KorAP: Find »[drukola/base=stropire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...39 >

968 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

o bună aerisire a culturii, iar în cazul declanșării atacului se va reduce umiditatea. Combaterea chimică trebuie să se facă folosind pulverizarea pneumatică, foarte fină, ținând cont că partea inferioară a limbului frunzei trebuie bine protejată. În spațiile protejate, din cauza stropirilor repetate cu aceleași produse, sa ajuns la crearea de rase rezistente la anumite substanțe. Gama de produse avizate este foarte largă și trebuie utilizată atent, cu respectarea timpului de pauză și având grijă să nu se execute două tratamente succesive

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
negre, sunt formate pe frunze și asigură transmiterea ciupercilor până în anul următor. Prevenire și combatere. Se recomandă cultivarea de soiuri rezistente, respectarea asolamentului și distrugerea plantelor gazdă din flora spontană pentru diminuarea presiunii de infecție. La apariția atacului se recomandă stropiri cu produsele din grupele: Gr.A: Fluidosoufre 20-25 kg/ha (t.p. 4 z.); Kumulus DF 0,4 % (t.p. 4 z.); Microthiol special -0,4 % (t.p. 4 z.); Sofoli-0,5%(5l/ha); Thiovit 0,3-0,4 %; Gr.F

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
un an la altul virusul rezistă în seminceri și în plantele perene. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire se referă doar la izolarea culturilor semincere de culturile de consum și distrugerea resturilor vegetale. În ceea ce privește combaterea, se recomandă distrugerea insectelor prin stropiri repetate ce se aplica la culturile semincere. Micoplasmoze 8.5.2. Virescența florilor de la ridichi Virescence of garden radish Simptome. Plantele de ridichi prezintă în timpul înfloririi simptome clare de înverzire a petalelor. În celulele vaselor conducătoare s-a găsit micoplasma

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
poate dezinfecta cu apă caldă la 50șC timp de 20-25 minute sau la 30șC timp de 24 ore în apă cu Benlate 50 WP-0,2 % sau tratate cu Thiram 80 WP3 kg/t/sămâmță. În cazul apariției simptomelor, se execută stropiri foliare cu Dithane M 450,2 %; Benomyl 50 WP 1,5 kg/ha; Thiram 80 WP-0,3 %; Captan 50 WP 0,2 %; Folpan 50 WP-0,2 %; Merpan 80 WDG-0,15 %; (4-5 l/sol./ m2). Soiurile de varză albă, Resistor și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
nu se crea condiții favorabile instalării atacului. Semințele se vor trata cu Thiram 80 WP-3 kg/t săm.; Mancoben 60 PTS4 kg/t săm. sau Rovral TS-5 g/kg săm. În spațiile protejate, la primele simptome sesizate, se execută o stropire cu Folpan 50 WP-0,2 %, având grijă ca să se asigure 4-5 l soluție/m2. 8.5.12. Alte boli ale cruciferelor: Putregaiul coletului și căderea răsadului; putregaiul radicular; pătarea inelară a frunzelor; boala cu scleroți (putregaiul alb); antracnoza cruciferelor; antracnoza

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
plante gazdă fac parte: prazul, hajme și ceapa. Prevenire și combatere. Culturile semincere de praz se vor înființa numai cu material semincer sănătos și li se vor asigura izolari spațiale de minim 500 m. La aceste culturi se vor face stropiri repetate cu insecticide pentru distrugerea speciilor de afide. Micoplasmoze 8.6.3. Proliferarea și aspermia cepei Onion proliferation Proliferarea cepei a fost observată în 1941 în California, însă natura ei infecțioasă a fost demonstrată de V. Severin și N. Frazier

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
creștere anormală a elementelor florale care dau aspectul de "capete mițoase" (fig. 127). Florile nu dau semințe. Transmitere-răspândire. Transmiterea micoplasmei se face prin cicade dar și prin cuscută. Prevenire și combatere. Se recomandă eliminarea plantelor bolnave din culturile semincere și stropiri pentru distrugerea cicadelor ce transmit micoplasma. Bacterioze 8.6.4. Putregaiul bacterian al bulbilor de ceapă și praz -Erwinia carotovora pvcarotovora Bacterioza descrisă încă din anul 1906 în Franța a fost semnalată la noi în țară pe ceapă în 1944

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ce iernează pe resturile de plante atacate. Prevenire și combatere. Se recomandă respectarea desimii la semănat, îngrășarea cu doze moderate de azot și igiena culturală, dublată de arături adânci și un asolament de 3-4 ani. În culturile semincere, se recomandă stropiri cu Bayfidan 250 EC0,05 %, sulf muiabil 0,4 % sau Karathane LC-0,05 %. Soiurile de morcov Futuro, Nantes 3, Bantry (F-1) și cel de păstârnac Futuro sunt mijlociu de rezistente la atacul acestei ciuperci. 8.7.4. Putregaiul alb al

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
că ciuperca atacă multe legume. Se recomandă arături adânci, pentru îngroparea resturilor vegetale cu scleroți, evitarea excesului de umiditate, sortarea atentă a materialului de depozitare, precum și respectarea unei temperaturi apropiate de 0șC în depozite. În câmp se poate face o stropire cu Caroben T-0,4 kg/ha. Butașii vor fi tratați înainte de depozitare cu Captadin 50 PU-3 kg/t, Derosal 50 SC 0,2 kg/t, Ronilan 50 WP-0,2 %, Rovral 50 PU-0,2 % sau Caroben 75 PTS-0,2 %. În

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Se va evita irigarea prin aspersiune cu cantități mari. La semănat se va folosi numai sămânță dezinfectată cu apă caldă la 50șC timp de 15 minute sau sămânță tratată cu: Captan 50 WP-5 g/kg. În câmp, se vor aplica stropiri la apariția primelor simptome cu: Ronilan 50 WP-0,05 %; Rovral 50 WP-0,15 %; Dithane M 45-0,25 %; Polyram combi-0,2 % sau Antracol 70 WP-0,2 %. Stropirile se vor repeta la interval de 7-10 zile. Înainte de introducerea în silozuri, butașii vor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sau sămânță tratată cu: Captan 50 WP-5 g/kg. În câmp, se vor aplica stropiri la apariția primelor simptome cu: Ronilan 50 WP-0,05 %; Rovral 50 WP-0,15 %; Dithane M 45-0,25 %; Polyram combi-0,2 % sau Antracol 70 WP-0,2 %. Stropirile se vor repeta la interval de 7-10 zile. Înainte de introducerea în silozuri, butașii vor fi tratați prin prăfuire cu Ronilan sau Rovral-1 kg/t. 8.7.10. Putregaiul violet al morcovului Rhizoctonia violacea Boala este răspândită în numeroase țări din

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
perene, asigurând transmiterea de la un an la altul. Prevenire și combatere. Se recomandă însămânțarea spanacului de primăvară, la distanțe cât mai mari de semincerii de sfeclă și de culturile de plante ce fac parte din cercul de gazde al virusuluii. Stropirile cu insecticide împotriva afidelor se pot face numai toamna sau în culturile semincere. Alte virusuri ce pot produce simptome pe spanac: Beet mosaic virus mozaicul frunzelor, pete galbene aurii cu un punct central verde, bombarea zonei centrale a frunzei și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și combatere. Măsurile de igienă culturală, arăturile adânci de toamnă, rotația de trei ani și folosirea de sămânță sănătoasă, micșorează riscul îmbolnăvirii spanacului. Sămânța se va dezinfecta termic cu apă caldă de 50șC timp de 25 minute. În culturile semincere stropirile preventive care se execută pentru mană sunt eficace și pentru antracnoză. 8.8.4. Ascochitoza spanacului Ascochyta spinaciae Ciuperca a fost descris inițial din fosta U.R.S.S. în 1923 dar, acum este semnalat în toată Europa și America iar din

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
transmiterea de peste an are loc prin cleistoteciile (fructificațiile de rezistență) rămase pe resturile vegetale. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală, un regim de udare normal, aerisirea culturii, limitează posibilitățile de instalare a ciupercii. Pentru culturile semincere se pot recomanda stropiri cu Bravo 75 WP-2 kg/ha; Karathane FN 57-0,1%;Topsin 70 PU-1 kg/ha;Benomyl 50WP-1 kg/ha sau KumulusS-0,3 %. 8.9.5. Septorioza salatei Septoria lactucae Boala este răspândită în toată Europa iar la noi a fost

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
fost corect dezinfectat, iar apoi este răspândită de sporii ce se elimină din fructificațiile ciupercii . Prevenire și combatere. Se recomandă dezinfectarea corectă a substratului, ventilarea bună a spațiilor și evitarea temperaturilor de peste 22șC. Focarele de infecție se vor distruge prin stropiri cu soluție de formalină 2 % sau cu soluție de sulfat de cupru 3 %. 8.10.4. Putregaiul moale Hypomyces perniciosus Boala este una dintre cele mai păgubitoare putând produce pagube de 25 % din producție și este cunoscută încă din 1888

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pepiniere, se vor aplica tratamente cu unele produse ca: Aliette-0,3 %, Mancozeb-0,3 % și zeamă bordoleză 1 %. În livezile pe rod, la pomii cu început de atac, se recomandă curățirea scoarței atacate de la baza pomului până la lemnul sănătos și apoi stropirea rănilor cu un produs fungicid. Se recomandă, ca după defrișarea livezilor de măr, să se lase 3-4 ani terenul în pregătire, cultivându-l cu graminee sau cu lucernă. Dacă această perioadă de repaus nu este posibil de respectat, se recomandă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
28 z.); Orthocid Super 60 P-0,35 %; Shavit F 72 WP-0,2 % în 1000 l apă; Gr.M: Kasumin 2 WP0,15 %; Kasumin L-0,15 %; Orius 25 WE0,4 l/ha (0,04 %). ATENTIE nu se fac 2 stropiri la rând cu produse din aceeași grupă. 9.1.13. Pătarea cafenie a frunzelor, fructelor rapănul perilorVenturia pirina Boala a fost studiată de către Ed. Prilleux în 1879 în Franța. Atacul acestei ciuperci la soiurile de păr este păgubitor în anii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
viabilitatea, există în permanență pericol de infecție. În primăvară, infecția primară a frunzelor coincide cu cea a ciupercii Endostigme inaequalis, din acest motiv, tratamentele de primăvară cu Zeamă bordoleză 0,75 % sunt bune împotriva ambelor ciuperci. În timpul verii, se recomandă stropiri cu Zeamă bordoleză 1 %, Mancozeb-0,3 %, Zineb-0,3 % și Captan-0,3 % și cu alte produse, ca și în cazul combaterii rapănului la meri. 9.1.15. Ulcerația deschisă a ramurilor Nectria galligena Această boală a fost observată pentru prima dată

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
debilitate. Prevenire și combatere. Aplicarea măsurilor de igienă culturală pomicolă, ce constau în strângerea fructelor uscate, zbârcite, ce rămân pe pomi în timpul iernii, cât și tăierea și arderea ramurilor bolnave, au o mare importanță în prevenirea și combaterea acestei ciuperci. Stropirile cu produse utilizate împotriva rapănului dau bune rezultate și în acest caz. Pentru ca atacul să nu se manifeste în depozite, se recomandă stropirile livezilor în toamnă cu clorură de calciu 1 % și menținerea temperaturii la 3-4șC în silozuri, pentru a

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cât și tăierea și arderea ramurilor bolnave, au o mare importanță în prevenirea și combaterea acestei ciuperci. Stropirile cu produse utilizate împotriva rapănului dau bune rezultate și în acest caz. Pentru ca atacul să nu se manifeste în depozite, se recomandă stropirile livezilor în toamnă cu clorură de calciu 1 % și menținerea temperaturii la 3-4șC în silozuri, pentru a nu da posibilitate parazitului să se dezvolte. 9.1.19. Monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor Monilinia fructigena Această boală este cunoscută

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
dovedit a fi: Wiliams, Untoasă Diel, Untoasă Hardy, Favorita lui Clapp etc. Se vor executa arături adânci în livezi și se vor strânge și arde frunzele în pepiniere pentru a se micșora mult sursa de infecție în primăvară. De asemenea, stropirile de iarnă, primăvară și vară, care se aplică pentru combaterea rapănului sunt bune și împotriva acestei ciuperci. O atenție deosebită trebuie să se acorde stropirilor din pepiniere, aplicându-se tratamente cu produse folosite în combaterea rapănului până toamna, la căderea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
frunzele în pepiniere pentru a se micșora mult sursa de infecție în primăvară. De asemenea, stropirile de iarnă, primăvară și vară, care se aplică pentru combaterea rapănului sunt bune și împotriva acestei ciuperci. O atenție deosebită trebuie să se acorde stropirilor din pepiniere, aplicându-se tratamente cu produse folosite în combaterea rapănului până toamna, la căderea normală a frunzelor. Numărul tratamentelor este în funcție de cantitatea și frecvența precipitațiilor din timpul perioadei de vegetație. 9.1.21. Rugina mărului Gymnosporangium juniperinum Rugina mărului

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pe Juniperus communis. Prevenire și combatere. În regiunile unde boala este frecventă, se vor cultiva soiuri de măr rezistente la rugină. Soiurile Jonathan, York Imperial, Reinette de Canada , sunt sensibile. Dacă se execută corect lucrările de îngrijire a pomilor și stropirile recomandate împotriva celorlalte ciuperci, boala nu apare. 9.1.22. Rugina părului Gymnosporangium sabinae Rugina părului este mai puțin răspândită decât cea a mărului, fiind mai frecventă în livezile din Transilvania. În Europa a fost remarcată în livezile de păr

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se comportă diferit. Astfel sunt mai atacate: Berecky, De Ploiești, Sălbatice.Sunt mai rezistente: De Moșna, Mălăiețe, De Jariștea, Constantinopol, Pufoase, Văratice, De Portugalia. După cercetările efectuate de către Il. Vonica și col., (1971) rezultă că se obțin rezultate bune prin stropiri cu Zeamă bordoleză-0,5 % sau Metoben 70 PU-0,07 %; Topsin M 70 WP-0,07 (t.p. 18 z.); Captadin 50 PU-0,25 % (t.p. 14 z.); Captan 50 WP-0,25 % (t.p. 14 z.); Captan 80 W 0,16 % (t

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de ciuperca Monilinia fructigena. Aspectul parazitar și combaterea bolii sunt asemănătoare cu cele descrise la bolile mărului și părului. Prevenire și combatere. Se vor aduna și distruge fructele căzute, pentru a elimina sursa de infecție prin spori. Se vor face stropiri în primăvară, înainte de umflarea mugurilor, în faza de buton roșu, după înflorit și la una-două săptămâni după ultimul tratament, cu zeamă bordoleză 1 %.În vegetație se vor face tratamente cu: Dithane M 450,2 %; Dithane 75 WG 0,2% (t

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]