vom strădui să croim o cale mai netedă culturii românești.” Au mai colaborat: Cristofor Vitencu, Otilia Cazimir, Eugen Liteanu, N. Roșca, Mircea Streinul, Radu Boureanu, G.M. Zamfirescu. * Spectatorul, Cernăuți, 1927, o fericită invenție a Teatrului Național din Cernăuți de a lărgi cadrul obișnuitelor programe ale spectacolelor de dimensiunile unei Reviste de propagandă artistică și literară. Decât vorba dlui I.E. Torouțiu (În „Floareasoarelui”), „propaganda
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
al boierului bucovinean Doxachi Hurmuzachi” ș.a. Capitolul Restituiri oferă documentare și operă ale poeților din perioada interbelică: Gheorghe Antonescu, Traian Chelariu, George Drumur, Aurel Fediuc, Vasile Gherasim, Mihai Horodnic, Teofil Lianu, Aspazia Munte, Vasile Posteucă, Ion Roșca, Nicolae Roșca, Mircea Streinul, Iulian Vesper, Gheorghe Voevidca, E. Ar. Zaharia, iar despre scriitorii bucovineni contemporani scriu pagini interesante Nicolae Șapcă, Ion Beldeanu, Mircea Aonei, Vasile Pânzariu, Zinaida SmochinăRotaru, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan, ei însăși creatori de literatură și artă. La capitolul Golgota neamului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
8.060; Siret - 7.358; Gura Humorului - 6.123 locuitori. Mai colaborau: Victor Ion Popa, T. Tudor, Sterian Dumbravă, Ana T.Cristureanu, dr. V. Negru, Th. Handoca, Șerban I. Flondor, Neculai Pavel, Eusebiu Vicol, Leon Proca, iar la poezie: Mircea Streinul, Theodor Constantin, George Drumur, E. Ar. Zaharia, Dionise Basarab, Gh. Strătoiu, Sorin Culme, T. Ulmean ș.a. Numele dr. T. Cristureanu, ca director al revistei, apare deabia cu numărul 4/15 VII 1933. * Viața Bucovinei (1933-1935) revistă redactată de dr. Emil
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
E. Ar. Zaharia, Dionise Basarab, Gh. Strătoiu, Sorin Culme, T. Ulmean ș.a. Numele dr. T. Cristureanu, ca director al revistei, apare deabia cu numărul 4/15 VII 1933. * Viața Bucovinei (1933-1935) revistă redactată de dr. Emil Kososchi. Între colaboratori: Mircea Streinul, George Drumur, E. Ar. Zaharia, Teofil Lianu, Theodor Constantin. (Din revista Plai nr.2/1934) * În articolul „Salvați Bucovina” din Viața Bucovinei III, maiiunie 1935, p.323, T. Cristureanu spunea:”De la apariție am pledat pentru aceeași cauză: refacerea, reînvierea, renașterea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care-l așteaptă de atâta vreme provincia.” Cele afirmate erau valabile nu numai pentru Bucovina ci și pentru Basarabia și Transilvania. Intervievat într-o anchetă literară asupra „spiritualității provinciei” de către Noua gazetă de Vest (nr.545/1938) din Oradea, Mircea Streinul afirma: „Cunosc din experiență cazul unui ziar care cât timp a stat sub conducerea mea și a poetului Iulian Vespar, a fost citat și cunoscut în întreaga presă românească. Astăzi nu e decât o biată fițuică”. (E vorba de revista
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
D. Torouțiu, N. Simionescu, T. Cernăuțeanu, I. Nichitovici, Gr.N.Nandriș, N. Cartojan, Al. Procopovici, Emilian Slușanschi, Traian Brăileanu, Nicolai Cotos, Aurelian Voronca, Em. Grigorovitze,Ion Grămadă, pentru ca să nu-i uităm și să-i menționăm pe mai tinerii Dimitrie Vatamaniuc, Mircea Streinul, Traian Chelariu, Ar. D. Racheru, George Antonescu, Mircea Diaconu, Dragoș Vitencu, George Drmur, E.Ar. Zaharia. Neculai Tăutu, Augustin Z.Pop și foarte, foarte mulți alții. Presa din Cernăuți a format nu numai ziariști care s-au ocupat de problemele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de formare și de consolidare a limbii române literare. După 1840 unele tendințe puriste din concepția sa lingvistică iau amploare, H.-R. devenind, de fapt, adversarul propriilor principii de la 1828 (Paralelism între limba română și italiană, 1840, Vocabular de vorbe streine în limba română, adică slavone, ungurești, turcești, nemțești, grecești etc., 1847). Limba română literară - considerată acum operă a specialiștilor sau a unui geniu reformator - urma să fie „purificată” de toate cuvintele neromanice, care ar fi trebuit înlocuite cu altele, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
sunt acelea ce făcând adunare întru una arată și termenii și cuvântul la vedere.“59 Etc. etc. cestiunea evreie În țară era un puternic curent antisemit care creștea. Motivul era că, de câte ori se ivea prilejul, întotdeauna evreii se adresau Puterilor streine ca să intervină în România spre a rezolva cu autoritate cestiunea evreie. Când, după detronarea lui Cuza, Constituanta, sub presiunea străi nătății, a voit să introducă la Art. 6 principiul acordării drepturilor politice 94 bucureștii de altădată poetul preferat al publicației
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
apărut nesemnată. Francia va fi totdauna cu dânsul, pre cât timp va căuta să susțină principiile de libertate religioasă și de egalitate a cetățenilor înaintea legii, contra spiritului de netoleranță. Însă când vine d. Crémieux să ne ceară intervențiunea puterilor streine în cestiunea israeliților români, cată să ne înțelegem. Francia și celelalte puteri mari pot să proceadă pre calea consilielor; aceste consilie vor fi totdeuna, suntem siguri, în sensul progresului și al libertății confesionale. Dară aaceste consilie nu pot fi decât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în care se pronunță în favoarea Unirii Principatelor: L’empereur Napoleon III et les Principautés roumaines, Paris, 1858; trad. rom., București, 1859; L’autonomie roumaine Armand Lévy sosește în București înarmat cu profecțiuni tari, susținut de masonerie și de unele puteri streine. El pretinde guvernului ca să aibă libertatea de a cutreiera Moldova și de a studia situația evreilor la fața locului. În epoca aceea, în 1869, guvernul era prezidat de Beizadea Mitică Ghica, iar ministrul de Interne era Mihail Kogălniceanu.67 Toate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era făcută nu atât contra ministrului, pe cât împotriva Alianței israelite.70 În răspunsul său ministrul spune: Vă asigur că nu a făcut jidanilor din România nimeni mai mult rău decât Alianța israelită; și în câtă vreme se vor adresa la streini, ei vor fi un popol care - cum a zis d. Codrescu - se ține la pândă ca să ne lovească în momentul cel mai greu“.71 Și mai departe: „Când am intrat în minister, peste trei zile m-am trezit cu o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Deputaților La sfârșitul lui 1870, când am sosit în București, situația nu mai era ace eași. Luptele mari dintre partide canalizase toate nemulțumirile împotriva guvernului Lascăr Catargiu 75, însă sentimentul anti-evreu stăruie. Românii nu puteau să uite amestecul arogant al streinilor care rănea demnitatea națională! finanțele Situația financiară a țării era foarte rea. Veniturile nu mai acopereau cheltuielile, datoria flotantă creștea, serviciile publice nu mai puteau fi întreținute decât cu emisiuni repetate de bonuri de tezaur. Iată, de pildă, care era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
guvern.20 Principele Carol convoacă la Palat un mare consiliu compus din membrii guvernului, toți foștii prezidenți ai Consiliului și alți oameni de stat fruntași.21 În același timp, Nicolae Ionescu iese din guvern și în locul său la departamentul Afacerilor Streine vine Mihail Kogălniceanu.22 În urma hărțuielilor la care era supus guvernul la Senat, în Senatul ales sub Lascăr Catargiu, dar care l-a răsturnat, acest corp e dizolvat, iar alegerile sunt fixate pentru 9 aprilie.23 La București, liberalii susțin
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
României. La 14 aprilie se întrunește Parlamentul în sesiune extraordinară.33 În același timp un potop de știri senzaționale, dar toate false se abat asupra Bucureștilor. Guvernul nu instituie cenzura și nu o va institui deși avem și o armată streină în țară. Pe de altă parte, se simte că guvernul român caută un simplu pretext spre a putea rupe cu Turcia, de aceea ziarele oficioase anunță zilnic că trupele turcești au violat în mai multe puncte teritoriul României.34 În
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Drept aceea, plenipotențiarii respectivi au pus pe Convențiunea din față semnăturile lor și sigiliul armelor lor.] Făcut în București la 4 aprilie anul 1877. Baron dmitri stuart Agent diplomatic și Consul general al Rusiei în România m. kogălniceanu Ministrul Afacerilor Streine al României.“35 Precum se vede, această Convențiune fusese semnată cu o săptămână mai înainte de intrarea armatelor rusești în România. Negocierile, firește, urmau 340 bucureștii de altădată 35. ROM., an. XXI, 17 aprilie 1877. Am verificat textul cu MOF., nr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
român; Luând act de declarațiunea guvernului că tunul român[esc] a răspuns deja la declararea de rezbel făcută de Turcia; Adunarea Națională recunoaște starea de rezbel [ce este] creată României prin însuși guvernul otoman; Aprobă atitudinea guvernului față cu agresiunea streină, se razimă pe sentimentul de dreptate al Marilor Puteri garante, care de la Tratatul de Paris au luat sub scutul lor dezvoltarea individualității politice a României. Având plină încredere în energia și patriotismul guvernului, îi dă auto rizarea ca, cu toate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ei au ținut postul lor cu onoare, căci aveau să se lupte la postul cel mai periculos.“157 Ziarul Le Temps din Paris, vorbind despre atacul românilor de la 19 octombrie asupra redutei Grivița no. 2, spune: „Ofițerii superiori ruși și streini cari sosesc de la Plevna fac mari elogii bravurii trupelor române. Ei raportează că-n lupta de la 19 octombrie, după un prim atac fără succes făcut spre miazăzi contra redutei turcești dinaintea Plevnei, comandantul Diviziunii a 4-a a reînceput seara
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
locotenent-colonelul Koten, dar și pe coloneii Dvigupski și Spiski, schimbați de maiorul Nikiforov. Locotenent-colonelul Eugen Subotin, inspector pentru Balcani, a fost înlocuit de locotenent-colonelul Korsovski, fost șef al serviciului instrucțiuni. Schimbările au afectat și secțiile militare din Zagreb (maior N. Streini), Sofia (colonel Malkin), Praga (maior V. Gorov) și București (locotenent-colonel Al. Sinkov), dar numele noilor numiți nu erau încă cunoscute. În același timp, la Viena, a luat ființă un nou birou sovietic, condus de un anume Andor (cca. 48 de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a da 2 sau 3 examene, posibilitate exclusă în cele alte universități, si care constitue pentru cei întârziați cu etatea, si pentru cei bine pregătiți de înainte, un avantaj considerabil. Trebue însă remarcat că acéstă înlesnire e acordată mai ales streinilor de unde se poate deduce cât se póte o intenție bine voitóre pentru cei care știu că starea în străinătate costă parale prea multe. În afară de aceste liberalități, seriozitatea examenelor e incontestabila. Lucrul acesta pare a'i surprinde pe cei informați rău
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
a Fundației Culturale Române. Redactor-șef este Alexandrina Cernov. Rubrica „Teorie, critică și istorie literară” conține mai cu seamă articole și studii despre scriitorii bucovineni din secolul al XX-lea. Colaborează Mircea A. Diaconu (Iulian Vesper. Destin și poetică, Mircea Streinul și literatura bucovineană, Poezia iconaristă, Destinul poetic al lui George Drumur), Ștefan Hostiuc (Poezia română postbelică din nordul Bucovinei: generații și paradigme), Adrian Dinu Rachieru (Traian Chelariu sau Rafinamentul clasicist), Mihai Cimpoi (Refuzul frontierei. Portret Ion Vatamanu) ș.a. Mai puține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287291_a_288620]
-
Cheleș-Împărat” de Constantin Berariu, „Revista Moldovei”, 1923, 6-7; Perpessicius, Opere, XII, 542-543; Victor Morariu, Constantin Berariu (1870-1929), FF, 1929, 6; [Ion I. Nistor, Al. Iordan, Traian Chelariu, E. Pohonțu, Arcadie Gherman, C. Ștefănescu-Galați], [Constantin Berariu], „Junimea literară”, 1930, 1-4; Mircea Streinul, Constantin Berariu, „Calendarul «Glasul Bucovinei»”, 1932, 57-59; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 21, 79-80, 108, 255. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285702_a_287031]