995 matches
-
insuficiență pronunțată de cortizol în timpul stresului, prezintă șoc circulator ca urmare a alterării efectelor vasoconstrictoare ale catecolaminelor. În concentrații fizio-farmacologice, cortizolul și derivații lui de sinteză posedă, după cum se știe, proprietăți antiinflamatorii și imunosupresive. Sistemul renină-angiotensină fiind activat de reacțiile stresante prin mecanism simpatico-adrenergic, participă la rândul său, la reacțiile cardiovasculare, hidroelectrice și comportamentale prin mecanism predominant central, ca parte a dereglărilor neuroendocrine. Angiotensina II afectând în sens negativ anxietatea și stările afective, medicația antiangiotensinică crește eficacitatea tratamentului tulburărilor psiho-afective produse
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la neuronii simpatici din coloana intermediolaterală a măduvei spinării și de aici la căile simpatice periferice. Nucleul tractusului solitar (NTS) fiind stație de releu și integrare a reacțiilor baroreceptoare, este inhibat prin mecanism GABAA-ergic (Spyer, 1994). La rândul lor, reacțiile stresante generalizate produse de stresorii intenși sau cronici realizează implicarea CRH și nucleului locus coeruleus. Neuronii care sintetizează CRH sunt distribuiți în nucleul paraventricular (NPV), amigdală și NTS. Ei dețin un rol deosebit în coordonarea și medierea componentelor centrale și periferice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
distribuiți în nucleul paraventricular (NPV), amigdală și NTS. Ei dețin un rol deosebit în coordonarea și medierea componentelor centrale și periferice ale stresului generalizat. Locus coeruleus asigură inervația noradrenergică activatoare a ariilor reticulare și tegmentală laterală implicate în integrarea reacțiilor stresante centrale. Pe de altă parte amigdala și cortexul frontal medial exercită un important control asupra anxietății și reacțiilor emoționale. Împreună cu cortexul orbitofrontal și cingulat, amigdala și hipotalamusul formează o rețea interconectată care asigură conținutul emoțional al reacțiilor stresante vegetative, endocrine
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
integrarea reacțiilor stresante centrale. Pe de altă parte amigdala și cortexul frontal medial exercită un important control asupra anxietății și reacțiilor emoționale. Împreună cu cortexul orbitofrontal și cingulat, amigdala și hipotalamusul formează o rețea interconectată care asigură conținutul emoțional al reacțiilor stresante vegetative, endocrine și comportamentale (fig. 166). Controlul cortical al componentei emoționale a stresului este asigurat de cortexul cingulat anterior, scoarța insulară și regiunea orbito-frontală a lobului frontal. Aceste arii corticale proiectează în hipotalamus, nucleii vegetativi ai punții și bulbului și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
catabolizante și anabolizante hormonale, se formează cantități variabile de radicali liberi ai oxigenului, azotului și carbonului, generatoare de alterări biochimice multiple denumite generic stres oxidativ (Davies, 1995). Studiul consecințelor metabolice, structurale și funcționale ale alterărilor produse sub influența descărcărilor neurohormonale stresante de către speciile reactive ale oxigenului, a impus înființarea în 1990 a Societății Internaționale de Medicină Adaptativă, ale cărei obiective sunt atât cognitive, academice, cât și pragmatice, aplicative. S-a precizat printre altele că intensitatea reducerii univalente formatoare de specii reactive
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
superoxid-dismutazei, catalazei și glutationperoxidazei (Wassman și colab., 2004). Fiind mult mai reactive decât O2 molecular redus pe cale bivalentă, speciile radicalare ale oxigenului determină acroșarea sau dislocarea unor componente moleculare ale lipidelor, proteinelor și nucleoproteinelor celulare provocând injurii multiple tisulare. Solicitările stresante intensificând oxidațiile biologice activează formarea în exces a speciilor reactive ale O2 în detrimentul enzimelor antioxidante și contribuie prin dezechilibrele celulare atât la modularea unor reacții fiziologice, cât și la geneza și evoluția unor stări patologice. Din prima categorie a implicațiilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fiziologice, cât și la geneza și evoluția unor stări patologice. Din prima categorie a implicațiilor funcționale benefice fac parte proprietățile adaptative cardiovasculare ale concentrațiilor mici de radicali liberi, implicați în menținerea tonusului vascular bazal și creșterii rezistenței organismului la dereglările stresante ulterioare (Taylor și colab., 2003). De aici, voga practicii jogging (course à pied) și necesitatea vieții active ca factor sanogenetic. În doze mari radicalii liberi ai O2 devin veritabili „monștri moleculari” prevăzuți cu proprietăți distructive și citotoxice, fie prin peroxidare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
doar hematiile. Alterând prin oxidare punțile de carbon ale hemului rezultat din hemoliza zilnică normală, hemoxigenaza eliberează cantități echimoleculare de CO, biliverdină (bilirubină) și fier bivalent (Wu și Wang, 2006). Activând hemoxigenaza, hipoxia indusă de dereglările vasculare din timpul agresiunilor stresante, intensifică prin excesul de CO format, alterările multiple celulare realizate de speciile radicalare ale oxigenului și azotului. Interacțiuni și fenomene cumulative directe sau indirecte între cele trei categorii de specii reactive au loc la nivelul unor organe neuroefectoare inclusiv cerebrale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
caracter benefic asupra performanțelor angajaților. În asemenea situații vorbim de un „eustress” care motivează și mobilizează resursele individuale. În caz contrar, când efectele stresului se răsfrâng negativ asupra sănătății persoanei vorbim de „distress” (Jurcău și Moldovan, 2003). După evaluarea evenimentelor stresante și a potențialului de care dispune o persoană pentru a-i face față, individul implică o serie de strategii adaptative sau de ajustare (în engleză „coping”). Acestea sunt de două tipuri: directe sau de vigilență, respectiv indirecte sau de evitare
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la modalități de deturnare a atenției de la sursa stresului în direcția autoapărării eului. 9.1.1. Agenți inductori de stres la locul de muncă În special începând cu anii ’90, o dată cu accentuarea globalizării, angajații sunt supuși unor situații tot mai stresante, datorită schimbărilor care au loc și care conduc la o creștere a insecurității posturilor și la suprasolicitare în muncă. După Cranwell-Ward (apud Broadbridge, 2002) cele mai afectate organizații din perspectiva stresului perceput sunt organizațiile care au ca obiect de activitate
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
îndeplini o sarcină specifică. Asemenea credințe influențează comportamentul unei persoane, generând mai multă perseverență în fața obstacolelor și frustrărilor, deci implicit, mai mari șanse de succes. Din cele prezentate se poate observa importanța acestei percepții a propriei eficiențe în evaluarea agentului stresant. Astfel, nivelul stresului perceput va fi mult redus în cazul persoanelor care au credința că pot depăși obstacolele ivite. Din fericire aceste credințe pot fi învățate în timp, fiind un mijloc eficient de combatere a stresului. Locul controlului din teoria
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
viteză de reacție mai mare decât viteza de percepție. Această situație crește frecvența erorilor, și implicit, a riscului de accidentare; Emoții puternice dezadaptative, precum clipele de panică și spaimă pe care le pot trăi unii angajați în situații neașteptate sau stresante; Problemele familiale sau financiare care afectează capacitatea de concentrare a atenției; Tulburările de atenție și hiperkinezie; Unele deficiențe senzoriale sau probleme de sănătate; Lipsa de aptitudini și a experienței profesionale cerute pentru exercitarea unor activități; Un nivel de inteligență sub
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
schimbări organizaționale: O întrebare despre schimbarea Alfa, Beta sau Gamma Sverke, M. Hellgen, J. Acest studiu folosește date longitudinale colectate atât la începutul cât și la finalul implementării schimbării într-un spital de urgență din Suedia și examinează dacă experiențele stresante se schimbă în timpul schimbării organizaționale. 1999 Habitus-ul leadership-ului în schimbare Seppänen, L. Virtaharju, I. Buhanist, P. Pentru schimbare este nevoie de angajare personală, voință și capacitate de a îndruma organizația în timpul schimbării. Un lider al schimbării eficient utilizează un
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
influență semnificativă asupra rezistenței managerilor la schimbarea organizațională. 2003 Efectele privatizării spitalului asupra percepției stresului de către angajați Van der Vliet Caroline În cadrul spitalelor care au fost privatizate - comparativ cu cele care rămân în administrația publică - angajații trăiesc mai puternic experiențe stresante sub forma ambiguității și conflictului de rol, precum și a percepției supraîncărcării activității. 2003 Identitate și schimbare în instituțiile educative din mediul rural Lopez Julian Sanchez Marita Altopiedi Mariana Lavie Jose Manuel Analiza relației dintre comunitate și școală în contextul mediului
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
să corijeze în cazul celor care au o atitudine negativă față de lectură - comportamentul în fața slovei scrise; biblioteca școlară poate constitui un refugiu unde pot veni în contact cu valoarea și pentru acei copii pentru care contextul școlar este o experiență stresantă sau sunt mai puțin dotați din punct de vedere intelectual sau pentru cei defavorizați social; unii elevi își pot pune în valoare aptitudinile, preluând unele sarcini, alții își pot îmbunătăți relațiile sociale cu ceilalți colegi. Biblioteca școlară este cea care
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
b) După numărul indivizilor afectați: -AS cu semnificație strict individuală (de exemplu stresul psihic apărut prin nesatisfacerea unor tendințe fiziologice) -AS cu semnificație colectivă (familial, profesional) -AS cu semnificație generală: de exemplu situații de calamitate socială. c) După natura agenților stresanți: 1.fizici (sonori, termici, vibratori, radiații, etc.) 2.chimiei, noxele chimice 3.biologiei, legați de cauzele de îmbolnăvire (boala infecțioasă sau nu) 4.psihici. Agenții stresori psihologici (psihici) situaționali sunt: a) Situațiile de examen: S. P. (stres psihic) rezultă din
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
4.Comportament defensiv, îndeosebi modul reclamant-acuzator care cuprinde o mare nevoie de dependență de figurile cheie, cu scopul de a recupera obiectele ce implică dezamăgire și de a compensa boala. 2.5. Tulburările psihosomatice Reacțiile psihosomatice apar în situațiile deosebit de stresante, de exemplu: amețeala ce urmează scăpării dintr-un pericol, scăderea apetitului în urma unei pierderi și chiar o bătaie amoroasă a inimii. Astfel de simptome dispar de obicei când dispare situația care a declanșat factorul excitant. Orice tip de individ poate
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
antropologic (Firu). În concluzie, putem spune că dantura (și „mușcătura”) au un grad de singuralitate de specificitate individuală similară cu cel al dermatoglifelor (Firu). 7.2. Procese psihice implicate în relația medic stomatolog-pacient Vizita la stomatolog este adesea un moment stresant asociat cu o anxietate care-l precedă, cu un sentiment general de apăsare și distonie autonomă (Kielholz 1974; Pöldinger și Labhardt, 1988). În ciuda tehnicilor moderne extrem de eficiente în anularea durerii (de la anestezice locale și analgezice până la sedative), tratamentul dentar mai
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
rapide ale inimii. În acest caz se recomandă un control cardiovascular detaliat (Elhardt). Pacienții cu structuri depresive ale personalității consimt fără întârziere la instrucțiunile dentistului, ceea ce nu trebuie să ne înșele în nici un fel în privința rezistentei lor psihice la situațiile stresante. Pentru ei dinții au o semnificație simbolică sporită și, de aceea, iau mult mai în tragic decât alți pacienți pierderea sau vătămarea unui dinte. Este de dorit să se facă o anchetă atentă asupra reacțiilor lor la intervențiile chirurgicale anterioare
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
emoționale inițiale, lipsește relația cu mediul lor sau este cel puțin nesatisfăcătoare. „Subnutriția” emoțională din prima copilărie produce o neîncredere inițială care poate duce la o atitudine certăreață, ipohondrie, dușmănie și chiar provocări la adresa dentistului. Acestea constituie situația cea mai stresantă din lucrul stomatologic, din punct de vedere uman. Totuși, dacă dentistul atenuează această situație afectivă prin răbdare, bunăvoință și obiectivitate, simpatia și curajul lui psihologic vor fi răsplătite prin câștigarea încrederii pacientului (Elhardt). Arestații care execută o condamnare sunt de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
numește "identitate globalizată" este definită prin modul în care piața mondială valorifică diferitele tipuri de achiziții și comportamente individuale, ea presupunând efort, tensiune continuă, competență, acceptarea nesiguranței și a schimbării. Mult mai atractive sunt culturile, "un refugiu de la aceste cerințe stresante. Nu este de mirare că într-o mișcare reactivă uriașă, culturile sunt foarte autentice în lume și fenomenul cel mai impresionant îl reprezintă înmulțirea și conservarea lor" (M. Malița, 199936). Așa se explică și faptul că identitatea statelor-națiune se
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
muncă Activitatea umană legată de o profesiune este emergentă din interacțiunea factorilor psihobiologici, socioculturali și organizațional-ocupaționali. Ca modalitate esențială a existenței umane, ce se desfășoară în baza unor criterii riguroase ca durată și mod de organizare, ea generează cele mai multe situații stresante. Persoana inclusă în activitatea de muncă este constrânsă de cele mai multe ori să se conformeze unor situații organizațional-ocupaționale specifice și exigențelor postului. Când sunt desfășurate activități în care riscul și suprasolicitarea/supraîncărcarea muncii (calitativă sau cantitativă) sau subsolicitarea ei (monotonie, repetitivitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
supraîncărcarea muncii (calitativă sau cantitativă) sau subsolicitarea ei (monotonie, repetitivitatea activității, lipsă de variație, lipsă de informație, limitarea posibilităților de expresie), izolarea sau nocivitatea ei sunt curente, avem de-a face cu un dezechilibru, care generează situații profesionale percepute ca „stresante” (ocupațiile caracterizate prin risc crescut și solicitări fizice sau psihice intense măresc probabilitatea declanșării și instalării stresului profesional). Dezadaptarea sau neadaptarea în/la mediul de muncă și la solicitările impuse de organizație/postul de muncă, îndeplinirea defectuoasă sau incompetentă a
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la o paletă largă de ocupații, pornind chiar de la cele situate la baza piramidei organizaționale. Studiile au relevat faptul că stresul ocupațional este factor de risc pentru boli cum ar fi cancerul, hipertensiunea arterială (HTA) și bolile de inimă. Tensiunile stresante (strains) acumulate de indivizi - în rol de subordonați (angajați) sau șefi/superiori (supervisori, manageri) - la locul de muncă, din cauza nerespectării pragului optim de vulnerabilitate și rezistență a organismului (legea Yerkes & Dodson), deprivării (substimulare), excesului stimulului (suprastimulare) sau gestionării defectuoase a
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
substanțe periculoase), fizici sau non-ergonomici (de exemplu zgomot) și biologici (viruși) (un excelent articol pe această temă se poate consulta în Israel et al., 1996). Modelul cauzal (denumit și ingineresc sau cibernetic) conceptualizează stresul ca pe o funcție a stimulilor stresanți (definiți drept input-uri sau operaționalizați ca variabile independente) în relație unilaterală și unidirecțională cu reacțiile la stres (definite ca output-uri sau operaționalizate ca variabile dependente). În ultimii ani - în special în țările occidentale - s-au înmulțit considerabil studiile
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]