777 matches
-
Și toți tăcură. Vreau rapoarte o dată la zece minute din partea fiecărei clase. I le adresați lui Velail. El le centralizează. Suntem supuși unui atac psihic. Și ei, și noi știm că nu pot trece de tablele noastre! Vor să ne streseze! Nu le îngăduiți să vă afecteze. Uitați-vă cu grijă prin crăpături! Dacă îi vedeți pe autori, nu ezitați să le dați înapoi o parte din gloanțe! Acestea fiind zise, torentul de remarci interesante și inteligente genul "'Tu-i morții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Brad, și despre Jenny, și mai ales nu despre Ben. Dar o săptămână e o perioadă a naibii de lungă când inima ta s-a frânt, și când Lauren, așa de grozavă cum a fost până acum, începe să mă streseze. Nu asta vrea, ea e minunată, doar că uneori vreau să fiu singură, să stau doar și să mă gândesc unica noapte perfectă din toată viața mea, la viitorul pe care l-aș fi putut avea dacă Ben m-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
toată noaptea, știi? De ce nu m-ai trezit? Mi-ar fi plăcut mult să-l aud. — Trebuie să-l omor, fir-ar să fie, spuse Macomber chinuit. — Păi de asta suntem aici, nu? — Da, doar că-s cam nervos. Mă stresează răgetul ăsta. — Păi atunci, cum a zis și Wilson, omoară-l și n-o să mai ragă. — Bine, dragă. Sună ușor, nu? — Doar nu ți-o fi frică. Sigur că nu. Dar mă enervează că l-am auzit urlând toată noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mereu de mâna a doua; și dacă progresul nu e posibil, prăbușirea, În schimb, odată plecat de la Luarca, era de la sine-nțeleasă, din moment ce oricine care avea cât de cât ceva de făcut Își permitea să stea aici, iar proprietăreasa nu-i stresa cu chiria decât pe cei despre care știa că-s Într-o situație disperată. În acel moment locuiau la Luarca trei matadori, doi picadori foarte buni și un excelent banderillero. A sta la Luarca pe durata sezonului de primăvară era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
an nu mai avusese nici o criză gravă. Nu o să pățească nimic fără medicamente o zi, două. Aceasta Îl aduse Înapoi la dilema originară. Cum o să plece de aici? Dacă erau obligați să stea mai mult de două zile? Nu te stresa, Își reaminti; asta declanșa Întotdeauna crizele. Se Întreba dacă tribul ăsta - Armaladon sau Larmaladon, cum naiba Îi chema - aveau cafea. Cafeaua creștea la munte, nu-i așa? Dacă nu-și bea porția zilnică de cafea, până la prânz urma să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
sau Larmaladon, cum naiba Îi chema - aveau cafea. Cafeaua creștea la munte, nu-i așa? Dacă nu-și bea porția zilnică de cafea, până la prânz urma să aibă o durere de cap de neînlăturat. Ei bine, asta chiar l-ar stresa. Heidi se așeză pe buștean lângă Bennie. —Cum mai ești? Pentru ea, noaptea trecuse fără nici un incident. Îi plăcuse la nebunie coconul format de căsuța ei cu Împletituri de ratan, sunetele junglei, ideea nouă că trăia o aventură și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
rămân. Nu poți pur și simplu să le elimini. Aș fi vrut să mi se smulgă din memorie amintirile legate de atacul cu gaz sarin. Este o boală cu care trebuie să lupți. Nu trebuie să te obosești, să te stresezi. Timp de trei luni: septembrie, octombrie și noiembrie, mi-am luat concediu medical. Din decembrie m-am dus din nou la muncă. Slujba era destul de obositoare și nu puteam munci o zi întreagă. Acum lucrez cu jumătate de normă. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
e greu să stea trei zile la rând internat, mai ales când te gândești la treaba de după. Nu are cine să stea în locul meu cât timp lipsesc... Deoarece era spre finele lunii, pierderile au fost mari. Dacă nu m-aș stresa cu afacerea, aș mai zice, dar nu știu cum se face că sunt mereu la limită. Nu am noroc sau, pur și simplu, sunt prea negativist (râde). Vreau să-i mulțumesc acelui domn care și acum îmi este client fidel. Asta a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
la vremea aceea, fiindcă el n-ar fi văzut în film decât cum băieții ăia din gherila românească, în film nu fac nimic concret, doar se fâțâie pe coclauri și mai scot din pistoale câte un pac-pac, atunci când sunt prea stresați de nenorociții ăia de comuniști. Prin 1995 am stat de vorbă cu un colonel de securitate acum pensionar care după spusele lui luptase împotriva „bandiților” din munții Făgăraș. Vă rog să mă credeți, povestirile lui erau mult mai pline de
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
acolo cu tuburile de oxigen în nas conectat la un monitor care măsura continuu diferiți parametri vitali, dar nimic demn de semnalat nu s-a mai întâmplat cu mine. M-am lăsat de fumat și am evitat să mă mai stresez cu diferite obligații pe care mi le luam eu singur și Slavă Domnului, nu s-a mai repetat stările acelea așa de rele cum erau înainte de a mă lăsa de fumat. Azi când se împlinesc trei de atunci mă simt
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
o perioadă de liniște, ani buni în care se învăța carte, dar pentru cei care diriguiesc treburile în țara asta, perioada respectivă nu se pune la socoteală fiindcă învățământul pe atunci era comunist și prea se învăța carte pe rupte, stresând elevii și învățându-i să judece cu propriul cap. Dintre reglementările zilelor noastre, pentru a se limita numărul oamenilor cu prea multă carte, în 1998, România și alte 18 țări europene semnează “Protocolul privind interzicerea clonării umane”. Mai mult, țara
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
pictat din Lucerna. O țară perfectă, dacă treci peste faptul că au adunat și banii multor escroci și criminali în depozitele băncilor de acolo, i-au curățat frumușel și i-au așezat în vitrina cu civilizație. Și vacile s-au stresat de apariția mea în peisaj. Veneam de la Geneva în micul sătuc în care aveam noi seminarul despre Pedagogie des philosophes. Ca să o iau pe scurtătură, am intrat pe sub o sârmă să trec pajiștea locului. Vacile, curate, cu ugere rozosine, pășteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
liniștit. După ce se înserează, străzile sunt animate, cel puțin în centru și, o dată cu animația, apar și disidențele. Azi mi-a tradus Cristina că e complet neobișnuit ca o femeie să umble singură seara (oraș alb, necosmopolit). Uitasem să mă mai stresez pe stradă din cauza agațamentelor, mai ales după 40-45 de ani, când la noi în sfârșit ieși de pe piață și la rău și la bine, adică scapi de cetățenii care stau la colțuri și vânează. Ei bine, ieri mi-am adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
a fost să-l întreb dacă luase cu el textul comunicării. L-a scos din buzunarul hainei și mi l-a arătat. Am plecam cu autoturismul oficial spre M.A.E. Pe drum, fiind foarte tăcut, ca să nu mai fie stresat, i-am vorbit de normele noastre de protocol în perioada din jurul Anului Nou: Tovarășe ambasador, fiind primul prilej de a-l întâlni pe ministru, poate ar fi bine să-i adresați felicitări și să-i urați să aibă un an
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
să-ngrop în patru rânduri Greșite atitudini, vicii, Minciuni, ori fraude, capricii, Ca pe cei morți, în patru scânduri. Am vrut ca râsul să înece Necinstea, furtul, lăcomia, Trădarea și nemernicia, Și toate relele să plece. Fiindcă-n viață ne stresează Incompetența și prostia, O atacăm cu ironia, Și râsul ce o-nveninează. Căci nu-i mai mare răzbunare, Decât să râzi de nătăfleții Ce murdăresc culoarea vieții. Deci râdeți toți, în gura mare!
Cititorilor mei. In: Pilule contra devierilor de caracter by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/362_a_636]
-
și alții, toate într-o copertă atrăgătoare realizată de Arp. În introducere Ball scrie câteva cuvinte programatice, rezumând atmosfera seratelor din Zürich: “Când am fondat Cabaretul Voltaire, am fost la sentimentul câtorva tineri din Elveția care nu erau atât de stresați pe cât eram eu, bucurându-se de independența lor, și mai mult decât atât dornici să o proclame. M-am dus la d-l Ephraim, proprietarul restaurantului Meierei și l-am rugat să-mi-l dea în scopul de a face
Mişcarea dada şi influenţa asupra artei contemporane. Conceptul de urât la dadaişti. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Oana-Maria Nicuţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_944]
-
biroul său, Ignatius Gribb continua să sforăie. PATRUZECI ȘI CINCI Mai devreme, în Casa Fiului Răsare. Media a spus: — Madame Iocasta, n-ați fost oare prea dură cu Vultur-în-Zbor? Oamenii se mai zăpăcesc. Oamenii buni pot face prostii atunci când sunt stresați. Madame Iocasta a spus: — Nici măcar nu-l cunoști. Media a întors capul: — Eu nu fac altceva decât să-i acord prezumția de nevinovăție. Virgil îi încurajează tot timpul pe oameni să se-ndoiască. Iocasta a spus: — Vultur-în-Zbor nu este binevenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
despre asta cu el. Hawkins știa că eram sceptică în a da informații Poliției. Totuși, a făcut greșeala și a spus: —Uite, Sam, am pus o vorbă bună pentru tine la Brand, OK? Dacă el e inspectorul care m-a stresat ieri după-amiază, poate să își bage undeva vorbele tale bune și să le dea foc, am izbucnit eu. Ar trebui să fii al dracu’ de precaut să vii aici și să mă storci de informații. Știi că mă scoate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
în următoarele zece minute. I-am zâmbit dezagreabil. — Sper că asta nu te deranjează, nu? Nu, deloc. Trebuie doar să mă duc să autorizez plata, dar sunt sigur că asta nu este o problemă... Aștepți aici? mi-a spus, evident stresat la gândul că poate voi apărea să-l sfidez pe Sir Richard în biroul lui. —Doar zece minute. M-am uitat la ceas cu subînțeles. David Stronge bolborosea în timp ce ieșea pe ușă, într-o avansată stare de teroare indusă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
de care nu am auzit niciodată și al cărei nume era compus din cifre. —Cum ți se pare? m-a întrebat Tom, o întrebare idioată, de altfel, pe care nu mi-ar fi pus-o dacă nu ar fi fost stresat. Comportându-mă ca la carte, am zâmbit dulce în loc să fiu sarcastică și am spus că arată foarte interesant, unul dintre acele cuvinte de efect, care aveau sensul pe care voiai tu să-l dai. Ai văzut băncile pentru cor? m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
în preajmă. Cum taie metodic, statornic, cadențat, zi după zi, viața mea. Aproape că-i aud satârul cum îmi retează zilele. Dormeam astfel în studenție când veneam acasă în vacanțe, după sesiunile de examene. Nu eram cine știe ce obosit. Nu mă stresau examenele. Era doar reîntâlnirea cu aerul pur, amețitor al satului. Dormeam câte trei--patru zile, cu pauze rare de mâncat câte ceva, spre disperarea părinților. Credeau că mă întorc bolnav. Eram doar iarăși curat, mă limpezeau aerul satului meu, pădurea și balta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
că nu putem merge la prânz Într-o zi de lucru de șaisprezece ore, dar e jalnic ca dracu’ că nici măcar nu avem voie să ne alegem noi mâncarea. Nu e nimic nou În asta, Bette. Nu Înțeleg de ce te stresezi pe chestia asta acum. Am doar o zi deosebit de groaznică. Asta dacă poți s-o deosebești de celelalte. —De ce? S-a Întâmplat ceva? Am vrut să repet: „două inele?“, dar m-am cenzurat, văzând o femeie supraponderală, cu fusta de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
sub patruzeci de ani În afară de mine se aplecă și-mi spuse: —Cum de te-ai nimerit În chestia asta? —Nepoata lui Will, n-am avut nici o șansă. Ea râse Încet și-și puse mâna În poala mea, ceea ce m-a stresat foarte rău până când mi-am dat seama că Încerca În mod discret să dea mâna cu mine. —Sunt Kelly. M-am ocupat de această mică petrecere pentru unchiul tău, așa că din câte se pare și eu sunt obligată să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
marțea de dinainte de Ziua Recunoștinței, așa că cel mai bine e să te apuci imediat de treabă. Am făcut câteva calcule În minte și am realizat că erau mai puțin de trei săptămâni. Am spus asta. —O, Bette, nu te mai stresa, spuse Elisa dându-și ochii peste cap, exasperată. Nu e mare lucru. Găsești un loc, faci rost de sponsori, comanzi invitațiile, faci Lista și păstrezi toată partea de presă pentru săptămâna respectivă. Orice chestie unde Philip e gazdă va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
gazda? —O, ăă... un tip, Philip Weston. E... ăă... —Știu cine e. Iubitul tău, nu? V-am văzut de multe ori Împreună În ultima vreme. Da, sunt sigur că Amy va fi Încântată să audă asta, așa că nu m-aș stresa pe chestia dacă Bungalow e liber În seara aia. — Nu, nu, nu e În nici un caz iubitul meu, am spus cât de repede am putut. Nu e deloc așa. De fapt, e un tip ciudat pe care-l cunosc oarecum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]