744 matches
-
structura ne trimite la ideea de edificiu bazat pe organicitatea părților. Conceptul de sistem al limbii cu toate implicațiile sale:separarea sistemului (sincroniei) de seria modificărilor (diacronie), impunerea formei și nu a substanței, caracterul imanent al analizei stau la baza structuralismului lingvistic și semioticii. Deci structuralismul reprezintă privilegierea relaționismului (față de substanțialism), a integralismului (față de atomism), a formalismului (față de empirism). Analiza structurală (începînd cu cea avant la lettre a formaliștilor ruși de începutul secolului) pune între paranteze conținutul povestirii (mit, basm, nuvelă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de edificiu bazat pe organicitatea părților. Conceptul de sistem al limbii cu toate implicațiile sale:separarea sistemului (sincroniei) de seria modificărilor (diacronie), impunerea formei și nu a substanței, caracterul imanent al analizei stau la baza structuralismului lingvistic și semioticii. Deci structuralismul reprezintă privilegierea relaționismului (față de substanțialism), a integralismului (față de atomism), a formalismului (față de empirism). Analiza structurală (începînd cu cea avant la lettre a formaliștilor ruși de începutul secolului) pune între paranteze conținutul povestirii (mit, basm, nuvelă etc.) și se concentrează exclusiv
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
formei. Figurile narative nu contează (cîrtița, racul, zîna sau fratele de cruce joacă în basm rolul adjuvantului eroului); ceea ce reprezintă esența demersului este degajarea "structurii povestirii" prin evidențierea relațiilor de paralelism, opoziție, inversiune etc. Principala obiecție adresată din această perspectivă structuralismului a fost omogenizarea valorică (un roman polițist, un fapt divers, un basm, o nuvelă clasică vor fi analizate în același fel, pentru că metoda structurală este analitică și nu evaluativă). De fapt, "adevăratul" conținut al povestirii este structura sa ("Subiectul povestirii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cod fără mesaj... Metoda structuralistă se constituie ca atare în momentul în care mesajul este regăsit în cod, fiind degajat printr-o analiză a structurilor imanente și nu impus din exterior prin prejudecăți ideologice" (Gérard Genette, 1966: 150). 2.3. Structuralismul european și structuralismul american Inaugurată de reflecția saussuriană asupra limbajului, lingvistica structurală s-a diversificat în mai multe curente: funcționalismul și școala de la Copenhaga în Europa și distribuționalismul american (Leonard Bloomfield care a oferit segmentarea riguroasă a lanțului vorbirii în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Metoda structuralistă se constituie ca atare în momentul în care mesajul este regăsit în cod, fiind degajat printr-o analiză a structurilor imanente și nu impus din exterior prin prejudecăți ideologice" (Gérard Genette, 1966: 150). 2.3. Structuralismul european și structuralismul american Inaugurată de reflecția saussuriană asupra limbajului, lingvistica structurală s-a diversificat în mai multe curente: funcționalismul și școala de la Copenhaga în Europa și distribuționalismul american (Leonard Bloomfield care a oferit segmentarea riguroasă a lanțului vorbirii în "constituenți imediați", a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
-lea, Bloomfield oferă o abordare descriptivă a limbii comparabilă cu demersul saussurian sincronic. Spre deosebire însă de Școlile europene, lingvistica bloomfieldiană este antimentalistă, preferînd o concepere behavioristă a limbajului, altfel spus analiza comportamentului observabil actele de limbaj în contextul interacțiunii. Structuralismul american cunoscut și sub numele de distri-buționalism (Harris, 1951) se caracterizează printr-o abordare sistemică a limbii, bazată pe următorul algoritm: * deteminarea corpusului de date lingvistice, corpus ca-racterizat prin reprezentativitate și închidere (analiza trebuie să fie completă și exhaustivă); * segmentarea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
elemente. Distribuția reprezintă contextul tipic de apariție a elementului (de pildă adjectivul lung după substantiv în limba franceză ap-partement impressionnant/vs/adjectivul scurt precedînd substantivul: bel ami). Datorită accentului pus pe segmentare și clasificare, distribu-ționalismul a fost numit mai tîrziu structuralism taxinomic. În Europa, structuralismul va fi reprezentat în ordine cronologică de Cercul lingvistic de la Praga, fondat în 1926 de Roman Jakobson, Nicolai Troubetzkoy inter alii, care a avut o influență considerabilă asupra lingvisticii moderne prin opera de pionierat a lui
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
tipic de apariție a elementului (de pildă adjectivul lung după substantiv în limba franceză ap-partement impressionnant/vs/adjectivul scurt precedînd substantivul: bel ami). Datorită accentului pus pe segmentare și clasificare, distribu-ționalismul a fost numit mai tîrziu structuralism taxinomic. În Europa, structuralismul va fi reprezentat în ordine cronologică de Cercul lingvistic de la Praga, fondat în 1926 de Roman Jakobson, Nicolai Troubetzkoy inter alii, care a avut o influență considerabilă asupra lingvisticii moderne prin opera de pionierat a lui Troubetzkoy (Principes de phonologie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o interesantă încercare de definire a imaginației semnului, Roland Barthes (L'imagination du signe) distinge trei tipuri de conștiință: conștiința simbolică, verticală, care vede semnul în dimensiunea sa profundă, geologică, studiată de psihanaliză și sociologia simboluri-lor; conștiința paradigmatică, reprezentată de structuralism și avînd drept model fonologia "știința paradigmelor exemplare" și conștiința sintagmatică, orizontală (Școala formaliștilor ruși, Propp în primul rînd). Imaginația paradigmatică sau formală implică o atenție deosebită acordată elementelor recurente, matricei atemporale, constantelor (miturilor, arhetipurilor), dimensiune strălucit reprezentată de antropologul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
model fonologia "știința paradigmelor exemplare" și conștiința sintagmatică, orizontală (Școala formaliștilor ruși, Propp în primul rînd). Imaginația paradigmatică sau formală implică o atenție deosebită acordată elementelor recurente, matricei atemporale, constantelor (miturilor, arhetipurilor), dimensiune strălucit reprezentată de antropologul francez Claude Lévi-Strauss. Structuralismul lui Claude Lévi-Strauss constituie modelul nici funcțional, nici genetic, nici istoric, ci "deductiv exemplar utilizat într-o știință umană empirică" (J .Piaget, 1970:90). Cele trei direcții de gîndire care i-au fertilizat metodologia și postulatele filosofice sînt: geologia, marxismul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pildă ale miturilor bororo din Le cru et le cuit): apă/foc, terestru/celest, viață/ moarte sînt și elemente constitutive ale realității: "Dualitatea, alternanța, opoziția și simetria sînt niște date fundamentale ale realității sociale" (C. Lévi-Strauss, 1949: 175). 2.5. Structuralism și psihanaliză Singurul psihanalist care a reluat în ansamblu opera lui Sigmund Freud și care l-a omagiat pentru coerența direcțiilor propuse și rigoarea travaliului de observație este Jacques Lacan (1901-1981). Dacă Freud a inventat psihologia, Lacan a redescoperit-o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
opoziția structură/ istorie, Greimas solicită depășirea cantonării în sincronie, extinderea de la lingvistică spre o reflecție antropologică mai largă. Există actualmente în științele omului o astfel de sinteză epistemică, o știință "diagonală" (R. Caillois). Și această știință este semiotica. 2.6. Structuralism și semiotică Semiotica modernă s-a dezvoltat în anii '60 în plină efervescență structuralistă, avînd deci ca domenii de aplicare antropologia, psihanaliza, literatura (Roland Barthes, Sur Racine, 1963, Essais critiques, 1964; Greimas, Du Sens, 1970), fenomenele culturii de masă. De
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semiotică Semiotica modernă s-a dezvoltat în anii '60 în plină efervescență structuralistă, avînd deci ca domenii de aplicare antropologia, psihanaliza, literatura (Roland Barthes, Sur Racine, 1963, Essais critiques, 1964; Greimas, Du Sens, 1970), fenomenele culturii de masă. De fapt structuralismul începuse să se apropie de semiotică cu reprezentanții Școlii de la Praga (Roman Jakobson, Jan Mukařovsky, Felix Vodiča). "Cei doi termeni (structuralism și semiotică n.a.) se intersectează dat fiind că structuralismul studiază obiecte care nu sînt în mod normal considerate sisteme
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
literatura (Roland Barthes, Sur Racine, 1963, Essais critiques, 1964; Greimas, Du Sens, 1970), fenomenele culturii de masă. De fapt structuralismul începuse să se apropie de semiotică cu reprezentanții Școlii de la Praga (Roman Jakobson, Jan Mukařovsky, Felix Vodiča). "Cei doi termeni (structuralism și semiotică n.a.) se intersectează dat fiind că structuralismul studiază obiecte care nu sînt în mod normal considerate sisteme de semne, chiar dacă în realitate sînt -relațiile de rudenie în societățile tribale de pildă-, iar semiotica utilizează îndeobște metode structurale" (T.
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Greimas, Du Sens, 1970), fenomenele culturii de masă. De fapt structuralismul începuse să se apropie de semiotică cu reprezentanții Școlii de la Praga (Roman Jakobson, Jan Mukařovsky, Felix Vodiča). "Cei doi termeni (structuralism și semiotică n.a.) se intersectează dat fiind că structuralismul studiază obiecte care nu sînt în mod normal considerate sisteme de semne, chiar dacă în realitate sînt -relațiile de rudenie în societățile tribale de pildă-, iar semiotica utilizează îndeobște metode structurale" (T. Eagleton, 1994: 100). Pentru domeniul culturii clasice semiotica este
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
serie a tipurilor mediatice dominante (soap opera, sitcom, roman polițist pentru genurile de televiziune sau fapt divers, mesaj publicitar pentru presa scrisă). Demistificare a literaturii "nobile" (highbrow) care nu mai poate avea un statut ontologic privilegiat, democratizare a discursului social, structuralismul asertează peremptoriu că "opera literară ca și orice produs al limbajului este o construcție ale cărei mecanisme pot fi clasate și analizate ca obiectele oricărei științe" (T. Eagleton, 1994: 106). Sensul nu mai este produsul romantic al unei experiențe private
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ale cărei mecanisme pot fi clasate și analizate ca obiectele oricărei științe" (T. Eagleton, 1994: 106). Sensul nu mai este produsul romantic al unei experiențe private, ci rezultatul sistemelor de semnificație împărtășite de membrii unei comunități culturale. Marea descoperire a structuralismului este sistemul substitut al subiectului uman și dotat cu toate atributele individului tradițional: autonomie, autoreglare, unitate. Dacă pentru cercetătorii englezi și americani semiotica și structuralismul sînt noțiuni corelate indisociabil sau chiar interșanjabile, pentru tradiția franceză și canadiană structuralismul și semiotica
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
private, ci rezultatul sistemelor de semnificație împărtășite de membrii unei comunități culturale. Marea descoperire a structuralismului este sistemul substitut al subiectului uman și dotat cu toate atributele individului tradițional: autonomie, autoreglare, unitate. Dacă pentru cercetătorii englezi și americani semiotica și structuralismul sînt noțiuni corelate indisociabil sau chiar interșanjabile, pentru tradiția franceză și canadiană structuralismul și semiotica se aseamănă, dar nu se confundă, cea din urmă provenind din cel dintîi. "Structuralismul desemnează logica organizațională a tuturor fenomenelor sociale și umane, orice disciplină
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
descoperire a structuralismului este sistemul substitut al subiectului uman și dotat cu toate atributele individului tradițional: autonomie, autoreglare, unitate. Dacă pentru cercetătorii englezi și americani semiotica și structuralismul sînt noțiuni corelate indisociabil sau chiar interșanjabile, pentru tradiția franceză și canadiană structuralismul și semiotica se aseamănă, dar nu se confundă, cea din urmă provenind din cel dintîi. "Structuralismul desemnează logica organizațională a tuturor fenomenelor sociale și umane, orice disciplină putînd să se bazeze pe el. Semiotica provenind din structuralism și vizînd corectarea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
autonomie, autoreglare, unitate. Dacă pentru cercetătorii englezi și americani semiotica și structuralismul sînt noțiuni corelate indisociabil sau chiar interșanjabile, pentru tradiția franceză și canadiană structuralismul și semiotica se aseamănă, dar nu se confundă, cea din urmă provenind din cel dintîi. "Structuralismul desemnează logica organizațională a tuturor fenomenelor sociale și umane, orice disciplină putînd să se bazeze pe el. Semiotica provenind din structuralism și vizînd corectarea insuficiențelor și exceselor acestuia, desemnează o teorie a sensului aplicabilă tuturor fenomenelor sociale și umane, dar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
franceză și canadiană structuralismul și semiotica se aseamănă, dar nu se confundă, cea din urmă provenind din cel dintîi. "Structuralismul desemnează logica organizațională a tuturor fenomenelor sociale și umane, orice disciplină putînd să se bazeze pe el. Semiotica provenind din structuralism și vizînd corectarea insuficiențelor și exceselor acestuia, desemnează o teorie a sensului aplicabilă tuturor fenomenelor sociale și umane, dar rezervată anumitor discipline" (P. Attalah, 1991: 263). Dincolo de aporia ultimei fraze (neglijență de redactare?) nu putem decît subscrie la identificarea semioticii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
exceselor acestuia, desemnează o teorie a sensului aplicabilă tuturor fenomenelor sociale și umane, dar rezervată anumitor discipline" (P. Attalah, 1991: 263). Dincolo de aporia ultimei fraze (neglijență de redactare?) nu putem decît subscrie la identificarea semioticii cu o depășire (interpretativă) a structuralismului, menținînd însă rigoarea și coerența unui punct de vedere (acel punct de vedere despre care Saussure spunea că creează obiectul cunoașterii); în ma-joritatea cazurilor este vorba de structura opozitivă binară (yin/vs/yang, terestru/vs/celest, natură/vs/cultură etc.
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
transgresează. Semiotica își propune să investigheze o multitudine de practici culturale (gestualitatea ceremonială a salutului nipon, distanțele interpersonale în lumea arabă în comparație cu cea occidentală, gramatica gesturilor în spectacolul de circ sau teatru etc.), dincolo de clivajele culturale universale relevate de corifeii structuralismului. "Structuralismul aruncă o privire impasibilă asupra lumii contemporane în care vede reproducîndu-se vechi structuri. Semiotica vede o multitudine de practici, de stiluri, de subculturi etc. Lumea semiotică e infinit mai bogată decît lumea structurală" (P.Attalah, 1991:294). Chiar dacă radicalismul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Semiotica își propune să investigheze o multitudine de practici culturale (gestualitatea ceremonială a salutului nipon, distanțele interpersonale în lumea arabă în comparație cu cea occidentală, gramatica gesturilor în spectacolul de circ sau teatru etc.), dincolo de clivajele culturale universale relevate de corifeii structuralismului. "Structuralismul aruncă o privire impasibilă asupra lumii contemporane în care vede reproducîndu-se vechi structuri. Semiotica vede o multitudine de practici, de stiluri, de subculturi etc. Lumea semiotică e infinit mai bogată decît lumea structurală" (P.Attalah, 1991:294). Chiar dacă radicalismul scientizant
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
impasibilă asupra lumii contemporane în care vede reproducîndu-se vechi structuri. Semiotica vede o multitudine de practici, de stiluri, de subculturi etc. Lumea semiotică e infinit mai bogată decît lumea structurală" (P.Attalah, 1991:294). Chiar dacă radicalismul scientizant, antiumanismul teoretic al structuralismului nu mai sînt demult viabile, recunoașterea principiului imanenței materiale a textului continuă să fie un dat fundamental în abordarea semiotică, cu condiția să nu fie considerat exclusiv (cf. și J.J. Nattiez, 1987:50); de fapt, semiotica și structuralismul sînt inseparabile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]