521 matches
-
masca Filatov”). Uneori, erupția este urmată de descuamația furfuracee sau în lambouri. Bolile eruptive MAJORE 59 4.1.5 Date de laborator Examene nespecifice Hemoleucograma: leucocitoza cu neutrofilie Sindromul inflamator biologic pozitiv Examenul de urină: variabil proteinurie, hematurie. Examene specifice Streptococul βhemolitic A identificat cu teste rapide (Streptozym-test), imunofluorescență sau culturi ale exudatului nazo-faringian. Rezultatul bacteriologic negativ nu exclude scarlatina. Titrul ASLO crește tardiv, după 2-3 săptămâni de la infecția acută, având valoare redusă pentru diagnostic. 4.1.6 Diagnostic Diagnosticul scarlatinei
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Titrul ASLO crește tardiv, după 2-3 săptămâni de la infecția acută, având valoare redusă pentru diagnostic. 4.1.6 Diagnostic Diagnosticul scarlatinei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + exantem + enantem Epidemiologice: contactul cu o infecție streptococică βHA toxigenă Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. 4.1.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
imunosupresive. Stomatitele veziculoase localizate sunt cauzate de virusurile herpetice, coxackie, HIV, virusul variolei și vaccinei. Leziunile veziculoase pot evolua către ulcerații orale. Infecțiile bacteriene manifestate cu leziuni ulcerative orale sunt: sifilisul, tuberculoza, febra tifoidă, lepra, tularemia, difteria, infecțiile acute cu streptococi sau gonococi. Ulcerațiile cu caracter necrotic apar mai frecvent la pacienți cu agranulocitoză, în cadrul hemopatiilor maligne sau după unele medicamente și toxice. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 78 Alte stomatite cu aspecte particulare pot fi întâlnite în cursul unor boli eruptive
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Familia Specia Forma clinică Virusuri Papovavirusuri Papilomavirus hipertrofică Herpes virusuri HHS1, VVZ, CMV, VEB, HH6, HH7, HH8 veziculoasă Enterovirusuri Coxsackie A veziculoasă Mixovirusuri V. rujeolei V. urlian eritematoasă Togavirusuri V. rubeolic eritematoasă Retrovirusuri HIV polimorfă Bacterii Anaerobe Fusobacterii ulcerată Aerobe Streptococi eritematoasă sau ulcerată Gonococ ulcerată S. typhi ulcerată Micobacterii My. Tuberculosis My. leprae ulcerată Spirochete Tr. pallidum ulcerată Mycoplasme My. pneumoniae veziculoasă Fungi Levuri, hife Candida spp eritematoasă, hipertrofică 5.1.3 Manifestări clinice Tabloul clinic al stomatitelor infecțioase are
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cele mai frecvente manifestări ale anginelor. Mucoasa faringelui și a lojilor amigdaliene este hiperemiată difuz. Etiologia este reprezentată de virusuri în proporție de 60-90% (rhinovirusuri, coronavirusuri, virusul sincițial respirator, virusuri gripale și paragripale, virusul Epstein-Barr) și mai puțin de bacterii (streptococ βhemolitic grup A, rar alți streptococi, meningococ, gonococ, fusobacterii). 5.2.4.2 Anginele pultacee Se disting prin depozite purulente, care pot fi dispuse sub formă de: INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 85 Angină foliculară, cu depozite celulare inflamatorii submucoase sau
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Mucoasa faringelui și a lojilor amigdaliene este hiperemiată difuz. Etiologia este reprezentată de virusuri în proporție de 60-90% (rhinovirusuri, coronavirusuri, virusul sincițial respirator, virusuri gripale și paragripale, virusul Epstein-Barr) și mai puțin de bacterii (streptococ βhemolitic grup A, rar alți streptococi, meningococ, gonococ, fusobacterii). 5.2.4.2 Anginele pultacee Se disting prin depozite purulente, care pot fi dispuse sub formă de: INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 85 Angină foliculară, cu depozite celulare inflamatorii submucoase sau foliculi limfatici inflamați, vizibile ca puncte
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
aftoase Leziunile caracteristice apar ca vezicule izolate sau grupate ”în buchete”, care evoluează către ulcerații superficiale, nesângerânde, cu aspect mat-cenușiu, relativ dureroase, uneori complicate cu stomatită. Etiologia este frecvent virală (virusuri herpetice, virusul febrei aftoase, virusuri Coxsackie), mai rar bacteriană (streptococi anaerobi). 5.2.4.6 Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita, laringita, bronșita, sinuzita, meningita INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 86 Suprainfecția bacteriană sau micotică Mecanism toxic: nefrita “in focar” Mecanism
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
dar leucopenia și hiperamilazemia, au valoare orientativă pentru diagnosticul oreionului. Diagnosticul diferențial se poate face cu următoarele cauze de tumefiere a parotidei: alte parotidite virale cu virusuri Coxackie A, ECHO, v. para-influenzae, v. coriomeningitei limfocitare parotidite bacteriene (septice) cu stafilococ, streptococ, bacili gram negativi, care sunt de obicei unilaterale parotidite toxice medicamentoase, după administrare de fenilbutazonă, tiouracil INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 108 parotidite toxice cu substanțe anorganice, după expunere la iod, plumb, mercur litiaza salivară tumorile parotidiene adenitele, adenoflegmoanele tumefierea parotidei
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
organici ca rezultat al metabolismului bacterian (grupul bacteriilor acidogene), iar pe de altă parte capacitatea altor bacterii (grupul bacteriilor proteolitice) de a produce procese de dezorganizare a țesuturilor cu structură proteică. Principalii microbi din placa dentară care produc acizi sunt streptococii viridians și lactobacilii. Aceștia scindează pe cale enzimatică mono-, diși polizaharidele, formându-se acizi variați: acid lactic, acid acetic, acid propionic, acid butiric, acid glutamic, acid aspartic. Coborârea pH-ului sub valoarea 5 face ca rețeaua cristalină de apatită a smalțului
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
profunde sunt deseori polimicrobiene, cu un număr mediu de 4-6 specii de germeni. Germenii anaerobi constituie 75% dintre specii, reprezentate mai ales de Peptostreptococi, Veillonella, Bacteroides, Prevotella, Fusobacterium nucleatum. Aerobii au o pondere de 25% în infecțiile odontogene, cu predominanța streptococilor α hemolitici. Lactobacilii nu sunt implicați direct în etiologia cariilor dentare dar constituie factori favorizanți ai cariilor, prin inducerea unui mediu acid în cavitatea orală. b. O altă cale de apariție a infecțiilor odontogene o reprezintă afectarea țesuturilor parodontale. Etiopatogenia
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
gram-pozitive și gram-negative reprezintă 70% dintre etiologiile izolate, restul fiind fungi sau infecții asociate. Infecțiile sistemice 144 Cele mai frecvente cauze de sepsis sunt infecțiile cu: bacili gram negativi (Enterobacteriaceae, Pseudomonas, Haemophillus), coci gram pozitivi (stafilococi, enterococi, pneumococi și alți streptococi), germeni anaerobi, fungi. Riscul pentru diferite etiologii ale sepsisului variază în funcție de o serie de condiții favorizante (Tabel 8.1). Tabel 8.1 Etilogia sepsisului după factorii favorizanți Etiologie Factori favorizanți Bacili gram negativi Diabetul zaharat Bolile limfoproliferative Ciroza hepatica Arsurile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Compensarea volemică 2. Combaterea cauzelor (medicație nefrotoxică, obstacol urinar) 3. Protezarea selectivă a funcției renale (dializă) Infecțiile sistemice 151 Tabel 8.3 Tratamentul antibiotic empiric în sepsisul comunitar Poarta de intrare Etiologie probabilă Antibiotice de “prima intenție” Cutanată Stafilococ auriu, Streptococi A, coci anaerobi Aminopenicilina+Metronidazol+/AG sau Imipenem Urinară BGN (enterobacterii) 2 antibiotice dintre: C3g, AG, F-quinolone Pulmonară Pneumococ, H. influenzae, Mycoplasma, Legionella Aminopenicilina/ Ceftriaxona + Macrolid Digestivă BGN/ anaerobi/ enterococ Tazocilina/carbapenem +/AG Genitală Streptococ B, BGN, anaerobi C3g/ F-chinolone
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
prima intenție” Cutanată Stafilococ auriu, Streptococi A, coci anaerobi Aminopenicilina+Metronidazol+/AG sau Imipenem Urinară BGN (enterobacterii) 2 antibiotice dintre: C3g, AG, F-quinolone Pulmonară Pneumococ, H. influenzae, Mycoplasma, Legionella Aminopenicilina/ Ceftriaxona + Macrolid Digestivă BGN/ anaerobi/ enterococ Tazocilina/carbapenem +/AG Genitală Streptococ B, BGN, anaerobi C3g/ F-chinolone + AG + Metronidazol Tabel 8.4 Tratamentul antibiotic empiric în sepsisul nosocomial Poarta intrare Etiologie probabilă Antibiotice de “prima intenție” Cutanată Staf. Meti-R, B. piocianic, alți BGN Vancomicina +AG/ BL Urinară BGN, enterococ BL + AG Ventilație
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
pe valve native și pe proteze valvulare Pe valve native Pe proteze valvulare Steptococi si enterococi 55-60% 30% Stafilococi 25% 45% Alte bacterii+ fungi 5-10% 1520% Hemoculturi negative 10% 5-10% Infecțiile sistemice 153 Etiologia probabilă după poarta de intrare: Dentară: streptococi orali si negrupabili, HACEK* Cutanată: stafilococi Urogenitală: BGN Digestivă: enterococi Cateter: stafilococi, BGN, fungi * HACEK: grup de bacterii gram negative cu creștere lentă, care aparțin florei normale, reprezentate de specii de Haemophillus, Actinobacillus, Cardiobacterium, Eikenella, Kingella. Tabloul clinic al endocarditei
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
histoplasmoza candidoze, criptococ, pitiriazis, trichofitie, pneumocistoza, histoplasmoza Virale herpetice: VHS, VVZ, CMV, EBV papiloma virusuri (HPV) VHS, VVZ, M. contagiosum, papilomatoze (veruci, vegetații), VEB, CMV, HIV Bacteriene eritem gingival liniar, gingivita ulcero-necrotica, periodontita ulcero necrotica rar: tuberculoza, sifilis Staf. auriu, Streptococ pyogen, anaerobi, BGN, MAC. My. tuberculosis., T. pallidum, B. henselae Paraziți: toxoplasmoza, scabie, demodex folliculorum Inflamatorii: afte dermatita atopica, seboreica, psoriazis, vasculite Neoplazice Sarcom Kaposi, limfoame orale non Hodgkin Sarcom Kaposi, carcinom spinocel/bazocelular, limfom Altele afte recurente, afecțiuni ale
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
iv Cefalosporine IV antiPseudomonas Cefalosporine IV: Cefepim, Cefpirom Linezolid/Vancomicina Macrolide Sursa: Carmeli Yehuda. Antimicrobial resistance and patient outcomes: the hazards of adjustment, Crit Care., 2006; 10(5): 164. Bibliografie 195 Anexa 2: Scorul CENTOR modificat pentru evaluarea faringitelor cu Streptococ grup A Scorul Centor este recomandat de ghidurile terapeutice din America de Nord și CDC pentru evaluarea probabilității etilogiei streptococice în infecțiile faringiene. Scorul Centor se calculează adunând câte 1 punct pentru prezența fiecăreia dintre următoarele criterii: 1. Febră 2. Absența tusei
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
simplex 1, 2, VVZ, VEB. CMV Poxviridae v. moluscum contagiosum Parvoviridae parvovirus B 19 Papovaviridae papilomavirus Hepadnaviridae VHB Neclasificabile VHD 197 Anexa 4: CLASIFICAREA BACTERIILOR COLORAȚIE GRAM P O Z I T I V Coci aerobi Stafilococi: aureus, epidermidis, saprophyticus Streptococi: pyogenes, pneumoniae, grup B (agalactiae), grup D (enterococi) anaerobi Peptococcus, peptostreptococcus Bacili aerobi Corynebacterium difteriae (mitis, interm, gravis) B. Anthracis, Listeria monocytogenes Erysipelothrix rhusiopathie anaerobi Clostridii (tetani, boyulinum, perfringens) N E G A T I V Coci aerobi Neisseria (meningitidis
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
care îl depășeste pe cel al multor produse de sinteză, precum eritromicina, amoxicilina, streptomicina, streptomicinei. Propolisul are rol aseptic în stupi, în special pentru acoperirea intrușilor, care astfel nu intră în putrefacție. Extractul de propolis inhibă activitatea unor specii de streptococi, care se dezvoltă în cariile dentare și a bacteriilor Staphylococcus aureus și Streptococcus faecalis. Spre deosebire de antibiotice, propolisul este eficient împotriva virușilor, dar și pentru activarea imunității, ca citostatic, astfel că a devenit un produs foarte căutat în medicina alternativă . Studii
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
necrozantă); abcesul dacă nu este drenat crește distrugând mai mult țesut și fistulizează la exterior sau în organele vecine; flegmoanele se extind în lungul planurilor grase sau prin necroza de contiguitate; extinderea infecției prin limfatice este apanajul, mai ales, al streptococilor și al stafilococilor; extinderea sanguină apare în cursul bacteriemiilor și septicemiilor; abcesele hepatice pot complica apendicita acută, ca rezultat al pileflebitei. Infecțiile chirurgicale evoluează în două faze: locală și sistemică. Dacă macrofagele nu sunt apte să îndepărteze toate celulele distruse
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
de exemplu în cazul S. epidermidis care aderă la materialul sintetic al protezelor). Următoarea etapă este multiplicarea microorganismelor care se realizează în funcție de anumiți factori locali (substratul nutritiv, umiditate, pH, prezența O2). În mod obișnuit flora bacteriană caracteristică diferitelor viscere (Stafilococi, Streptococi, Pseudomonas pentru tegumente, Bacteroides, bacili Gram negativi aerobi , coci aerobi și anaerobi pentru colon, bacili Doderlein în vagin) oferă o protecție antimicrobiană ca rezultat al unui mecanism competitiv pentru substratul nutritiv și situsurile de fixare epitelială cu flora microbiană cu
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
urmată de multiplicarea germenilor și diseminarea acestora în țesuturile vecine și/sau la distanță. În acest proces intervin diverși produși microbieni cu acțiune enzimatică care determină necroza sau liza țesutului conjunctiv. Cel mai frecvent necroza este provocată de Stafilococ auriu, Streptococul piogen, Clostridium perfringens, Pseudomonas aeruginosa care secretă diverse enzime cu efect distructiv asupra țesuturilor (colagenaze, hialuronidază, streptokinaze, hemolizine, lecitinază etc.). Diseminarea la distanță se poate face pe cale sanguină (direct sau indirect prin tromboflebite și embolii septice), pe cale limfatică (limfangită, limfadenită
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
clinic, simptomele care apar în sepsis sunt febra, tahicardia care însoțește sau precede febra și este concordantă cu aceasta. Numărul de leucocite poate să nu fie foarte modificat, în unele situații fiind chiar scăzut datorită consumului polimorfonuclearelor. În septicemiile cu streptococi, meningococi, Pseudomonas apar leziuni peteșiale, iar în cele cu stafilococi coagulazopozitivi, bacili coliformi, Pseudomonas, Clostridium perfringens grup A se poate evidenția anemia hemolitică secundară (datorată enzimelor hemolitice). Se pot produce abcese metastatice în măduvă, creier, splină. 5.3. MECANISME DE
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
o pilozitate bogată, se va epila. Pielea inclusă în câmpul operator se va curăța cu antiseptice. Profilaxia infecțiilor la nivelul zonei tegumentelor corespunzătoare inciziei se face prin spălare cu apă și săpun antiseptic în preziua operației și în dimineața operației. Streptococii piogeni și stafilococii sunt, adesea, comensali pe piele, în nas și perineu. Îmbrăcămintea și patul pot fi astfel contaminate, microbii transmițânduse de la pacient la pacient. Pentru a reduce contaminarea preoperatorie, este necesar să se curețe saloanele prin spălare zilnică. Pacientul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
Aminoglicozidele sunt foarte eficiente in vivo, in vitro concentrațiile lor bactericide fiind mai mari decât la cefalosporine. Cu toată toxicitatea otică și renală rămân agentul principal al terapiei contra Gram negativilor. Sunt active pe stafilococi, dar nu au acțiune pe streptococi, de aceea se asociază cu ampicilina dacă se suspectează prezența lor. Penicilinele și aminoglicozidele sunt bactericide și combinația lor are efecte sinergice, fapt ce nu se întâmplă la asocierea unui bacteriostatic cu un bactericid. Infecțiile mixte cu enterobacterii aerobe au
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
sinergic (amplificarea reciprocă a efectelor) sau antagonist (efect mai redus decât al oricăruia din antibiotice luat separat). Asocierea de antibiotice este indicată în: infecțiile plurimicrobiene (gentamicină / cefalosporină + metronidazol în infecțiile mixte cu aerobi și anaerobi, penicilină + metronidazol în abcesele cu streptococi și anaerobi etc.); infecțiile grave la pacienții cu neutropenie sau cu deficite imune la care se preferă o asociere cu spectru larg până la stabilirea exactă a agenților etiologici (cefalosporină / penicilină + aminoglicozid + metronidazol / clindamicină); prevenirea instalării rezistenței la infecție în tratamentele
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]