754 matches
-
conceptele de deconstructivism și postmodernism. Inițial, el a definit o anumită mișcare de idei, născută în Franța, ca reacție la structuralismul lui von Bertalanfy, Ferdinand de Saussure, Lévy-Strauss, Parsons, Piaget ș.a. În anii ’40-’50, această abordare științifică devenise un structuralism invadator care cotropea, vertiginos, domeniile științifice umaniste (după ce se instalase, deja foarte confortabil, în științele naturii și științele vieții). Spaima că totul se va transforma în structură a generat reacțiile umaniștilor împotriva acestei agresivități epistemologice. Așa a apărut poststructuralismul inițial
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Poststructural Investigation in Education (1988), Cherryholmes a sintetizat, într-o manieră clară, ideile lui Foucault, Barthes, Derrida și ale altor poststructuraliști proeminenți și le-a raportat la discursurile și teoriile curriculumului modern. Au rezultat concluzii șocante 158. După părerea sa, structuralismul clasic, așa cum l-au teoretizat Ferdinand de Saussure, Lévi-Strauss, Parson etc., a funcționat ca metodă de studiu nu numai în lingvistică, antropologie, sociologie ș.a., ci și în teoria și practica educației, unde a legitimat metodologic câteva dintre marile realizări ale
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cunoscute construcții educaționale structuraliste: a) principiile fundamentale ale curriculumului și instruirii formulate de Tyler (the Tyler’s Rationale); b) taxonomia obiectivelor pedagogice a lui Bloom; c) extinderea și aplicarea Raționalului lui Tyler propusă de Schwab în 1983. Toate reproșurile adresate structuralismului tradițional de către poststructuraliști sunt valabile și cu privire la cele trei „structuralisme curriculare” menționate mai sus - de exemplu, cele formulate de Michel Foucault și Jacques Derrida. Ipostazierea conceptului de structură („totul este structură”); sincronismul anistoric al structurilor („structurile există ca atare, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
instruirii formulate de Tyler (the Tyler’s Rationale); b) taxonomia obiectivelor pedagogice a lui Bloom; c) extinderea și aplicarea Raționalului lui Tyler propusă de Schwab în 1983. Toate reproșurile adresate structuralismului tradițional de către poststructuraliști sunt valabile și cu privire la cele trei „structuralisme curriculare” menționate mai sus - de exemplu, cele formulate de Michel Foucault și Jacques Derrida. Ipostazierea conceptului de structură („totul este structură”); sincronismul anistoric al structurilor („structurile există ca atare, nu devin, nu evoluează”); subordonarea sensului („nu există sens în afara structurii
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
omnipotența relațiilor structurale („toate proprietățile și funcțiile structurii sunt date de relațiile dintre componentele structurii”); conceptualizarea sistemelor și structurilor se realizează prin distincții binare („zero/unu”; „bun/rău”; „pozitiv/negativ”; „alb/negru” etc.) ș.a.m.d. - toate aceste „marote” ale structuralismului clasic și altele similare au fost identificate în Raționalul lui Tyler, taxonomia lui Bloom și extensia naționalistă a lui Schwab. După Cherryholmes, se pot identifica riguros cel puțin opt „hibe/caracteristici structuraliste” în „Raționalul lui Tyler”: a) sensul curriculumului este
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sensurile educaționale nu sunt imuabile și încapsulate, în mod abstract și etern, în structura curriculară; dimpotrivă, semnificațiile educaționale se află mereu în schimbare, în progres, în retragere, sunt fracturate, incomplete, dispersate, amânate. Cherryholmes privește lucrurile din perspectiva confruntării radicale dintre structuralism și poststructuralism. Domeniul curriculumului a fost tulburat - și, pe alocuri, chiar anarhizat - de acest antagonism al gândirii pedagogice. (Practic, asistăm la o confuzie teoretică în educație, specifică „realismului halucinant”, caracterizat sumar la începutul acestui capitol.) După Cherryholmes, această tulburare curriculară
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este noul fundament al gândirii postmoderniste. Ea ar permite includerea în postmodernism a unor opere și cercetări care s-au vrut și s-au realizat de pe poziții declarat moderniste. Este cazul lui Piaget, a cărui operă a fost marcată de structuralism. Ce-i drept, Piaget a susținut un structuralism genetic care conferă structuralismului transversal clasic și o coordonată istorico-evolutivă. După Doll jr., constructivismul biologic și psihologic piagetian ar fi eminamente postmodernist; nu și teoria stadială piagetiană, întrucât conceptul de stadiu de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
permite includerea în postmodernism a unor opere și cercetări care s-au vrut și s-au realizat de pe poziții declarat moderniste. Este cazul lui Piaget, a cărui operă a fost marcată de structuralism. Ce-i drept, Piaget a susținut un structuralism genetic care conferă structuralismului transversal clasic și o coordonată istorico-evolutivă. După Doll jr., constructivismul biologic și psihologic piagetian ar fi eminamente postmodernist; nu și teoria stadială piagetiană, întrucât conceptul de stadiu de dezvoltare i se pare lui Doll jr. că
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a unor opere și cercetări care s-au vrut și s-au realizat de pe poziții declarat moderniste. Este cazul lui Piaget, a cărui operă a fost marcată de structuralism. Ce-i drept, Piaget a susținut un structuralism genetic care conferă structuralismului transversal clasic și o coordonată istorico-evolutivă. După Doll jr., constructivismul biologic și psihologic piagetian ar fi eminamente postmodernist; nu și teoria stadială piagetiană, întrucât conceptul de stadiu de dezvoltare i se pare lui Doll jr. că derivă dintr-o viziune
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
serie este definitoriu pentru abordarea structuralist-genetică, iar sensul interacționismului piagetian nu conotează ideile de haos și nedeterminare, ci înseamnă, pur și simplu, dubla determinare dintre organism și mediu, dintre subiect și obiect ce are loc în procesele dezvoltării și cunoașterii. Structuralismul genetic nu este un poststructuralism și Piaget nu poate fi considerat postmodernist decât forțând în mod exagerat sensul acestor concepte care desemnează moduri de gândire relativ bine delimitate. Doll jr. a analizat însă aceste evoluții într-o manieră impresionistă, recurgând
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
individualismului liberal, desemnat drept "comunitarism filosofic". Originile comunitarismului filosofic sunt legate de un melanj de mai multe orient(ri filosofice incluzând hermeneutica, fenomenologia (( pragmatismul. Acestea contrasteaz( at(t cu ra(ionalismul (( empirismul asociate cu filosofia politic( liberal(, c(t (( cu structuralismul, ce a fost asociat cu diferite variet(ți ale teoriei sociale (( politice marxiste. Alături de cele două forme amintite a ap(rut de asemenea un corp de analize (( teorii politice numite "comunitarism politic". Acesta din urmă este o form( de teorie
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
postmodernism. O ipoteză), concepția formulată de P. își asumă o fundamentare ontologică (cele două episteme sunt privite ca destructurare, respectiv restructurare a categoriei individualului) și o plajă interdisciplinară extrem de vastă, cuprinzând mecanica cuantică și filosofia culturii, teoria relativității și mitologia, structuralismul genetic și holomerii lui Constantin Noica, logica lui Stéphane Lupasco și romanul lui James Joyce. Se dezvăluie, astfel, câteva piese din ansamblul unui proiect transdisciplinar ce ambiționa să cuprindă într-o viziune integratoare un teritoriu atât de eterogen cum este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
ca un liant între individ și societate, dând sens ambilor și dezvăluind o lume plină de conținut unde are loc schimbul simbolic. Discuția despre relația dintre individ și societate din punctul de vedere al identității are la bază teoria interacțiunii structuralismului simbolic, dezvoltată de Sheldon Stryker și Peter Burke 468 pentru a sublinia felul cum se structurează natura individului prin intermediul proceselor de interacțiune socială. Structuralismul simbolic are în vedere semnificațiile pe care le au simbolurile și funcțiile lor sociale, susținând că
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
relația dintre individ și societate din punctul de vedere al identității are la bază teoria interacțiunii structuralismului simbolic, dezvoltată de Sheldon Stryker și Peter Burke 468 pentru a sublinia felul cum se structurează natura individului prin intermediul proceselor de interacțiune socială. Structuralismul simbolic are în vedere semnificațiile pe care le au simbolurile și funcțiile lor sociale, susținând că acestea "furnizează o concepție generală despre lume, indicând numele pe care le au obiectele și categoriile care au relevanță pentru interacțiunea socială. Alături de aceste
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și fiindcă propunea o nouă logistică a mesajului, considerat un sistem de gîndire neînregimentat care nu putea determina, în consecință, apariția unei școli și cu atît mai puțin a unei mișcări de idei identificabile cu un -ism (ca existențialismul sau structuralismul). Îi cunoaștem după nume și după chip pe toți noii filosofi, dar nu știm cu exactitate ce și cum gîndesc lucru puțin important de altfel. Trăsătura distinctivă este reprezentată de supremația enunțătorului asupra enunțului, de conectarea în direct asupra actualității
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
geană dacă nu ne delimităm permanent de restul „turmei”. Ne ucide scârba față de numitorul comun și ne sinucidem pe altarul diferențelor specifice. Predomină excesele belicoase. Cândva, dacă nu erai structuralist, nu erai nimic. Puțin conta că, în afara unei cărți-reper despre structuralism - datorată lui Virgil Nemoianu - și doxei câtorva puțini alți erudiți, majoritatea preopinenților ciripea cam după ureche. Damblaua noului roman - dacă nu scriai în linia Robbe-Grillet, Rebreanu să fi fost și tot erai expediat la „și alții”, alături de Aurel Mihale. Ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Apoi „Cabinetul rece“: se materializează Cariera lui Doris Gray, o parafrază la Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde. De la Paris, Roland Barthes, mentorul său spiritual și fost director al Institutului Francez din București, unul dintre cei trei corifei ai structuralismului în literatura franceză, îl invită în Franța. S-ar duce... Ar fi un prilej de a se reîntâlni și cu George Tomaziu, stabilit deja cu familia la Paris. Dar nu cere pașaport, știe că n-ar avea succes. În schimb
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
apoi le-au introdus la Praga și peste tot în traseul lor biografic și profesional. Roman Jakobson avea mai târziu să părăsească și Cehia și să emigreze în Statele Unite unde, prin activitatea sa științifică a avut o puternică influență asupra structuralismului american. În felul acesta am putea spune, conceptul modern de „Limbă ca sistem de relații specifice” a călătorit pe traseul Moscova---Praga--Massachussettes, fiind recognoscibil astăzi și în cele mai avansate abordări ale gramaticii generativ-transformaționale chomskiene. Mai mult, dichotomia Funcțional/Social lansată
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
sunet // semn”, „structură fonetică // structură morfologică”, „sincronie // diacronie”, se regăsesc în toată corespondența dintre Baudoin de Courtenay și Ferdinand de Saussure de la sfârșit de secol XIX, și apoi în prelegerile de la Geneva ale lui Ferdinand de Saussure care a teoretizat structuralismul ca sistem de analiză la început de secol XX. Premisele teoretice de cercetare enunțate de Baudoin de Courtenay și de asistentul acestuia, Kruszewski, în jurul anilor 1870, la începuturile Școlii Lingvistice de la Kazan și anume, egalitatea totală a limbilor în fața științei
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
anilor 1870, la începuturile Școlii Lingvistice de la Kazan și anume, egalitatea totală a limbilor în fața științei ca obiecte de studiu, precum și accentul pus în analiză pe studiul limbilor vii și a dialectelor acestora, au fost preluate rând pe rând de Structuralismul de la Geneva, Școala Lingvistică de la Copenhaga (cu ramura americană a acesteia de la Massachussettes, prin Roman Jakobson) și de Școala Lingvistică Funcționalistă de la Paris. Un alt membru marcant al Școlii de la Kazan, V. A. Bogorodițki (1857-1941) definea limba ca pe un
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Ceea ce în generația lor fusese interzis (marii filosofi clasici, filosofii nemarxiști contemporani), pentru noi devenise obligatoriu. „Represiunea” funcționa astfel încât n-aveam ce căuta la examene fără operele originale citite și înțelese. Preferințele profesorilor pentru diferite filosofii: neopozitivism, pragmatism, freudo-marxism, existențialism, structuralism, marxism althuserian, ne marcau biografia intelectuală prin pluralitatea ofertelor. În programă figurau atât critica marxistă a oricărei filosofii, cât și (mult mai rar), documentele de partid. Dacă exista câte un profesor răzleț care să ne-o ceară pe prima, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
sale din perspectiva unor criterii și valori intrinseci, nu al unui (inexistent) referent universal, aceste noi studii sociale au preluat și metoda ei de analiză: aceea a decupajului static, care a Înlocuit tradiționala restituire a secvențialității dinamice. Astfel a apărut structuralismul. Această nouă epistemă a avut, pentru științele sociale, un rol profund regenerativ, inclusiv - sau, poate, În primul rând - pentru istorie. Efectele ei nu au fost, Însă, numai pozitive. Interesul pentru orice formă de alteritate, prestigiul particularismului și al pluralismului au
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
atrăgătoare pentru istoricii francezi și grație capacității ei de a restitui ambianța cotidiană a vieții sociale (le vécu) și, până la urmă, umanitatea Însăși a unei epoci, cu tot ceea ce o particulariza mai profund. Devenind antropologică, istoria a „transferat” temele și structuralismul metodologic aplicat de Lévi-Strauss și elevii săi comunităților arhaice la societățile premoderne, care au Început să fie examinate, cum procedau antropologii, atât din unghiul cadrelor materiale de viață care le erau proprii, cât și al reprezentării lor sociale, ca imagini
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
instinctive ale animalelor. Complexitatea fonetică, gramaticală, semantică, articulatorie etc. a limbii ca fenomen definitoriu al speței umane necesită diverse unghiuri de abordare, care numai corelate pot oferi imaginea întregului. S-a întâmplat însă că unele abordări, precum logicismul, psihologismul, fonologia, structuralismul ș.a., să depășească limitele aplicabilității lor și să vizeze cuprinderea mult mai largă sau chiar totală a obiectului. Orientările care au afectat, prin exagerare, cunoașterea istorică a limbii române sunt naturalismul și comparativismul. A existat și există tendința de a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
decelarea influenței eminesciene asupra poetului și sfârșind cu comentarea termenilor-cheie ai unei opere care nu a încetat să crească în însemnătate de la data publicării sale și până astăzi. Folosind toate procedeele critice de care avea cunoștință, inclusiv noul, pe atunci, structuralism, C. traversează, pe rând, spațiile literaturii franceze, germane și engleze în încercarea de a surprinde, din toate perspectivele posibile, miracolul liric bacovian. Poezia lui Bacovia are calitatea, subliniază C., de a putea fi înțeleasă în orice cultură; ea nu este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]